E te mau metua, a haaputapû i te mafatu o ta outou tamarii mai to ˈna mai â aruaruraa ra
‘E haapii râ [i ta outou mau tamarii] e ia paari ma te aˈo a te Fatu [Iehova] ra.’ — EPHESIA 6:4.
1. Eaha te ohipa i tupu i te hoê tau hepohepo mau no Iesu?
TE HAERE TIA ra o Iesu Mesia i Ierusalema e ta ˈna mau pǐpǐ. Tau taime na mua ˈtu, e piti taime to ˈna parauraa ˈtu ia ratou e e faaoromai oia e rave rahi mau haamauiuiraa e e haapohe-atoa-hia oia i roto i taua oire ra (Mareko 8:31; 9:31). Ia au i te aamu bibilia, i roto i taua tau ahoaho mau ra no Iesu, “ua hopoi maira [te taata] i te tamarii rii aruaru ia ˈna ra, ia tuu atu oia i tana rima i nia ia ratou”. — Luka 18:15.
2. a) Eaha mau na te tumu te mau pǐpǐ i tamata ˈi i te tiahi i te mau taata? b) Ua aha ihora ïa Iesu?
2 Ua aha ihora hoi te mau pǐpǐ ia ratou i ite i te reira? Ua aˈo atura ratou i taua mau taata ra e ua tamata aˈera hoi i te tiahi ia ratou, ma te manaˈo paha e e au mai Iesu i te reira, ia ore oia ia faataupupuhia e ia titauhia mai. Ua inoino roa aˈera o Iesu e ua na ô atura ia ratou e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu. (...) Ua rave atura ia ratou e ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou.” (Mareko 10:13-16). Oia mau, noa ˈtu te mau mea atoa e tapitapi ai to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu, ua horoa Iesu i te taime no te tamarii rii.
Te hoê haapiiraa na te mau metua
3. Eaha te haapiiraa ta te mau metua e nehenehe e huti mai i teie aamu?
3 E te mau metua, e nehenehe ta outou e huti i te tahi haapiiraa i taua aamu nei: noa ˈtu eaha ta outou mau tapitapiraa aore ra ta outou mau hopoia, a horoa i te taime no ta outou mau tamarii. Ia riro mau â hoi te reira ei ohipa matamua. E nehenehe atura ïa ta outou e haapii atu ia ratou i te mau faufaa i te pae varua o te faaora i to ratou mafatu e o te aratai ia ratou i nia i te eˈa maitai ra (Deuteronomi 6:4-9; Maseli 4:23-27). Ua rave o Eunike raua o Roidi, te metua vahine e te mama ruau o Timoteo, i te taime no te horoa ˈtu na ˈna i te hoê haapiiraa o tei haaputapû i to ˈna mafatu tamarii e o tei aratai ia ˈna ia riro mai ei tavini haapao maitai na te Atua. — Timoteo 2, 1:5; 3:15.
4. Eaha te faufaaraa o te mau tamarii, e nafea te mau metua ia faaite e mea faufaa roa na ratou o ratou?
4 Eita ta te mau metua kerisetiano e nehenehe e ore e tâuˈa i te mau tamarii ta te Atua ra o Iehova i horoa mai na ratou. Oia mau, e ǒ faufaa roa te mau tamarii na Iehova (Salamo 127:3). No reira, a rave i te taime e o ratou, a haaputapû i to ratou mafatu, ma te pee i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te metua vahine e te mama ruau o Timoteo. E tia ia outou ia horoa i to outou taime no ratou, eiaha noa no te parau atu ia ratou no nia i to ratou haerea e no te aˈo ia ratou, no te tamaa atoa râ e o ratou, no te taio e o ratou, no te hauti e o ratou e a faataoto atu ai ia ratou, ei hiˈoraa. Mea faufaa roa ia rave outou i te taime no te faatupu i taua mau mea atoa nei e ta outou mau tamarii.
5. A faahiti mai i te parau no te hiˈoraa o te hoê metua tane tei faaite e mea faufaa rahi mau â na ˈna ta ˈna mau hopoia.
5 Ua farii te hoê taata toroa teitei i te pae tapi hooraa tauihaa tapone, e tei riro mai ei Ite no Iehova, i te faufaa o taua faaueraa tumu ra. No taua tumu parau ra, teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea (te Mainichi Daily News no te 10 febuare 1986) i raro aˈe i te upoo parau “Ua faarue te hoê faatere o te JNR i ta ˈna ohipa, no te faaea i pihai iho i to ˈna utuafare”: “Mea maitai aˈe na te hoê tia ohipa tiaraa teitei o te Totaiete rahi i te pae no te mau pereoo auahi tapone (JNR) e faarue i ta ˈna ohipa maoti hoi i te faataa ê ia ˈna i to ˈna utuafare. (...) Teie ta taua taata ra o Tamura te iˈoa, i parau: ‘E nehenehe e rave rahi mau taata e amo i te toroa faatere rahi. Area vau nei, o vau anaˈe hoi te metua tane o ta ˈu mau tamarii.’” E te mau metua, te na reira atoa ra anei outou i te amo i ta outou mau hopoia i te pae no te utuafare?
Te hoê anotau e haafifi ra i te hopoia a te mau metua
6. No te aha e riro ai ei mea fifi roa ia rave maite i te mau tamarii i to tatou nei tau?
6 Mea fifi mau â ia rave i te mau tamarii mai ta te Parau a te Atua e titau maira, “ia paari ma te aˈo a te Fatu [Iehova]”. (Ephesia 6:4.) Mea fifi roa hoi no te mea te ora nei tatou “i te tau hopea” e te faatupu nei o Satani e ta ˈna mau demoni i te mau ati e rave rahi, inaha te riri nei ratou, ma te ite e maa taime poto to ratou e toe nei (Timoteo 2, 3:1-5; Apokalupo 12:7-12). Ua haafifihia te mau tutavaraa a te mau metua no te rave i ta ratou mau tamarii ia au i te hinaaro o te Atua, e te “reva” taipe ta Satani e faatere ra. Taua “reva” ra aore ra huru feruriraa miimii e te auraro ore, te itehia ra ïa i te mau vahi atoa mai te mataˈi ta tatou e huti ra. — Ephesia 2:2.
7, 8. a) Eaha ta te afata teata e nehenehe e faaô mai i roto i te hoê utuafare, e te aha nei e rave rahi mau metua? b) No te aha te mau metua e faaohipa nei i te afata teata mai te hoê vahine haapao tamarii e ore ai e tâuˈa i ta ratou mau hopoia?
7 Te faaô mai nei hoi te afata teata i taua “[huru feruriraa] o teie nei ao”, taua “reva” aore ra mataˈi ino, i roto i te mau utuafare (Korinetia 1, 2:12). Inaha hoi, e rave rahi mau porotarama a te afata teata teie e faaiteite mai nei i te mau taata haerea faufau, te mau mahu, teie e ohipa puai nei i roto i te ao o te mau ohipa teataraa (Roma 1:24-32). E ohie roa ta outou tamarii i te riro i te mau manaˈo paieti ore e i te mau hohoˈa faufau e patahia mai na roto i te afata teata, mai ia ratou ia riro roa i te viivii o te mataˈi ta ratou e huti nei. Teie râ, te aha nei e rave rahi mau metua?
8 Te faariro nei ratou i te afata teata mai te hoê vahine haapao tamarii. “Eiaha i teie nei, e aiû, mea rahi roa ta ˈu ohipa. A haere e mataitai i te afata teata”, ta ratou ïa e parau atu i ta ratou mau tamarii. Ia au i te hoê taata paraparau na roto i te afata teata matau-maitai-hia, o te reira “te mau parau e faaroo-pinepine-hia i roto e rave rahi mau utuafare marite”. Inaha hoi, te vaiihoraa i te mau tamarii ia mataitai i te mau huru hohoˈa atoa mai te huru ra ïa te vaiiho noa ˈtura tatou ia ratou ia rave mai ta ratou e hinaaro (Maseli 29:15). Aita hoi te mau metua e na reira nei, e haapao ra i ta ratou mau hopoia, mai ta te taata paraparau ïa na roto i te afata teata i faahitihia ˈtu i nia nei, e parau ra i te na ôraa e: “E titau te haapiiraa i te mau tamarii i te taime e ua riro ei hopoia rahi mau. Eiaha roa ˈtu tatou e tuu i te reira i muri, i muri aˈe iho â râ i te afata teata.”
9. E tia mau â te mau tamarii ia paruru-taa-ê-hia i tei hea huru mataˈi viivii?
9 Teie râ, no te mau tau fifi ta tatou e ora nei, e nehenehe outou, mai te mau pǐpǐ a Iesu ta tatou i faahiti atu na, e vaiiho i ta outou mau tamarii, no te haapao i te mau mea o te nehenehe e riro na outou ei mau mea faufaa roa ˈˈe. Eaha ˈtu â hoi te mea faufaa roa ˈˈe i ta outou mau tamarii? E nehenehe hoi to ratou oraraa i te pae varua e fifi! Te haamanaˈo ra paha outou e i muri aˈe i te ati i tupu i te matahiti 1986 ra i te pû atomi no Tchernobyl (fenua Rusia), ua faaatea-ê-hia te mau tamarii mai reira ˈtu no te paruru mai ia ratou ia ore ratou ia roohia i te hihi atomi. Oia atoa, mai te peu e e hinaaro outou ia oraora maitai ta outou mau tamarii i te pae varua, e tia ia outou ia paruru ia ratou i te “mataˈi” ino o teie nei ao, mataˈi e puhi-pinepine-hia mai nei e te afata teata. — Maseli 13:20.
10. Eaha ˈtu â te tahi mau pû o te “mataˈi” ino o te riro ei haamǎtaˈuraa no te mau tamarii, e eaha te hiˈoraa bibilia e faahohoˈa maira i te reira?
10 Te vai aturâ te tahi mau pû o te “mataˈi” ino o te nehenehe e faaino roa i te mau faufaa i te pae morare e o te faaetaeta i te mau tamarii apî. Mai te peu e e mau amuimuiraa iino ta te hoê tamarii i te fare haapiiraa aore ra na pihai atu ia ˈna, e riro te reira i te tatara roa i te parau mau mai roto mai i to ˈna mafatu tei ore i etaeta maitai (Korinetia 1, 15:33). E nehenehe ta tatou e huti mai i te tahi haapiiraa no nia i te ohipa i roohia i nia ia Dina, te tamahine a Iakoba, “[tei matau i te haere] e hiˈo i te mau vahine o te fenua ra”. Ua haruhia hoi oia e te hoê taurearea (Genese 34:1, 2). E tia ˈtura ïa te mau tamarii ia haapii-maitai-hia e ia ineine maitai ia ore ratou ia topa i roto i te mau marei o te hoê ao ino roa ˈtu â i te tau o Dina.
Mai to ratou aruaruraa mai â — No te aha?
11. Afea e tia ˈi i te mau metua ia haamata i te haapii i ta ratou tamarii? b) Eaha te mau faahopearaa maitai roa ta ratou e nehenehe e ite atu?
11 Afea râ te mau metua e haamata ˈi i te haapii i ta ratou mau tamarii? Ia au i te Bibilia, ua haapiihia o Timoteo “mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â”. (Timoteo 2, 3:15.) E tapao anaˈe na e te auraa o te reo heleni ra bréphos i ǒ nei, e pinepine ïa i te faahiti mai i te parau no nia i te hoê tamarii e fatatahia ra i te fanau. E farerei tatou i taua parau ra i roto i te Luka 1:41, 44, e na ô ra e ua ouˈa ihora te tamaiti iti ra o Ioane i roto i te opu o to ˈna metua vahine. E faaohipa-atoa-hia râ te parau ra bréphos no te faahiti i te parau no te mau aiû fanau apî iseraela tei hinaarohia e haapohe i te tau o Mose i fanauhia ˈi (Ohipa 7:19, 20). Ia faahitihia te parau no Timoteo, te faataa papu maira ïa taua parau ra i te tau oia a vai aruaru noa ˈi, a vai pepe noa ˈi, eiaha noa râ te hoê tamarii apî. Ia hoˈi roa oia i muri, e haamanaˈo o Timoteo e ua haapiihia oia i te mau leta moˈa, i te tau oia a vai aruaru roa ˈi. E mai tei hea mau faahopearaa maitai (Philipi 2:19-22)! Teie râ, e nehenehe anei ta te hoê aiû fanau apî e fanaˈo i te hoê haapiiraa i to ˈna aruaru-roa-raa ra?
12. a) Afea te mau tamarii rii e haamata ˈi paha i te ite i te mau manaˈo e horuhoru ai ra e i te haaputu mai i te tahi mau haamaramaramaraa? b) Afea e nafea te mau metua e tia ˈi ia haamata i te horoa i te hoê haapiiraa i te pae varua na ta ratou mau tamarii?
12 “Te hoê o te mau ohipa faahiahia roa i itehia i roto i te tuhaa no te pae feruriraa, o te ohie-roa-raa ïa te mau tamarii rii i te taa i te auraa o te mau mea”, ta te orometua ra hoi o Edward Zigler, no te Fare haapiiraa tuatoru no Yale, i parau. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea (Health), no nia i taua tumu parau ra: “Te faaite ra te tahi mau maimiraa i ravehia aita i maoro aˈenei, e hou aˈe ratou e fanauhia mai ai i teie nei ao, e ite te mau aiû, e faaroo ratou, e nehenehe ratou e tamata e ‘e horuhoru’ atoa to ratou aau.” Mai te huru atura ïa e aita te mau metua e haamata oioi nei i te haapii i ta ratou mau tamarii (Deuteronomi 31:12). I te omuaraa ra, e nehenehe ratou e faaite atu i te mau hohoˈa e e faatiatia ˈtu ia ratou i te tahi mau aamu. ‘Te mau matahiti faufaa roa ˈˈe’, ta Masaru Ibuka ïa e parau ra, te taata i papai i te buka ra I te fare haapiiraa tamahou, ua maoro roa hoi (beretane), o ‘na matahiti matamua e toru hoi o to ratou oraraa’. Te tumu no te mea ïa, e nehenehe te feruriraa o te hoê tamarii e ohie roa hoi ia aratai, e ohie roa i te ite i te auraa o te tahi mau mea, mai te oioiraa ratou i te haapii i te hoê reo apî. Ua parau atoa hoi te hoê orometua no te fare haapiiraa tuatoru no New York, taata haapao i te haapiiraa i te mau tamarii rii e “e tia i te mau metua ia haamata i te haapii i te taio i ta ratou mau tamarii i to ratou iho â faarueraa i te fare ma ˈi”!
13. Eaha te mea e faaite maira i te ohieraa i te mau aau i te mau tamarii rii i te tahi mau mea?
13 Teie ta te hoê vahine no Canada i papai no nia i te ohieraa ta ˈna tamarii i te ite: “I te hoê mahana, te taio ra vau i te hoê aamu no roto mai i Ta ˈu buka aamu bibilia i ta ˈu tamaiti e maha matahiti e te afa, ia Shaun. I te mea hoi e ua faaea rii vau maa taime iti, ma to ˈu maere rahi, ua tamau aˈera oia i te faatia mai i te aamu, ma te faahiti i te mau parau tei mau aau ia ˈna mai tei papaihia i roto i te buka ra Ta ˈu buka aamu bibilia. (...) Ua na reira atoa vau i te piti o te aamu, e i te toru, e ua ite aˈera au e ua mau aau roa ia ˈna i taua mau aamu ra. (...) Inaha hoi, e nehenehe ta ˈna e faahiti mai i na 33 mau aamu matamua o taua buka ra, e tae noa ˈtu i te mau iˈoa o te mau vahi e te mau taata mea fifi roa hoi ia faahitia.”
14. O vai te ore e maere i te ite o te mau tamarii rii? b) Eaha te tapao ta te mau metua kerisetiano e titau? c) E tia i te tamarii ia faaineine i te aha, e no te aha?
14 Eita te feia i ite i te huru ohieraa te mau tamarii rii i te tamau i te mau mea, e maere i te reira. “Ia haapii tatou i te mau aiû maoti hoi i te mau tamarii, e î roa ïa te ao nei i te mau taata maramarama roa mai ia Einstein, Shakespeare, Beethoven e o Léonard de Vinci”, ta Glenn Doman ïa, faatere i te mau Pû no nia i te heheuraa i te ite taata nei, e haapapu ra. Parau mau, ta te mau metua kerisetiano e titau ra e ere ïa te faatupuraa i te mau taata maramarama roa i te pae no te ite, te haaputapûraa râ i te mafatu o ta ratou tamarii ia nehenehe oia e tavini i te Atua i roto i to ˈna oraraa taatoa (Maseli 22:6). E tia ia ratou ia haamata i te na reira hou aˈe ta ratou tamaiti aore ra tamahine e haere ai i te haapiiraa, ei faaineineraa ia ˈna i mua i te mau fifi ta ˈna e farerei. Ei hiˈoraa, i te fare haapiiraa tamahou aore ra i roto i te mau vahi haapaoraa tamarii, ua riro te mau mahana fanauraa e te mau oroa ei tau oaoaraa o te nehenehe e faaanaanatae i te tamarii. E tia ˈtura ïa ia ˈna ia taa maitai e no te aha te mau tavini a Iehova e ore ai e amui atu i roto i taua mau oroa ra. Mai te peu eita ra, e riro paha ïa oia i te riri roa i te haapaoraa a to ˈna mau metua.
Nafea ia haaputapû i te mafatu o te tamarii
15, 16. E nehenehe te mau metua e rave i tei hea mau buka no te tauturu ia ratou ia haaputapû i te mafatu o ta ratou tamarii, e nafea ratou ia faaohipa i te reira ma te aravihi?
15 No te tauturu i te mau metua ia haaputapû i te mafatu o ta ratou tamarii, ua nenei te mau Ite no Iehova i te tahi mau buka mai te buka ra A faaroo i te Orometua rahi. Te faahiti ra taua buka nei i te parau no te mau oroa, e nehenehe hoi e riro ei mau oroa au mau, i roto i te pene “Na taata toopiti tei faatupu i te oroa fanauraa”. Te faataa ra râ taua pene ra e na te mau etene i faatupu i na oroa fanauraa toopiti, i faahitihia i roto i te Bibilia, na te mau taata i ore i haamori ia Iehova, e i roto i taua nau oroa ra ‘ua tâpûhia te upoo o te hoê taata’. (Mareko 6:17-29; Genese 40:20-22.) Nafea hoi outou e nehenehe ai e faaohipa i taua mau haamaramaramaraa ra no te haaputapû i te mafatu o ta outou tamarii?
16 E nehenehe ta outou e tapea mai i te manaˈo o ta outou tamarii ma te faaohipa i te huru feruriraa i faahitihia i roto i te buka ra Orometua rahi. A parau atu ia ˈna e: “Ua ite tatou e te mau mea atoa i papaihia i roto i te Bibilia, e tapao anaˈe ta ratou e titau ra, e ere anei?” E i muri iho, a ani atu ia ˈna e: “Ia manaˈo oe, eaha ta te Atua e parau maira no nia i te mau oroa fanauraa?” E nehenehe ïa ta outou e tauturu i ta outou tamarii ia feruri i nia i taua uiraa ra e ia rave i te mau faaotiraa maitai. Taa ê atu i te buka ra Orometua Rahi, ua faaineinehia te tahi atu mau buka na te mau metua, te buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia iho â râ e te mau tumu parau ra “Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa”, mau tumu parau i neneihia i roto i te mau numera atoa o Te Pare Tiairaa mai te avae eperera 1985 mai â. Te faaohipa ra anei outou i taua mau tumu parau ra no te faarahi i te ite o ta outou mau tamarii e i to outou atoa?
17. Eaha te mau manaˈo ohie mau ia faaohipa ta te mau metua e nehenehe e apee?
17 E tia ia outou ia tuatapapa e ia na nia iho faahou i te tuatapapa e ta outou tamarii i te mau parau no nia i te mau tumu parau e te mau huru tupuraa ta ˈna e farerei i te fare haapiiraa. A faataa ˈtu ia ˈna e, mai ia outou, e titau mai Iehova i te ohipa ta ˈna i rave (Roma 14:12). A tuu i te tapao i nia i te mau mea maitatai ta Iehova i rave no tatou nei, ma te faatupu i roto i to ˈna mafatu i te hinaaro e ia au mai Iehova ia ˈna (Ohipa 14:17). A rave e ia riro te mau taime haapiiraa ei mau taime oaoa mau. Mea au roa na te mau tamarii i te mau aamu; no reira a faaitoito i te haapii atu ia ratou ma te oraora maitai, ma te haaputapû i to ratou mafatu. E rave rahi mau utuafare teie e ore e fanaˈo nei i te hoê taime faahiahia roa no te na reira, inaha, aita to ratou mau melo e tamaa amui nei. E outou? Mai te peu e mai te reira te huru, eita anei ta outou e nehenehe e taui i ta outou huru faanahoraa? — Hiˈo Ohipa 2:42, 46, 47.
18, 19.a) E tia i te mau metua ia haapao i te aha i te pae no te haapiiraa i ta ratou mau tamarii, e e tia ia onoonohia i te aha? b) Eaha te mea faahiahia ta outou e ite ra i roto i te huru haapiiraa a te hoê metua tane i ta ˈna tamaiti, i faahitihia ˈtu na ei hiˈoraa, e i to outou manaˈoraa, eaha te mau faahopearaa ta te mau metua e nehenehe e huti mai ia pee ratou i to ˈna hiˈoraa?
18 Ia faaau-maite-hia ïa te maororaa o te haapiiraa i te matahiti o te tamarii. Ia haapii outou i te hoê tamarii rii, tei riro hoi i te taotiahia i te pae no te feruri-maoro-raa, a rave te tahi mau taime poto i te pae no te haapiiraa i te mau mahana atoa. I muri iho, a rave i te mau taime maoro atu â e a tuatapapa i te mau tumu parau hohonu aˈe. E tia mau â ia tamau i te onoono i nia i te faufaaraa ia ravehia i te mau taime haapiiraa tamau e te tamarii (Genese 18:19; Deuteronomi 11:18-21). Ua horoa te hoê metua tane, tei hau atu i te hitu ahuru matahiti, i te hoê hiˈoraa faahiahia mau i roto i ta ˈna huru haapiiraa i ta ˈna tamaiti, tei riro mai ei matahiapo i teie nei. Tau matahiti te maoro i teie nei, ua faataa aˈera oia e mea nafea ta ˈna huru raveraa:
19 “A hoê ai to ˈna matahiti, ua haamata aˈera vau i te faatia ia ˈna, i te taime taotoraa, i te tahi mau aamu bibilia, ma te faaau i te reira i nia i to ˈna maramarama e ia nehenehe oia ia feruri hau atu â. A haamata ˈi oia i te parau, i te pitiraa o to ˈna matahiti, ua haamatau mâua i te tuturi i pihai iho i to ˈna roi e te faaue atu ia ˈna ia faahiti mai i muri aˈe ia mâua i te pure a te Fatu. (...) I te toruraa o to ˈna matahiti, ua haamata aˈera vau i te tuatapapa tamau i te Bibilia e o ˈna. (...) E apee na o ˈna i roto i ta ˈna buka ma te faahiti mai i te mau pereota i muri aˈe ia ˈu nei. Mea na reira to ˈna haapiiraa i te faahiti maitai i te mau parau e tae noa ˈtu te mau parau fifi roa ˈˈe ia faahiti. (...) Hau atu, ia ô maitai te mau parau mau bibilia i roto ia ˈna, ua rave mâua e ia tamau aau oia i te tahi mau irava ohie roa o te Bibilia. A haamata ˈi oia i te haere i te haapiiraa tamahou, ua mau ia ˈna e toru ahuru irava. I te matahiti i mairi aˈenei, a ô atu ai oia i te fare haapiiraa tamatahi, ua mau ia ˈna hitu ahuru. (...) Hou aˈe oia e haere ai e taoto, e tia i ta ˈu tamaiti ia faahiti mai te tahi tau irava bibilia. Ia tia mai oia i te poipoi, e pinepine oia i te haere mai e aroha ia ˈu ma te faahiti â i te tahi mau irava bibilia.”
20. Eaha te faaineineraa te tia ia horoahia na te tamarii, e nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia ˈna ia apiti atu ma te oaoa i roto i te ohipa pororaa i tera fare i tera fare?
20 Ia haapii riirii outou i ta outou tamarii, ma te horoa ˈtu i te hiˈoraa maitai e ma te aˈo atu ia ˈna ia nehenehe oia ia faaohipa i muri aˈe, te horoa ra ïa outou i te hoê omuaraa maitai roa i roto i to ˈna oraraa, e e riro oia i te mauruuru roa ia outou e a muri noa ˈtu (Maseli 22:15; 23:13, 14). Te hoê tuhaa faufaa roa o taua haapiiraa ra te faaineine-oioi-raa ïa ia ˈna. A rave e ia oaoa roa oia i te na reira ma te tauturu atu ia ˈna ia hinaaro mau oia e apiti mai i roto i taua ohipa ra. Te parau râ te metua tane i faahitihia ˈtu na i nia nei no nia i ta ˈna tamaiti e: “E tauturu rahi te mauraa ia ˈna te tahi mau irava bibilia, i roto i te pororaa i tera fare i tera fare, no te mea e rave rahi mau taata tei putapû roa e eita ta ratou e ore e nehenehe e farii i te mau vea bibilia e pûpûhia ˈtu. Te apiti nei oia i roto i taua ohipa kerisetiano ra mai te toruraa mai â to ˈna matahiti, e [i te 6raa to ˈna matahiti], mea manuïa aˈe o ˈna ia mâua ta ˈu vahine no nia i te pûpûraa i te mau buka bibilia.” — A ara mai na!, 8 no me 1965, api 3, 4.
21. a) Eaha te ǒ nehenehe roa ˈˈe ta te mau metua e nehenehe e horoa na ta ratou mau tamarii? b) Eaha te aˈoraa e faataehia ra i te mau metua, e eaha te tia ia ratou paatoa ia rave e ta ratou mau tamarii apî?
21 Ma te papu maitai, e ǒ faahiahia mau ta te mau metua kerisetiano na ta ratou mau tamarii, te ite no nia ia Iehova, e tae noa ˈtu hoi te tiaturiraa i te hoê oraraa aita e hopearaa i roto i te hoê ao apî, te hoê ao faahiahia mau i reira te hau e te oaoa e vai ai (Maseli 3:1-6, 13-18; 13:22). Hau atu â, a atuatu na i roto i te mafatu o ta outou tamarii i te tiaturiraa i te parau no nia i taua oraraa faahiahia mau ra no a muri aˈe e te hinaaro e tavini ia Iehova. A rave e ia riro te faaohiparaa i te haamoriraa mau ei ohipa hinaarohia e ratou e ia faaoaoa atoa te reira ia ratou (Timoteo 1, 1:11). A faaô atu i roto ia ratou i te tiaturi ia Iehova mai to ratou aruaruraa mai â. E eiaha roa ˈtu outou, eiaha roa ˈtu e manaˈo e mea ohipa roa ta outou no te horoa tamau i to outou taime no te haapii e o ratou. Eiaha roa ˈtu e faatia i te tahi noa ˈˈe mea ia faataupupu ia outou. A feruri i te mau mahana atoa, i te mau hinaaro pae varua o ta outou mau tamarii e nafea râ outou ia faaî i te reira ma te haaputapû i to ratou mafatu. Eita e ore e mea rahi roa ta outou ohipa e tei raro aˈe outou i te tahi mau faaheporaa; te haapao maitai ra hoi o Satani e ta ˈna ao i te reira. Ia haamanaˈo râ outou i te hiˈoraa o Iesu! Eiaha na outou e parau e mea rahi roa ta outou ohipa eita ˈtura ta outou e nehenehe faahou e haapii tamau e ta outou mau tamarii.
[Nota i raro i te api]
a Hou aˈe oia e ite ai i te taio, ua tamau aau taua tamarii ra i taua mau aamu nei, na roto noa i te faarooraa i te mau ripene o taua buka ra i faaharuharuhia.
Nafea outou ia pahono mai?
□ Mea nafea to te Bibilia faataaraa mai e te hopoia matamua a te mau metua, te faaîraa ïa i te mau hinaaro a ta ratou mau tamarii?
□ I to tatou nei mau mahana, no te aha te mau metua e tia ˈi ia rave i te tahi mau tutavaraa taa ê no te paruru i ta ratou mau tamarii?
□ No te aha e mea faufaa mau â ia haapii i te mau tamarii mai to ratou aruaruraa mai â?
□ Eaha te mau manaˈo ohie mau ia faaohipa o te tauturu i te mau metua ia haaputapû i te mafatu o ta ratou tamarii?
□ Eaha te tia i te mau metua kerisetiano ia haapao maitai?
[Hohoˈa i te api 10]
Eita e nehenehe e parau e e haamata oioi-noa-hia i te haapii i ta ˈna tamarii.