A haapii maite i ta outou tamarii — e mai to ˈna apî-roa-raa ra!
“Ma te papu maitai, o te apî-roa-raa te tau taoˈa rahi roa ˈˈe. E tia ia faaohipa maite i te reira na roto i te haapiiraa auaa te mau ravea atoa. Eita roa ˈtu e nehenehe e rooa faahou mai te taime i haamâuˈahia i roto i taua tau o te oraraa ra. Maoti te vaiiho noa ia maue ê te mau matahiti matamua, e tia roa ia tatou ia haafaufaa i te reira ma te haapao maitai rahi.” — Alexis Carrel.
E titauhia ia haapiihia te feruriraa mai te mafatu atoa ra. E haamaere te mau taata, i te tahi taime, i mua i te mau ravea faahiahia roa o te roro, area o te Atua, e hiˈo oia i te huru o te mafatu. E faatupu te ite i te pae feruriraa i te teoteo, area te aroha e vai ra i roto i te mafatu e faarahi ïa i te maitai. Mea faufaa ore te hoê feruriraa aravihi maori râ te hoê mafatu î i te aroha, “no te î o te aau hoi i parau ai te vaha”. Mea na roto atoa mai i teie mafatu i te pae varua e haere mai ai te mau ohipa maitai e te mau ohipa ino (Mataio 12:34, 35; 15:19; Samuela 1, 16:7; Korinetia 1, 8:1). No reira ˈtura ïa, mai te peu e mea faufaa ia faaitoito i te feruriraa o te mau tamarii, mea faufaa roa ˈtu â ia faaî i to ratou mafatu i te aroha.
E fa noa mai teie hotu maitai oia hoi te aroha, i te fanauraa iho, ia tupu te mau taairaa i te pae o te here i rotopu i te aiû e te metua vahine. E tauahi mǎrû oia i te aiû iti, e tauhani oia e e paraparau oia ia ˈna ma te mǎrû. I to ˈna ra pae, e hiˈo atu te aiû ia ˈna ma te hohonu mau. E tupu te hoê taairaa puai mau, e rahihia te aroha o te metua vahine, e e topa te hau o te aiû. Te manaˈo ra te tahi mau aivanaa taa ê e “e taime faahiahia roa ˈˈe te mau minuti e te mau hora matamua roa i muri noa ˈˈe i te fanauraa, no te faatupu i te mau taairaa papu roa i rotopu i te aiû fanau apî e to ˈna metua vahine”.
Te reira te hoê haamataraa maitai roa, oia mau, te hoê noa râ haamataraa. Aita to te aiû fanau apî e parururaa; tei te metua vahine noa to ˈna oraraa, o te tia hoi ia haamâha i to ˈna mau hinaaro rû — i te pae tino e te pae o te here. Maori râ te maa, e pohe ïa te aiû i te poia; e nehenehe atoa oia e tupu ino i te pae o te here. Ia tauahi to ˈna metua vahine ia ˈna, ia faataoto, ia hauti e ia faaite atu ia ˈna i te here — e faaitoito pauroa te reira i te tupuraa o to ˈna roro, e au e te faaamuhia ra te reira. Mai te peu eita teie melo e faaitoitohia, e paruparuhia oia, e faataupupu to ˈna tupuraa no te oraraa taatoa, e e nehenehe te tamarii e riro ei faatupu peapea, ei taurearea ohipa ino e te iria. Mea faahiahia roa ïa te hopoia a te metua vahine, no te tamarii e no te totaiete taata — e mea faahiahia ˈˈe i te hoê ohipa i rapae noa ˈtu eaha te huru!
Te hopoia a te metua tane
Eiaha te hoê metua tane ia faaateahia i te hiti. Mai te peu e mataitai o ˈna i te fanauraa, e tupu oioi noa te mau taairaa i te pae o te here i rotopu ia ˈna e te aiû fanau apî. A mairi noa ˈi te mau hebedoma e te mau avae, e rahi oioi noa ˈtu ta ˈna hopoia. O ta te taote ra ïa o Berry Brazelton, taote taa ê i te pae o te tupuraa o te mau aiû, e faataa maira:
“E hinaaro te mau tamarii atoa i te hoê metua vahine e te hoê metua tane, ta ˈna ïa e parau ra, e mea faufaa roa te hopoia a te metua tane. No te hoê aiû, mea taa ê roa ïa te hoê metua tane itoito e te haapao maitai ia ˈna, ia faaauhia i te noaa-noa-raa hau atu â i te here no o mai i to ˈna metua vahine ra.” Te faahiti ra teie taote i te hoê parau faataa o te faaite e e ere hoê â huru ia rave te mau metua vahine e te mau metua tane, i ta ratou tamarii. “Mea mǎrû aˈe te mau metua vahine i nia i ta ratou aiû. I to ratou râ pae, mea hauti aˈe te mau metua tane, e faakirikiri e e faaata rahi aˈe ratou i ta ratou aiû ia faaauhia i te mau metua vahine.”
Te rave ra râ te metua tane hau atu â i te faaarearea-noa-raa i ta ˈna tamarii. Te parau faahou ra te taote i faahitihia iho nei e: “E noaa mai i te tamarii, ua amo maite anaˈe to ˈna metua tane i ta ˈna hopoia, i te mau nota maitai aˈe i te fare haapiiraa, e e ite aˈe o ˈna i te ata no nia ia ˈna iho e e faatupu o ˈna i te mau taairaa maitai aˈe e to ˈna mau hoa iti. Mea papu aˈe oia ia ˈna iho e mea anaanatae aˈe o ˈna no te haapii. I te 6raa aore ra te 7raa o te matahiti, e mea teitei aˈe to ˈna faito feruriraa.”
Te faaue maira te Atua ra o Iehova i te metua tane ia atuatu i te mau taairaa fatata roa e ta ˈna tamarii e ia haapii atu ia ˈna: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deut. 6:6, 7). Aita ïa e atea-ê-raa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii ia na reira-mau-hia!
A haapii atu ia ˈna mai to ˈna apî-roa-raa ra
I roto i te tupuraa o te mau aiû iti, te vai ra te mau tuhaa taa ê, i rotopu i te fanauraa e te 6raa o te matahiti: te iteraa i te faaohipa i te mau uaua, te iteraa i te parau, i te faahotu i te here, i te haamanaˈo i te mau mea, i te faaohipa i te feruriraa, i te haava manaˈo, e te tahi atu â mau ravea. Ia tupu oioi te roro o te tamarii i te rahi e ia faura mai teie mau tuhaa te tahi i muri i te tahi, o te taime tano ïa no te haapii i te tamarii i roto i taua mau tuhaa taa ê ra.
I rotopu i taua tau ra, e farii te roro o te aiû fanau apî i teie mau ite aore ra mau hotu mai te hoê rimu e ote i te pape. Ia herehia oia, e haapii atoa oia i te here. Ia paraparauhia oia aore ra ia taiohia ˈtu i te tahi mau tumu parau, e haapii oia i te paraparau e te taio. Ia oomohia ˈtu i te tiaa faaheeraa i nia i te hiona, e riro oia ei taata faahee aravihi roa. Ia ravehia te hoê haerea tia i mua ia ˈna, e noaa mai ia ˈna te mau manaˈo tumu maitai roa. Area râ, ia vaiihohia teie mau taime haapiiraa maitai ia hemo ma te ore e haapii atu ia ˈna i te hoê aˈe mea, i muri aˈe, e fifihia te tamarii ia noaa i teie mau hotu e teie mau ravea.
Te faˈi ra te Bibilia i te reira e te horoa maira oia i teie aˈoraa na te mau metua: “E haapii i te tamarii i ta ˈna eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” (Maseli 22:6). Ua huri te huriraa a Keil e Delitzsch i teie irava mai teie te huru: “E haapii i te tamarii ia au i Ta ˈna eˈa.” E au atoa te parau hebera i hurihia na roto i te parau ra “haapii” i te manaˈo ra e “haamataro”. Te parauhia ra i o nei ia haamataro i te aiû fanau apî ma te horoa ˈtu na ˈna te mau mea titauhia ia noaa te ite. E tia ia haapii ia ˈna ia au i ta ˈna eˈa, ma te haapao maitai i te mau tuhaa o te tupuraa ta ˈna e farerei ra. O te taime tano roa ˈˈe ïa no ˈna no te taa ohie noa i te haapiiraa. E tamau maite oia i te mau mea ta ˈna e haapii i rotopu i taua mau matahiti haapiiraa ra.
Te reira atoa te manaˈo o te rahiraa o te mau taote taa ê i te pae o te tupuraa o te taata. “Aita aˈenei ta matou mau maimiraa i te pae tupuraa o te tamarii i tauturu mai ia matou ia ite mai i te hoê ravea puai o te taui i te huru taata aore ra te haerea i roto i te totaiete i noaahia i rotopu i te matahiti matamua o te tamarii-rii-raa ra.” Te faˈi nei ratou e e nehenehe te reira e tupu, teie râ, o ta ratou ïa e parau ra, “te mea pinepine roa ˈˈe, eita e itehia te hoê tauiraa hohonu roa”. Teie râ, ua itehia te mau tupuraa e rave rahi e ua tupu te hoê tauiraa taa ê mau auaa te ravea puai roa a te parau mau a te Atua. — Ephesia 4:22, 24; Kolosa 3:9, 10.
Te faaite maitai ra te haapiiraa i te hoê reo, i te faufaaraa ia haapii i te tamarii i te taime tano maitai. Ua hamanihia te mau aiû ia paraparau ratou, ia nehenehe râ te tuhaa o te roro e titauhia ia ohipa maitai, e tia i te tamarii apî roa ia faaroo i te paraparau i rotopu i te tuhaa tano maitai o te tupuraa. E tupu oioi te mau tuhaa o te roro o te faatere i te parau ia raeahia te tamarii i te 6 e tae atu i te 12raa o te avae mai te peu e paraparau pinepine atu te mau metua ia ˈna. Ia raeahia oia i te 12 e tae atu i 18raa o te avae, e tupu oioi roa ˈtu â te reira, ia ite o ˈna e e auraa to te mau parau.
E haapii te tamarii i te mau parau hou a ite ai i te parau. I rotopu i te pitiraa o to ˈna matahiti, te vai ra ta ˈna te hoê pueraa parau e maa parau rii e tae roa ˈtu i te tau hanere. Ua faahaamanaˈo aˈera te aposetolo Paulo ia Timoteo i teie parau: “E mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra.” (Timoteo 2, 3:15). No o mai te parau ra “tamarii” i te hoê parau teie hoi to ˈna auraa tumu “o te ore e paraparau”. Ua taio-mau-hia ïa ia Timoteo i te mau Papai Moˈa i to ˈna apî-roa-raa, e inaha ua ite o ˈna i te mau parau e rave rahi tei faaohipahia i roto i te Bibilia hou o ˈna a ite ai i te parau.
E tapiti anaˈe i te parau, i roto i te tupuraa o te tamarii, te vai ra te mau tuhaa taa ê i reira oia e nehenehe ai e taa maitai i te tahi mau ite, mai te hoê rimu e ote i te pape. Teie râ, ia vaiihohia taua mau tuhaa ra ma te faitoito ore i to ˈna roro, eita ta ˈna mau ravea e tupu maite. Mai te peu, ei hiˈoraa, eita roa ˈtu te mau tamarii e faaroo ia paraparauhia to ratou reo i roto i te roaraa tau matahiti, e taerehia ratou i te haapii i te reira. E titau mai te reira ia ratou e rave rahi mau faaitoitoraa, e, e mea pinepine roa, eita roa ˈtu ratou e parau ohie noa i te reira.
A taio oioi roa e o ˈna
Afea e haamata ˈi? I to ˈna iho fanauraahia. A taio atu i te mau tumu parau i ta outou aiû. ‘Eita hoi o ˈna e taa i te hoê aˈe mea!’ ta outou paha ïa e manaˈo ra. Afea to outou haamataraa i te paraparau atu ia ˈna? ‘I to ˈna iho â hoi fanauraahia.’ Te taa ra râ o ˈna eaha ta outou e parau atura? ‘Eita iho â ïa, tera ra...’ I reira ra, no te eaha ïa e ore ai e taio atoa ˈtu ia ˈna i te hoê tumu parau?
A parahi noa ˈi o ˈna i nia ia outou, a tauahi noa ˈi outou ia ˈna, e ite mai o ˈna i te maitairaa e te herehia ra o ˈna. Mea au roa na ˈna ia faaroo ia taio outou. E mau roa te reira i roto i to ˈna feruriraa. E faaau atu o ˈna i te ohipa taioraa, te hoê manaˈo anaanatae. No te mea hoi e mea au na te mau aiû i te pee noa i te hiˈoraa a to ratou mau metua, e e riro hoi te mau metua ei hiˈoraa no ratou, e hinaaro ta outou aiû e rave mai ia outou atoa ra. E hinaaro o ˈna e taio. E hauti o ˈna mai te huru ra e te taio ra o ˈna e, a muri aˈe, e ite mai o ˈna i te mau oaoaraa o te ohipa taioraa.
E noaa atoa ia ˈna te tahi atu â haamaitairaa rahi: eita paha o ˈna e riro mai ei taata mataitai rahi i te afata teata. Eita o ˈna e parahi i mua i te afata teata, ma te mata araara maitai i mua i te mau tausani hautiraa uˈana e te tia ore atoa: taparahiraa e te tipi, e te pupuhi, taparahiraa taata, haruraa vahine, peu taiata e te faaturi. E ite mai o ˈna i te tupohe i te afata teata, e te hohora i te hoê buka e taio atu ai. Auê ïa haamaitairaa e, i teie mau mahana e rave rahi roa hoi te feia o te ore e ite i te taio e te feia maamaa i te afata teata!
Te hereraa i te hoê aiû: e titau te reira i te taime
Parau mau, te taioraa ˈtu i te hoê tumu parau na te mau aiû, e titau ïa i te taime. E tia ia outou ia rave i te taime no te hauti e ta outou aiû, e hiˈopoa ˈtu ia ˈna ia hiˈo haere o ˈna, ia tamata o ˈna i te mau ohipa apî, ia haamâha o ˈna i to ˈna huru hiˈopoa e ia faaitoito o ˈna i to ˈna aravihi. Oia mau, e titauhia te taime no te amo i te hopoia metua tane aore ra metua vahine. Mea hau aˈe râ ia haamata ia nainai noâ te mau tamarii, no te mea e mea pinepine roa tei te reira taime e haamata ˈi te mau tamarii i te atea ê i to ratou mau metua, mea varavara roa i te taurearearaa. Te faataa ra o Robert Keeshan, taata faaanaanatae i roto i te hoê faanahoraa afata teata matau-maitai-hia e te mau tamarii marite i raro aˈe i te iˈoa ra Capitaine Kangourou, nafea te reira e tupu mai ai:
“Te tiai noa ra te hoê tamahine iti e ia hoˈi mai to ˈna nau metua i te fare, ma te rû e a oteote noa ˈi i to ˈna rima e a tauahi noa ˈi i ta ˈna pepe haavare i nia ia ˈna. Te rû noa ra o ˈna i te faatia ˈtu ia raua eaha ta ˈna i hamani i to ˈna hautiraa i te one. Te rû noa ra o ˈna i te faaite ia raua te mau taime faahiahia roa o te mahana taatoa. E inaha, te tae mai nei raua, e ua rohirohi roa i muri aˈe i te hoê mahana ohipa teimaha. Mea pinepine te tamahine iti i te tâpûhia te parau na roto i teie mau parau: ‘Eiaha i teie nei, ta ˈu here iti. E ohipa ta ˈu; a haere e mataitai i te afata teata.’ Teie te mau parau e parau-pinepine-hia i roto i te mau utuafare e rave rahi: ‘E ohipa ta ˈu; a haere e mataitai i te afata teata.’ Eiaha i teie nei; afea râ ïa? ‘A rau aˈe.’ Teie râ e mea pinepine roa ‘a rau aˈe’ i te riro ei ‘eita roa ˈtu’ (...).
“Ua mairi te mau matahiti e ua paari mai te tamahine ra. Ua horoa ta ˈna mau metua i te mau hauti e te mau ahu na ˈna. Ua aufau raua i te mau ahu ‘tapaohia’ e te hoê afata upaupa (chaîne stéréo) na ˈna, aita râ raua i horoa ˈtu i ta ˈna e hinaaro rahi roa ˈˈe: to raua taime. Ahuru ma maha matahiti to ˈna. I te hoê mahana, te taˈi noa ra o ˈna, te vai ra ïa te hoê fifi. ‘E ta ˈu here iti e, eaha to oe? A faaite mai na ia ˈu.’ Teie râ, ua maoro roa. Maoro roa. Ua maue ê te here (...).
“Ia parau tatou i te hoê tamarii e: ‘Eiaha i teie nei, a rau aˈe’, ‘A haere e mataitai i te afata teata’, ‘Eiaha na e uiui noa mai ia ˈu i te mau uiraa’, aita tatou e hinaaro ra e horoa ˈtu i te taoˈa hoê roa ta ˈna e ani maira ia tatou, to tatou taime. Ia ore tatou e faaite atu i to tatou here, e ere ïa te auraa e aita tatou e hinaaro ra e aupuru ia ˈna. Inaha, ua rahi roa ta tatou ohipa e nehenehe ai tatou e here i te hoê tamarii.”
Oia mau, te hereraa i ta ˈna tamarii, e titau ïa i te taime. Eiaha noa te taime no te aupuru i to ˈna tino e te ahu ia ˈna, te taime atoa râ e titauhia no te faaî i to ˈna mafatu i te here. Eiaha te hoê here tei faitohia, tei taotiahia, te hoê râ “here feaapiti ore” e te rahi roa, ei raveraa i te mau parau i faaohipahia e te taata ra o Burton White i roto i ta ˈna buka ra Na matahiti matamua e toru o te oraraa (beretane). Teie te nehenehe e taiohia i roto i taua buka ra: “Te hape rahi roa ra te mau metua o te rave nei i te ohipa i to ratou horoaraa i ta ratou tamarii nainai e na vetahi ê e haapao, na te pupu rave ohipa iho â râ o te hoê fare haapaoraa tamarii. Parau mau, ua tupu te hoê patoiraa rahi i to ˈu parauraa i teie parau, te ohipa râ e haapeapea nei ia ˈu, te mea maitai roa ˈˈe ïa no te mau aiû.” Te parau nei teie taata “te mea maitai roa ˈˈe no te mau aiû”, teie râ, mai ta ˈna iho i faˈi, e ere i te mea ohie te faaohiparaa i te reira, mai te peu, no te mau tumu materia, e titauhia te metua tane e te metua vahine ia rave i te ohipa.
Te aˈoraa — te hoê tumu parau fifi!
E faatupu pinepine atoa te mau aˈoraa a te Bibilia no nia i te parau o te aˈoraa i te hoê patoiraa rahi. Teie hoê: “O tei vaiiho noa i te papai [raau papairaa] ra aore ïa i aroha i ta ˈna tamarii; o tei aroha râ ia ˈna, e aˈo ïa ia ˈna i reira ra.” (Maseli 13:24). No nia i teie irava, teie ta te hoê parau i raro i te api a te hoê Bibilia beretane (te New International Version Study Bible), e parau ra: “[Raau papairaa]: Papu maitai te hoê faahohoˈaraa no te hoê aˈoraa huru rau.” I roto i ta ˈna Titionare faataaraa i te mau parau a te Faufaa Apî (beretane), te faataa ra te taata ra o Vine i te “[raau papairaa]” mai te hoê “sepeta, faataiperaa i te mana”.
I te tahi taime, e nehenehe te mana o te metua e faaohipahia na roto i te tairiraa i te tamarii, mea pinepine roa râ, eita te reira e titauhia. I roto i te Timoteo 2, 2:24, 25, te aˈohia ra te mau kerisetiano ia “mǎrû (...) i te mau taata atoa nei, (...) ma te haapii mǎrû maite i te feia”. Te parau ra “haapii”, te huriraa ïa o te parau heleni ra “aˈo”. E tia ia faaohipahia te reira ma te haapao maitai i te mau manaˈo hohonu o te mau tamarii. Oia mau, te taiohia ra: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra [Iehova].” — Ephesia 6:4.
Ia au i te mau taote i te pae feruriraa o te turu i te haerea vaiiho noa i te mau mea ia tupu noa na, aita te mau metua e tairi i ta ratou tamarii, e here ra ia ˈna. Mea hape te reira. Area râ, mea ino roa te vaiiho-noa-raa i te mau mea ia tupu noa na. Te reira te tumu no te mau peu ino a te mau taurearea o te topa maira i nia i te ao nei e te faatupu i te ahoaho i te mau milioni metua. Mai ta te Maseli 29:15 e parau ra, “o te tamaiti râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama”. Ma teie atoa huru manaˈo, ua papai te taote ra o Joyce Brothers i teie parau i raro aˈe i te upoo parau ra “Ei patoiraa i te mau metua faatiatia noa i te manaˈo o ta ratou tamarii”:
“Ua horoa mai te hoê tuatapaparaa apî i nia i na 2 000 taurearea haere haapiiraa tuarua — te tahi mea haavî mau to ratou mau metua, te tahi mea faatiatia roa to ratou mau metua ia ratou — i te mau tapao maere mau. Mea faatura aˈe te mau tamarii i haavîhia ia ratou iho e mea maitai aˈe te tapao i noaahia e ratou i te pae o to ratou mau taairaa e vetahi ê e i te pae haapiiraa.” Te inoino ra anei ratou i to ratou mau metua o te haavî ia ratou? Eita, “te manaˈo ra ratou e mai te peu e taotia te mau metua i ta ratou mau tamarii, no to ratou ïa maitai — e no te mea te here ra ratou i ta ratou mau tamarii”.
Ia au i te taata ra o Burton White, mai te peu e e haavî outou i ta outou tamarii, eiaha outou ia faataiâ e “e iti aˈe to ˈna here ia outou ia faaauhia i te mea e e faatiatia outou ia ˈna. I roto i na matahiti matamua o to ratou oraraa, eita te mau tamarii e atea ê ohie noa ˈtu i te feia e haapao rahi aˈe ia ratou; noa ˈtu e e tairi tamau noa outou ia ˈna, e ite mai outou e e hoˈi noa mai iho â o ˈna ia outou ra”.
Te haapiiraa maitai roa ˈˈe
O outou iho ïa. O te hiˈoraa ïa ta outou e horoa ra. E pee ta outou tamarii i to outou hiˈoraa. Mea taua aˈe na ˈna i to outou huru i ta outou e parau atura. E faaroo o ˈna i ta outou mau parau, e pee râ o ˈna i ta outou mau ohipa. E taata pee oia i te hiˈoraa. Inaha, eaha ta outou e hinaaro e ia riro mai oia? Te hoê tane aore ra te hoê vahine î i te aroha, te mǎrû, te horoa maitai, te itoito i te haapiiraa, te maramarama, te anaanatae i te rave i te ohipa, te hoê pǐpǐ no Iesu, te hoê taata haamori ia Iehova? Mai te peu te reira ra, a na reira na mua outou iho.
Oia mau, a haapii atu i ta outou tamarii mai to ˈna apî-roa-raa, a tupu oioi noa ˈi to ˈna roro, e a î noa ˈi to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu i te ite e te mau manaˈo hohonu. Eaha râ ta outou e nehenehe e rave mai te peu e ua hemo taua mau matahiti haapiiraa faahiahia ra e aita outou i haapii i ta outou tamarii ia faahotu i te hoê huru taata e au i te hinaaro o te Atua? Mai te peu te reira ra, eiaha e haapeapea. Auaa te puai e horoahia e te Atua, e nehenehe noâ e taui, o ta te mau milioni taata ïa e faatupu nei, te feia apî e te mea paari aˈe. Te parau ra te Parau a te Atua e: “Ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.” — Kolosa 3:9, 10.
[Hohoˈa i te api 29]
E o papa: te hoê tau no te taio, te hoê tau no te hauti.
[Hohoˈa i te api 32]
Te hopuraa i te pape: mea pinepine i te riro ei hautiraa.