VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/1 api 10-15
  • Te Iubili a Iehova: teie te taime no te faaoaoa ia tatou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Iubili a Iehova: teie te taime no te faaoaoa ia tatou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua porohia te hoê tiamâraa matamua
  • Omuaraa no te Iubili kerisetiano
  • Na Iehova e faatiamâ ia outou!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • E upootia te Iubili kerisetiano i roto i te faatereraa Hoê tausani matahiti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te Iubili e te tiamâraa no te tau a muri aˈe
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2021)
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/1 api 10-15

Te Iubili a Iehova: teie te taime no te faaoaoa ia tatou

“E faataa outou i te matahiti e pae ahuru ra, a faaite haere ai, e matararaa no te taata atoa i te fenua e ati noa ˈˈe, ei matahiti iubili ïa no outou. (...) E mea moˈa ïa ia outou. (...) O ta outou ïa e rave, ia parahi hoi outou i nia i te fenua ma te hau.” — LEVITIKO 25:10-12, 18.

1. Eaha te mau parau i papaihia i nia i te Ǒe o te tiamâraa, e no hea mai taua mau parau ra?

NOA ˈTU eaha te vahi ta outou e faaea ra, eita e ore e ua faaroo outou i te parau no te Ǒe tuiroo ra o te tiamâraa e vai ra i te fenua Marite, i Philadelphie. Te faahaamanaˈo maira te World Book Encyclopedia e ua “taˈi oia i te 8 no tiurai 1776, e tae noa ˈtu te tahi atu mau ǒe no te faaite mai e ua faariihia te Parau no nia i te tiamâraa. No roto te mau papai ta tatou e nehenehe e taio oia hoi ‘a faaite i te tiamâraa no te taata o te fenua e ati noa ˈˈe’, i te Bibilia (Levitiko 25:10)”.

2. Eaha ta outou e ite ra ia manaˈo outou e e tiamâ mai outou, eaha râ te mau mea e haafifi mai i te reira?

2 Ma te feaa ore, i teie nei â mahana e mana rahi to te tiamâraa. O vai hoi te ore e oaoa ia manaˈo e tamata oia i te tiamâraa mau ia faaorehia te mau manaˈo hape, te faatereraa haavî aore ra te haavîraa politita; aore ra te mau faahopearaa iino o te ruhiruhiaraa e o te maˈi e aratai tia ˈtu i te pohe? No reira, e mau tumu maitai ta outou no te oaoa e e mau tumu rahi atu â i roto maa taime iti. ‘Nafea hoi te reira e nehenehe ai?’ O ta outou paha ïa e ani mai. Oia mau, aita hoê noa ˈˈe faatereraa i teie taime tei horoa mai i te hoê tiamâraa papu maitai, e aita hoê noa ˈˈe taata maimi aore ra taote i nehenehe e faaore i te ruauraa, te maˈi e te pohe. Teie râ, ia parau faahou na tatou e e nehenehe e noaa ia outou i te oaoa ta te tiamâraa mau e hopoi mai e ia papu maitai ia tatou i taua parau ra, mea faufaa roa ïa tatou ia tuatapapa i te taatoaraa o te parau, ia nehenehe te reira ia ohipa i nia ia outou i teie nei iho â e a muri aˈe.

3. Eaha mau na te Iubili, e eaha te ohipa e tupu i taua matahiti ra?

3 Te faaohipa ra te irava i faahitihia i te omuaraa o teie nei tumu parau i te parau ra “Iubili”. Te Iubili o te hoê ïa tau sabati no te hoê matahiti i te fenua Iseraela. Ia oti na matahiti e hitu, no te faaapuraa hoi te reira e tupu ai, i nia i te hoê maororaa e 49 matahiti. O te faahopearaa te 50raa o te matahiti no taua anairaa sabati ra no te fenua ta Iehova i horoa ˈtu na to ˈna nunaa, ia au i ta ˈna parau tapu i faaau atu i te tupuna o Iseraela oia hoi o Aberahama, te “taua o Iehova”. (Iakobo 2:23; Isaia 41:8.) I te Iubili, e faaitehia te tiamâraa i roto i te fenua taatoa. Te auraa ra o te tiamâraa ïa no te mau ati Iseraela atoa tei hoo ia ratou ei tîtî no te aufau i ta ratou tarahu. Te tapao faufaa atoa o te Iubili o te faahoˈiraa ˈtu ïa i te mau fenua tupuna atoa tei hoohia ˈtu eita e ore no te tahi mau fifi i te pae moni. — Levitiko 25:1-54.

4. Afea te Iubili e faaitehia ˈi, e mea nafea ia faaitehia?

4 I teie nei, ua maramarama outou no nia i taua mau ohipa ra, te taa ra ïa ia outou e no te aha te Iubili i riro ai ei oroa no te tiamâraa. E faataˈihia na te pu no te faaite i taua oroa ra, te Mahana Tatararaa haraa. Ua papai o Mose i roto i te Levitiko 25:9, 10 e: “Ei te ahuru o te mahana i te marama hitu ra, i te mahana tatararaa hara ra, i reira outou e faaoto ai i te pu e ati noa ˈˈe to outou fenua. E faataa outou i te matahiti e pae ahuru ra, a faaite haere ai e, e matararaa no te taata atoa o te fenua e ati noa ˈˈe, ei matahiti iubili ïa no outou; e hoˈi faahou hoi outou atoa o te taata o to ˈna ihora fenua mau, e hoˈi faahou hoi outou atoa o te taata o to ˈna ihora fetii mau.” I te matahiti 1473 hou to tatou nei tau, ua aratai aˈera o Iosua i te mau ati Iseraela na Ioridana ˈtu e ua tomo atura ratou i roto i te fenua i tapuhia maira, i reira ratou e faatupu ai i te Iubili.

Ua porohia te hoê tiamâraa matamua

5. Eaha te mau huru o te tiamâraa e o te Iubili ta tatou e tuatapapa?

5 Mai te mea ra ïa e te mau parau ta tatou i faahiti aˈenei e aamu tahito noa ïa e aita e auraa rahi roa no to tatou nei oraraa, mai te peu iho â râ e e ere tatou i te ati iuda. Teie râ, ua horoa mai Iesu Mesia na tatou i te tahi mau tumu paari maitai ia nehenehe tatou e tiaturi i te hoê Iubili rahi atu â, ia nehenehe tatou ia oaoa ia manaˈo tatou i taua tiamâraa ra. Ia papu maitai ia tatou i te reira, e tia ïa ia tatou ia tuatapapa i na huru raveraa e piti e faaite mai e mea nafea to Iesu horoaraa mai i te tiamâraa i te senekele I; e i muri iho tatou e ite ai e i to tatou nei tau, e tano atoa te reira i na tiamâraa e piti ia au i te hoê hiˈoraa rahi aˈe e te hoê tumu rahi atu â e oaoa ˈi tatou.

6, 7. a) Eaha te mau ohipa faahiahia mau tei faaitehia i roto i te Isaia 61:1-7? b) Mea nafea to Iesu faaiteraa mai e ua tupu te parau tohu a Isaia?

6 Noa ˈtu â ïa e aita oia e parau papu maira no nia i te matahiti o te Iubili tahito, te faahiti ra te parau tohu a Isaia 61:1-7 no nia i te hoê tiamâraa e tupu a muri aˈe: “Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea, ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto: ei faaite i te ora i te tîtî: e ia matara roa te feia tapeahia ra: ei faaite i te matahiti hinaarohia e Iehova; e te mahana tahooraa no to tatou Atua; e ia haamahanahana i te feia i mihi ra. (...) E riro te oaoa mure ore ia ratou.” Afea râ e mea nafea taua parau tohu ra ia tupu?

7 I muri aˈe i te Pasa o te matahiti 30, ua tomo atu o Iesu Mesia i roto i te hoê sunago i te hoê mahana sabati. Ua taio ihora oia i te hoê tuhaa o te parau tohu a Isaia e ua faaohipa aˈera te reira i nia ia ˈna iho. Teie ta te Luka 4:16-21 e faaite maira: “Hohora aˈera oia i taua buka ra, ite ihora oia i te vahi i papaihia ra e, Tei nia iho ia ˈu te Varua o te Fatu, oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu, ei poro haere i te matahiti e itehia mai ai e te Fatu ra. (...) Ua parau atura oia ia ratou, Teie nei mau parau i papaihia ta outou i faaroo iho nei, ua tupu ïa i teie nei mahana.”

8. a) Eaha te tiamâraa matamua ta Iesu i horoa mai? b) Mea nafea te reira i te faahohoˈaraahia mai i roto i te Ioane 9:1-34?

8 Ua horoa maira te parau apî maitai ta Iesu i faaite i te mau ati Iuda i farii i te reira, i te tiamâraa i te pae varua. I te mea hoi e ua araara to ratou mata i nia i te auraa mau o te haamoriraa mau e ta ˈna e titau ra, ua tiamâ maira ratou i te mau manaˈo hape e rave rahi (Mataio 5:21-48). Mea faufaa aˈe taua tiamâraa ra i te mau faaoraraa semeio i ravehia e Iesu. No reira, noa ˈtu â ïa e ua faaaraara Iesu i te mata o te hoê taata matapo mai te fanauraa mai â, e mau haamaitairaa maoro aˈe tei noaa i taua taata ra no te mea ua farii oia ia Iesu ei peropheta na te Atua. Ua taa ê roa te tiamâraa apî i noaa mai ia ˈna i te huru e mauhia ra e te mau upoo faatere haapaoraa tei riro ei tîtî na ratou iho mau parau tutuu e ta ratou mau tiaturiraa hape (Ioane 9:1-34; Deuteronomi 18:18; Mataio 15:1-20). E tiamâraa matamua noa hoi te reira. I te senekele I atoa, e tia ia Iesu ia faatupu i te tahi atu â huru tiamâraa mai tei tupu i te tau o te Iubili a Iseraela tahito. No te aha tatou e parau ai mai te reira te huru?

9. No te feia atoa i tiamâ mai i te pae varua, eaha te huru faatîtîraa e vai noa râ?

9 Teie ta Iesu i parau atu i te matapo ta ˈna i faaora: “I haere mai nei au i te ao nei ia tupu te parau-tia ia ite te feia ite ore, e ia riro te feia ite ra ei matapo.” E i muri iho, ua parau atura oia i te mau Pharisea e: “Ahiri outou e matapo ra, aita a outou hara, te parau mai na râ outou e, Ua ite matou, te vai na ïa ta outou hara.” (Ioane 9:35-41). Oia mau, ua riro noa te hara e aratai tia ˈtu i te pohe e te riro noa nei â hoi i teie mahana ei fifi rahi mau (Roma 5:12). E mau taata tia ore noâ te mau ati Iuda e tae noa ˈtu te mau aposetolo e fanaˈo na i te tiamâraa matamua, oia hoi te tiamâraa i te pae varua ta Iesu i horoa mai. Tei raro aˈe noâ ratou i te faatîtîraa a te hara e i muri iho a te pohe. E nehenehe anei ta Iesu e taui i taua huru tupuraa ra? E faatupu anei oia? Mai te peu e e, afea ïa?

10. Eaha ˈtu â te huru tiamâraa ta Iesu i tapu mai e e horoa mai oia?

10 Na mua iti noa ˈˈe, teie ta Iesu i parau: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” Ua pahono maira ïa te mau ati iuda i faaroo mai ia ˈna e: “E tamarii matou na Aberahama, aore â matou i riro ei tîtî na vetahi ê; eaha oe i parau mai ai e, E faatiamâhia outou? E ua parau atura Iesu ia ratou e: “Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te mau i te parau iino ra e tavini ïa o ˈna i te ino. E ore hoi te tavini e mau maoro i te utuafare, area râ te tamaiti, e tia mau â ïa i reira.” (Ioane 8:31-36). Teie râ, i te mea hoi e mau huaai te mau ati Iuda na Aberahama, eita roa ˈtu te reira e faatiamâ mai ia ratou i te faatîtîraa a te hara. Ua faaite maira Iesu i te parau no nia i te tiamâraa no te huti i te manaˈo i nia i te mea e tupu mai e te mea rahi aˈe hoi i ta te mau ati Iseraela i ite na i te tau o ta ratou mau Iubili.

Omuaraa no te Iubili kerisetiano

11. No te aha ta tatou huru anaanataeraa i te Iubili kerisetiano e tuati ai i te matahiti 33.

11 Aita i papu i te mau ati Iuda e te Iubili i faaauhia mai e te faufaa o te ture a Mose o te faahohoˈaraa ïa no te hoê Iubili rahi roa ˈtu â (Kolosa 2:17; Ephesia 2:14, 15). Taua Iubili ra no te mau kerisetiano no nia ïa i “te parau mau” o te nehenehe e faatiamâ i te mau taata, parau mau no nia i te Tamaiti, oia hoi o Iesu Mesia (Ioane 1:17). Afea ra taua Iubili rahi ra o te nehenehe e faatiamâ mai i te hara e i ta ˈna mau faahopearaa, i te haamataraa i te faatupuhia? I te tau faatupuraa raau ïa o te matahiti 33, te mahana o te Penetekose, oia hoi ahuru mahana i muri aˈe o Iesu e paiuma ˈtu ai i nia i te raˈi no te pûpû i te faufaa o to ˈna tusia i te Atua ra o Iehova. — Hebera 9:24-28.

12, 13. I muri aˈe i te poheraa o Iesu, eaha te ohipa otahi roa i tupu i roto i te oraraa o ta ˈna mau pǐpǐ?

12 Na mua ˈˈe ia Iesu, aita hoê noa ˈˈe taata i faatiahia mai mai te pohe mai no te ora e a muri noa ˈtu (Roma 6:9-11). Ua taoto râ te mau taata atoa i roto i te pohe e e tamau â ratou i te taoto e tae noa ˈtu i te tau i haapaohia no te tia-faahou-raa o te fetii taata nei. Na roto i to ˈna tia-faahou-raa i tupu maoti te puai o te Atua, ua riro maira Iesu Mesia mai ta te mau Papairaa moˈa e parau ra ei melo “matamua no te feia i mairi te taoto ra”. — Korinetia 1, 15:20

13 Pae ahuru mahana i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua ite-mau-hia ˈtura e ua paiuma mau o Iesu Mesia i nia i te raˈi, e ua tia ˈtu oia i mua ia Iehova no te faaite atu i te faufaa no to ˈna tusia taata tia e ua faaohipa oia i te reira no te maitai o te huitaata nei. Ua horoahia mai te haapapuraa i te mahana o te Penetekose o te matahiti 33. Ia au i te mau faaueraa a Iesu, fatata 120 pǐpǐ tei putuputu mai i Ierusalema i reira hoi to te Mesia niniiraa mai i te varua moˈa i nia i taua mau pǐpǐ ra, ma te faaohipa i te parau tohu a Ioela 2:28, 29. Mai te mau arero auahi ra hoi te huru tei tau i nia i to ratou mau upoo, e ua parau aˈera ratou i roto i te mau reo ěê ta ratou i ore roa ˈtu i ite (Ohipa 2:16-21, 33). E haapapuraa mau â te reira e i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa ua paiuma Iesu i nia i te raˈi, e ua tia ˈtu oia i mua ia Iehova e ua hopoi atu i te faufaa o to ˈna tusia ta ˈna i faaohipa no te huitaata nei.

14. a) Tei roto te mau pǐpǐ a te Mesia i roto i tei hea huru tupuraa no nia i te mau faufaa i faaauhia? b) Eaha te haamaitairaa faahiahia mau ta te faufaa apî i hopoi mai?

14 Eaha te mau faahopearaa ta taua ohipa i tupu ra, i nia i te mau pǐpǐ? A tahi, ua tiamâ mai ratou i te faufaa a te ture a Mose ta te Atua i faaau e o Iseraela i te tino nei e ua faaore oia i te reira ma te patiti atu i nia i te pou haamauiuiraa o Iesu (Kolosa 2:13, 14; Galatia 3:13). Ua monohia taua faufaa ra na te hoê faufaa apî, i faaauhia eiaha i te nunaa o Iseraela i te tino nei, i te “nunaa” râ o te Iseraela varua (Hebera 8:6-13; Galatia 6:16). E rahi aˈe te Arai o taua faufaa apî ra, i faaitehia i roto i te Ieremia 31:31-34, i te peropheta Mose. Ei maitai no te faaoraraa, e tia ˈtura ïa ia tatou ia haapao taa ê i te mau huru o te faufaa apî. Ua na reira mau â te aposetolo Paulo ia ˈna i parau e: “Teie te faufaa ta ˈu e faaau ia ratou i muri aˈe i taua anotau ra. (...) E to ratou ino e ta ratou hara, ore roa vau e haamanaˈo faahou atu. Ua faaore-anaˈe-hia hoi te reira ra, aita ˈtura e pûpûraa taraehara toe.” — Hebera 10:16-18.

15. No te aha e nehenehe ai e parau e, no te mau melo faatavaihia, ua haamata te Iubili kerisetiano i te mahana Penetekose o te matahiti 33 (Roma 6:6, 16-18)?

15 Te faahiti mau ra hoi Iesu i te parau no nia i te tiamâraa mai i te hara ia ˈna i parau e: “Na te Tamaiti outou i faatiamâ ra, ua tiamâ mau ïa outou.” (Ioane 8:36). A feruri na, e nehenehe hoi e tiamâ i te hara maoti te tusia o te Mesia! Mai te Penetekose mai, ua faariro aˈera te Atua ei mau taata parau-tia te feia atoa e faaroo to ratou e ua farii aˈera hoi ia ratou ei mau tamarii varua na ˈna, ma te pûpû atu na ratou i te tiaturiraa e faatere i pihai iho i te Mesia i roto i te raˈi. Teie te haamaramaramaraa ta Paulo e horoa mai nei: “E ere te varua tavini tei noaa ia outou ia mǎtaˈu faahou; o te Varua faatamarii râ tei noaa ia outou (...). E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia.” (Roma 8:15-17). Ma te papu maitai, ua haamata te Iubili kerisetiano no te mau kerisetiano faatavaihia.

16. Eaha ˈtu â te tahi mau haamaitairaa e te tahi mau tiaturiraa i nehenehe e fanaˈohia e te feia e faatupu na i te Iubili kerisetiano?

16 No reira, i taua mahana Penetekose ra o te matahiti 33, ua itea maira te nunaa apî o te Iseraela varua. E mau taata tei faaorehia ta ratou mau hara maoti te toto tusia o te Mesia to roto i taua nunaa ra (Roma 5:1, 2; Ephesia 1:7). O vai te nehenehe e parau e aita te reira i riro ei faaoraraa faahiahia mau no taua mau melo matamua ra o te Iseraela varua tei faaôhia ˈtu hoi i roto i te faufaa apî, ia faaorehia ta ratou mau hara? Ua faariro aˈera te Atua ia ratou ei “ui maitihia, e autahuˈa arii, ei nunaa moˈa, ei feia hoohia; ia faaite hua [ratou] i to ˈna maitai, tei parau ia [ratou] i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna maramarama umerehia”. (Petero 1, 2:9.) Parau mau, mea tia ore noâ to ratou tino iˈo, e e pohe atu ratou ia tae i to ratou taime. Teie râ, i te mea hoi e ua faariro te Atua ia ratou ei mau taata parau-tia e ua farii ia ratou ei mau tamarii varua na ˈna, e riro atura ïa te pohe o to ratou tino iˈo ei “faaoraraa” oia hoi te auraa e nehenehe ratou e tia faahou mai mai te pohe maira i roto i te “basileia [i te raˈi] ra” o te Mesia. — Timoteo 2, 4:6, 18.

17, 18. No te aha te faatiamâraa a te Iubili kerisetiano e riro ai ei mea faufaa aˈe i te tiamâraa matamua i porohia e Iesu?

17 Parau mau, ua riro te tuhaa matamua oia hoi te faatiamâraa mai i te mau manaˈo e te mau ohipa hape a te mau ati Iuda e faaroo to ratou, ei haamaitairaa rahi, ua ite râ tatou e ua rahi atu â te ohipa ta Iesu i rave i te horoa-noa-raa mai i taua faaoraraa ra i te pae varua. Mai te Penetekose mai o te matahiti 33, ua faatiamâ maira oia i te feia i tiaturi ia ˈna mai te “ture ra o te ino e te pohe”. (Roma 8:1, 2.) Mea na reira te haamataraa te Iubili kerisetiano no te mau kerisetiano faatavaihia. Tera te hoê faatiamâraa faufaa roa ˈtu â, no te mea ua riro hoi te reira no ratou ei tiaturiraa e ora ˈtu i nia i te raˈi ei faatere atu i pihai iho i te Mesia.

18 E piti huru no nia i te tiamâraa kerisetiano i te senekele I ta tatou i hiˈopoa mai nei o tei riro mau ei faaoaoaraa i te feia faaroo, e e nehenehe ta tatou e parau e ua oaoa mau â ratou (Ohipa 13:44-52; 16:34; Korinetia 1, 13:6; Philipi 4:4). Ua ite-taa-ê-hia te reira i to ratou amuiraa ˈtu i roto i te Iubili kerisetiano e nehenehe ai e noaa mai ia ratou i te tahi mau haamaitairaa mure ore i roto i te raˈi. — Petero 1, 1:3-6; 4:13, 14.

19. Eaha te mau uiraa e uihia no nia i te mau kerisetiano tei ore i faatavaihia i te varua, e na te aha e faaite ra e e tuhaa atoa ta ratou i roto i te faatiamâraa i tapuhia mai e te Atua?

19 Teie râ, nafea te reira e tano ai i te rahiraa o te mau kerisetiano mau i teie mahana, aita hoi ratou i faarirohia ei taata parau-tia no te ora e aita atoa hoi ratou i faatavaihia i te varua moˈa? Te horoa mai nei te mau Papai i te tahi mau tumu e nehenehe ai ratou e tiamâ rahi atu â i roto i te tuhaa o te Iubili kerisetiano. Ia haamanaˈo na tatou i tei parauhia i roto i te Ohipa 3:20, 21 o te na ô ra e: “E ia tono mai oia ia Iesu Mesia, o tei haapaohia i mutaa ihora no outou: ei te raˈi â hoi oia parahi ai, e tae noa ˈtu i te tau e tia ˈi te mau mea atoa nei ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â o teie nei ao ra.” (Hiˈo Ohipa 17:31). Hoê â huru manaˈo ta Ioane, te hoê aposetolo faatavaihia tei riro hoi te Iubili kerisetiano i te faaite ê mai na i ta ˈna mau haamaitairaa, i parau no nia ia Iesu Mesia: “E oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra i ta to te ao atoa nei râ.” (Ioane 1, 2:2). Te auraa ra, e nehenehe ïa e rave rahi mau kerisetiano haapao maitai aita a ratou tiaturiraa e ora ˈtu i nia i te raˈi e oaoa i roto i te tiamâraa kerisetiano? No te tau a muri aˈe noa anei taua mau haamaitairaa ra aore e mau tumu anei te vai ra ia tatou nei e oaoa ˈi tatou? E itea tatou i te pahonoraa i taua mau uiraa ra ia hiˈopoa tatou i te mau huru taa ê no nia i te tiamâraa kerisetiano e no nia i te Iubili tei riro ei auraa taa ê no te mau kerisetiano o to tatou nei tau.“O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” (Maseli 4:18). Ia au i taua faaueraa tumu nei, te faaite mai nei teie nei tumu parau e te tumu parau i mua nei i te hoê faataaraa mau e rahi atu â no nia i te Iubili.

[Nota i raro i te api]

a E tupu na te Mahana Tatararaa hara i te mau matahiti atoa i te 10 no Tischri; taua avae nei o te kalena hebera e tano ïa i teie mahana i te mau avae setepa e atopa.

Eaha to outou manaˈo?

◻ Eaha te mau haamaitairaa a te Iubili i te tau o te Iseraela tahito?

◻ Ua poro Iesu i te hoê tiamâraa aore ra te hoê faaoraraa matamua i roto i tei hea auraa, e eaha mau na taua tiamâraa ra?

◻ Afea ra te Iubili kerisetiano i te haamataraa, e nafea tatou ia haapapu i te reira?

◻ No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi ai i te tiamâraa o e rave rahi mau kerisetiano tei ore i faatavaihia i te varua?

[Hohoˈa i te api 12]

Ua poro o Iesu i te tiamâraa i te matahiti 30 o to tatou nei tau.

[Hohoˈa i te api 15]

Ua haamata te Iubili kerisetiano i te matahiti 33.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono