VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bt pene 15 api 117-123
  • “A faaitoito . . . i te mau amuiraa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “A faaitoito . . . i te mau amuiraa”
  • “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Mai, hoˈi anaˈe e hiˈo i te mau taeae” (Ohi. 15:36)
  • “Riri roa ˈtura te tahi i te tahi” (Ohi. 15:37-41)
  • “E roo maitai to Timoteo” (Ohi. 16:1-3)
  • “Mau papu . . . i roto i te faaroo” (Ohi. 16:4, 5)
  • Timoteo—‘Te hoê tamaiti mau i te faaroo ra’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Baranaba—“Te tamaiti o te tamahanahanaraa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te hiˈoraa tei faauruahia mai e te Atua no nia i te ohipa mitionare Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te faaitoito nei te nunaa a Iehova i roto i te faaroo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
“Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
bt pene 15 api 117-123

PENE 15

“A faaitoito . . . i te mau amuiraa”

E tauturu te mau tiaau haaati i te mau amuiraa ia mau papu i roto i te faaroo

Niuhia i nia i te Ohipa 15:36–16:5

1-3. (1) O vai te hoa papu o Paulo e mai teihea o ˈna? (2) Eaha ta tatou e haapii i roto i teie pene?

A HAERE ai raua na tera e tera oire, te hiˈo noa ra Paulo i te hoê taurearea apî i pihai iho ia ˈna o Timoteo te iˈoa e taurearea pautuutu e te itoito. Peneiaˈe e 20 matahiti to ˈna i tera taime. A haere noa ˈi raua, atea noa ˈtura raua i te oire no Lusetera e Ikonio. Eaha te tiai mai ra ia raua? Ua ite Paulo, no te mea tera te piti o to ˈna tere mitionare ua ite o ˈna e farerei raua i te mau tupuraa manaˈo-ore-hia e te tahi atu mau fifi. Te feruri nei paha o Paulo i te huru o Timoteo i mua i te mau fifi ta raua e faaruru.

2 Ua tiaturi Paulo ia Timoteo, area râ o Timoteo aita o ˈna i tiaturi ia ˈna iho. No te mau tupuraa ta Paulo i faaruru ua taa ia ˈna e titauhia te hoê hoa papu no teie tere. Ua ite Paulo e haere raua e farerei e e faaitoito i te mau amuiraa. Mea titauhia ïa te tutavaraa i roto i ta raua ohipa e ia feruri amui raua i roto i teie tere mitionare. No te aha Paulo i manaˈo ai i te reira? No te mea tau taime na mua ˈtu ua tatamaˈi Paulo e Baranaba.

3 I roto i teie pene, e haapii mai tatou eaha te ravea maitai no te faaafaro i te mau fifi. E haapii atoa mai tatou no te aha Paulo i maiti ai ia Timoteo ei hoa i roto i ta ˈna taviniraa, e ite atoa mai tatou i te tuhaa faufaa a te mau tiaau haaati i teie mahana.

“Mai, hoˈi anaˈe e hiˈo i te mau taeae” (Ohi. 15:36)

4. Eaha ta Paulo i rave i roto i te piti o to ˈna tere mitionare?

4 I te pene na mua ˈtu, ua haapii tatou nafea Paulo, Baranaba, Iuda e Sila i te faaitoitoraa i te amuiraa no Anetiohia i te faaotiraa ta te tino aratai i horoa no nia i te peritomeraa. Eaha ta Paulo i rave i muri iho? Ua parau oia ia Baranaba: “Mai, hoˈi anaˈe e hiˈo i te mau taeae i roto i te mau oire atoa i reira to tâua faaiteraa i te parau a Iehova, ia ite tâua eaha to ratou huru.” (Ohi. 15:36) Aita o Paulo i parau e haere noa raua e farerei i te mau Kerisetiano bapetizo-apî-hia. Te faataa ra te buka Ohipa i te fa o te piti o te tere o Paulo. A tahi, e tamau oia i te faaite i te mau taeae i ta te tino aratai i faaoti. (Ohi. 16:4) A piti, ei tiaau haaati, ua faaoti Paulo i te faaitoito i te mau amuiraa ia rahi mai to ratou faaroo. (Roma 1:11, 12) Nafea te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova e pee ai i te tino aratai o te senekele matamua o tei faaitoito i te mau amuiraa?

5. Nafea te Tino aratai no teie mahana e horoa ˈi i te mau aratairaa e te faaitoitoraa i roto i te mau amuiraa?

5 I teie mahana, te faaohipa ra te Mesia i te Tino aratai a te mau Ite no Iehova no te aratai i ta ˈna amuiraa. Na roto i te mau rata, te mau papai i nia i te natirara, tei neneihia, te mau putuputuraa e te mau mauhaa, te horoa ra teie mau taeae faatavaihia i te mau aratairaa e te mau faaitoitoraa i te mau amuiraa na te ao nei. Te hinaaro atoa ra te Tino aratai ia vai piri noa ratou e te mau amuiraa. No reira ratou e tono ai i te mau tiaau haaati i roto i te mau amuiraa. Na te Tino aratai e faatoroa na tausani matahiapo na te ao nei no te tavini ei tiaau haaati.

6, 7. Eaha te tahi mau hopoia a te mau tiaau haaati?

6 Te haapao maite ra te mau tiaau haaati i te taatoaraa o te amuiraa e e haapuai ratou i te faaroo o te mau taeae e tuahine. E nafea? Ma te pee ïa i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua mai ia Paulo. Ua parau oia i te tiaau haaati o Timoteo: “A poro i te parau. A rave ru i te reira i te taime maitai e te taime fifi. A faaite atu i te hapa, a aˈo atu e a faaitoito atu ma te faaoromai atoa e te aravihi i te haapii. . . . A rave i te ohipa a te hoê taata poro evanelia.”—Tim. 2, 4:2, 5.

7 Ia au i teie mau parau, e apiti te tiaau haaati, e ta ˈna vahine mai te peu ua faaipoipo o ˈna, i te feia poro o te amuiraa i roto e rave rau tuhaa o te taviniraa. No te mea e taata haapii aravihi e mea au na ˈna te taviniraa e faaitoito to ˈna hiˈoraa i te mau taeae e tuahine. (Roma 12:11; Tim. 2, 2:15) Ua matauhia te mau tiaau haaati no to ratou here ma te imi na mua i te maitai o vetahi ê. E oaoa ratou i te horoa i to ratou taime, puai no te tavini ia vetahi ê, noa ˈtu te huru o te reva aore ra i te mau vahi atâta. (Phil. 2:3, 4) E faaitoito, haapii e aˈo atoa te mau tiaau haaati i te mau amuiraa maoti te mau oreroraa parau niuhia i nia i te Bibilia. E faufaahia te mau mero atoa o te amuiraa i te hiˈoraa o teie mau tiaau haaati e i te peeraa i to ratou faaroo.—Heb. 13:7.

“Riri roa ˈtura te tahi i te tahi” (Ohi. 15:37-41)

8. Ua farii anei Baranaba i ta Paulo aniraa?

8 Ua farii Baranaba i ta Paulo aniraa e haere “e hiˈo i te mau taeae.” (Ohi. 15:36) Ua ohipa amui raua i roto i tera tere, e ua matau aˈena raua i te mau taeae e tuahine i roto i tera mau amuiraa. (Ohi. 13:2–14:28) No reira, e au ra e manaˈo maitai ia ohipa amui faahou raua. Tera râ, ua tupu te hoê fifi. Te faataa ra te Ohipa 15:37: “Onoono ihora Baranaba e rave atoa ia Ioane piihia Mareko.” Aita o Baranaba i ani i te manaˈo o Paulo, ua “onoono” oia e rave ia Mareko i roto i teie tere mitionare.

9. No te aha aita Paulo i mauruuru ia Baranaba?

9 Aita Paulo i farii. No te aha? Te parau ra te aamu: “Area Paulo, aita ïa i manaˈo e mea tano ia rave [ia Mareko] na muri ia raua, i te mea e i vaiiho na oia ia raua i Pamephulia e aita ˈtura i apee ia raua i roto i te pororaa.” (Ohi. 15:38) Ua ratere Mareko na muri ia Paulo e Baranaba i roto i to ratou tere mitionare matamua, tera râ faarue mai nei oia ia raua. (Ohi. 12:25; 13:13) I te omuaraa o to ratou tere, tei Pamephulia noa ratou a faarue ai Mareko ia raua e ua hoˈi i Ierusalema. Aita te Bibilia i faataa no te aha oia i faarue ai ia raua, no Paulo râ aita Mareko i tâuˈa i ta ˈna hopoia. Te feruri nei Paulo e nehenehe anei e tiaturi ia Mareko.

10. Eaha tei tupu i muri aˈe i to Paulo e Baranaba ririraa e eaha tei itehia?

10 No Baranaba ua faaoti oia e rave ia Mareko na muri ia ˈna. Aita râ o Paulo i taui i to ˈna manaˈo. Te parau ra te Ohipa 15:39: “Riri roa ˈtura te tahi i te tahi e taa ê atura raua.” Fano atura Baranaba e o Mareko i Kupero. E ua tamau Paulo i roto i to ˈna tere mitionare. Te na ô ra te aamu: “Maiti ihora Paulo ia Sila e i muri aˈe i to te mau taeae pureraa ia hamani maitai rahi Iehova ia Paulo, reva ˈtura o ˈna.” (Ohi. 15:40) Haere atura raua “na Suria e na Kilikia, a faaitoito ai i te mau amuiraa.”—Ohi. 15:41.

11. Eaha te tauturu mai ia vai noa te auhoaraa ia tupu anaˈe te hoê peapea e te tahi atu taata?

11 Te haamanaˈo mai ra teie aamu i to tatou huru taata tia ore. Ua tonohia Paulo e Baranaba na te tino aratai. Ua riro atoa mai o Paulo ei mero o tera tino aratai. Tera râ i roto i tera tupuraa, noa ˈtu e taeae maitai raua aita raua i haavî i to raua huru. Ua tuino anei te reira i to raua auhoaraa? Aita. Noa ˈtu e taata tia ore Paulo e Baranaba, ua faaite noa raua i te haehaa e ua tamata noa raua i te pee i te hiˈoraa o Iesu. Aita i ore, ua faatupu faahou raua i te hau e ua maitai mai to raua auhoaraa. (Eph. 4:1-3) I muri aˈe ua ohipa amui faahou Paulo e Mareko i roto i te tahi atu mau tuhaa o te taviniraa.a—Kol. 4:10.

12. Ma te pee i te hiˈoraa o Paulo e Baranaba, eaha te mau huru maitatai ta te mau tiaau haaati o teie mahana e titauhia ia faaite?

12 Ua tupu te tatamaˈiraa i rotopu ia Baranaba e Paulo e ere râ tera to raua huru. Ua matauhia Baranaba mai te hoê taata maitai e aau horoa noa. Aita ˈtura te mau taeae e tuahine i pii ia ˈna Iosepha, ua horoa râ ratou i te iˈoa Baranaba, “Tamaiti o te tamahanahanaraa” te auraa. (Ohi. 4:36) O Paulo atoa ua matauhia o ˈna mai te hoê taata maitai e te mǎrû. (Tes. 1, 2:7, 8) Ma te pee i te hiˈoraa o Paulo e Baranaba, titauhia i te mau tiaau haaati atoa i teie mahana ia tutava i te faaite i te haehaa e ia faaite i te mǎrû i te mau matahiapo e te mau taeae e tuahine o te amuiraa.—Pet. 1, 5:2, 3.

“E roo maitai to Timoteo” (Ohi. 16:1-3)

13, 14. (1) O vai Timoteo, e i roto i teihea mau tupuraa i farerei ai Paulo ia ˈna? (2) No te aha Paulo i faahiahia ˈi ia Timoteo? (3) Eaha te hopoia ta Timoteo i fanaˈo?

13 I te piti o te tere mitionare, ua haere Paulo e farerei i te amuiraa no Galatia, te hoê oire faaterehia e to Roma. “Tae atura . . . Paulo i Derebe e i Lusetera atoa.” Te faataa faahou ra te aamu: “E pǐpǐ to reira o Timoteo te iˈoa, e tamaiti na te hoê vahine ati Iuda o tei tiaturi ia Iesu, to ˈna râ metua tane, e Heleni ïa.”—Ohi. 16:1.b

14 Te mea papu, ua farerei Paulo i te utuafare o Timoteo i to ˈna ratereraa i te taime matamua i 47 muri aˈe te tau o Iesu. I roto i te piti o to ˈna tere, piti aore ra toru matahiti i muri aˈe ua faahiahia roa Paulo ia Timoteo. No te aha? No te mea “e roo maitai to Timoteo i rotopu i te mau taeae.” Mea here roa te mau taeae o to ˈna oire ia ˈna e ua haere roa to ˈna roo i roto i te tahi mau amuiraa tapiri. Te faataa ra te aamu e parau maitai ta te mau taeae i Lusetera e i Ikonio no nia ia Timoteo. (Ohi. 16:2) Maoti te varua moˈa, ua horoa te mau matahiapo i te hoê hopoia faufaa ia Timoteo, te tautururaa ia Paulo e Sila ei tiaau haaati.—Ohi. 16:3.

15, 16. Eaha tei turai ia Timoteo ia faaite i te roo maitai i to ˈna apîraa?

15 Eaha tei turai ia Timoteo ia faaite i te roo maitai i to ˈna apîraa? No to ˈna anei maramarama, to ˈna huru rapaeau aore ra to ˈna aravihi? E pinepine te taata i te faahiahia i teie mau huru maitatai. I te hoê taime, tera atoa ta Samuela i hiˈo, tera râ ua haamanaˈo Iehova ia ˈna: “E ere . . . te hiˈoraa a te taata mai te hiˈoraa a te Atua, no te mea e hiˈo te taata i ta to ˈna mata e ite ra. E hiˈo râ Iehova i roto i te aau.” (Sam. 1, 16:7) No reira ua manaˈo te mau taeae ia Timoteo, eiaha no te mea mea aravihi o ˈna no to ˈna râ mau huru maitatai.

16 Tau matahiti i muri iho, ua faahiti Paulo i te tahi mau huru maitatai o Timoteo. Ua faataa Paulo i te huru feruriraa maitai o Timoteo, te imiraa o ˈna i te maitai o vetahi e te haapao-maite-raa i te mau hopoia i roto i te tuhaa o te taviniraa. (Phil. 2:20-22) Ua matau-atoa-hia o Timoteo no to ˈna “faaroo haavarevare ore.”—Tim. 2, 1:5.

17. Nafea te feia apî i teie mahana e pee ai i te hiˈoraa o Timoteo?

17 I teie mahana te pee nei e rave rahi feia apî i te hiˈoraa o Timoteo ma te faatupu i te mau huru maitatai Kerisetiano. Noa ˈtu to ratou apî, e roo maitai to ratou i mua ia Iehova e i to ˈna nunaa. (Mas. 22:1; Tim. 1, 4:15) E faaite atoa ratou i te faaroo haavarevare ore, ma te ore e huna o vai ratou. (Sal. 26:4) No reira e rave rahi feia apî, mai ia Timoteo, e tuhaa faufaa ta ratou i roto i te amuiraa. E faaoaoa ratou i te taatoaraa o te amuiraa ia riro mai ratou ei feia poro e i muri iho ia pûpû ia ratou ia Iehova e ia bapetizo ia ratou!

“Mau papu . . . i roto i te faaroo” (Ohi. 16:4, 5)

18. (1) Eaha te fanaˈoraa taa ê ta Paulo e Timoteo i fanaˈo ei tiaau haaati? (2) Nafea te mau amuiraa i te haamaitairaahia?

18 Ua ohipa amui Paulo e Timoteo e rave rahi matahiti. Ei tiaau haaati, ua rave raua i ta te tino aratai i faaue atu. Te parau ra te Bibilia: “A ratere ai ratou na te mau oire, ua faaite ratou i to reira mau taeae i te mau faaotiraa a te mau aposetolo e a te mau matahiapo no Ierusalema, ia haapao ratou i te reira.” (Ohi. 16:4) Te mea papu, ua pee te mau amuiraa i te aratairaa a te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema. Ma te na reira, “mau papu noa ˈtura . . . te mau amuiraa i roto i te faaroo e rahi noa maira te mau mero o te mau amuiraa i te mau mahana atoa.”—Ohi. 16:5.

19, 20. No te eaha e titauhia i te mau Kerisetiano ia auraro “i te mau aratai i rotopu” ia ratou?

19 I teie atoa mahana te fanaˈo ra te mau Ite no Iehova i te mau haamaitairaa no to ratou auraroraa i te faaueraa no ǒ mai “i te mau aratai i rotopu” ia ratou. (Heb. 13:17) No te mea e taui noa te tupuraa o teie nei ao, mea faufaa ia tamau tatou i te haapao e i te faaohipa i te aratairaa ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa ra. (Mat. 24:45; Kor. 1, 7:29-31) E tauturu mai te reira ia puai noa to tatou faaroo ia ore tatou ia viivii i teie nei ao.—Iak. 1:27.

20 E taata tia ore te mau tiaau haaati, oia atoa te mau mero o te Tino aratai, mai ia Paulo, Baranaba, Mareko e te tahi mau matahiapo faatavaihia i te senekele matamua. (Roma 5:12; Iak. 3:2) No te mea râ te pee maite ra te Tino aratai i te Parau a te Atua e te hiˈoraa o te mau aposetolo, ua haapapu ratou e e nehenehe ratou e tiaturihia. (Tim. 2, 1:13, 14) Ua itoitohia te mau amuiraa e ua mau papu ratou i roto i te faaroo.

TE TAVINI RA TIMOTEO “IA ATUTU TE PARAU APÎ OAOA”

Ua haafaufaa mau â Paulo i te ohipa a Timoteo. I muri aˈe 11 matahiti, no to raua ohipa-amui-raa ua papai Paulo no nia ia Timoteo: “Aita ˈtu . . . ta ˈu e taata mai ia ˈna ra te huru o te haapeapea mau ra no outou. Ua ite . . . outou i to Timoteo haapao maitai, e mai te hoê tamarii e to ˈna metua ua tavini mâua ia atutu te parau apî oaoa.” (Phil. 2:20, 22) Ua haa rahi Timoteo i roto i te ohipa pororaa, no reira Paulo i here ai ia ˈna e e hiˈoraa maitai te reira no tatou.

Timoteo.

Te metua tane o Timoteo e Heleni e te metua vahine e ati Iuda ïa, e au ra ua paari oia i Lusetera. Mai to ˈna tamariiriiraa mai, ua haapii Timoteo i te mau Papai i to ˈna metua vahine Eunike e to ˈna mama ruau Loidi. (Ohi. 16:1, 3; Tim. 2, 1:5; 3:14, 15) Ua riro mai ïa ratou e toru ei Kerisetiano, i to Paulo haereraa i Lusetera i te taime matamua.

I te taime a hoˈi mai ai Paulo tau matahiti i muri iho, peneiaˈe e 20 matahiti to Timoteo i tera taime, “e roo maitai to Timoteo i rotopu i te mau taeae i Lusetera e i Ikonio.” (Ohi. 16:2) Maoti te varua moˈa ua tupu “te mau parau i faaite-atea-hia” no nia i teie taata apî, ua faaoti ïa Paulo e te mau matahiapo no Lusetera e horoa ia Timoteo i te tahi hopoia taa ê. (Tim. 1, 1:18; 4:14; Tim. 2, 1:6) E apiti oia ia Paulo i roto i ta ˈna ohipa mitionare. E faarue o ˈna i to ˈna utuafare, e titauhia ia peritomehia o ˈna ia ore o ˈna e faaturori i te mau ati Iuda ta raua e haere e farerei.—Ohi. 16:3.

Ua ratere Timoteo na te mau vahi atoa. Ua poro oia na muri ia Paulo e Sila i Philipi, na muri ia Sila i Berea e o ˈna anaˈe i Tesalonia. I to ˈna farerei-faahou-raa ia Paulo i Korinetia, ua faaite atu Timoteo i te parau apî no nia i te here e te taiva ore ta te mau taeae e tuahine no Tesalonia i faaite noa ˈtu to ratou fifi. (Ohi. 16:6–17:14; Tes. 1, 3:2-6) Tei Ephesia o Paulo a faaroo ai oia i te mau parau peapea no nia i te amuiraa no Korinetia, opua ˈtura oia e tono ia Timoteo i Korinetia. (Kor. 1, 4:17) Mai Ephesia ˈtu, ua tono Paulo i muri aˈe ia Timoteo e ia Eraseto i Makedonia. I to Paulo râ papairaa i to Roma, ua hoˈi mai Timoteo i Korinetia ia Paulo ra. (Ohi. 19:22; Roma 16:21) Teie noa te tahi o te mau tere ta Timoteo i rave no te parau apî oaoa.

No te mea ua taiâ Timoteo i te amo i ta ˈna hopoia, teie te faaitoitoraa a Paulo ia ˈna: “Eiaha roa ei taata e vahavaha i to apîraa.” (Tim. 1, 4:12) Tera râ ua tiaturi papu o Paulo e e nehenehe o ˈna e tono ia Timoteo i roto i te mau amuiraa mea rahi te fifi. Ua horoa oia i teie aratairaa: “Ia faaue . . . i te tahi pae eiaha e haaparare i te mau haapiiraa hape.” (Tim. 1, 1:3) Ua horoa atoa Paulo ia Timoteo te hopoia no te faatoroa i te mau tiaau e te mau tavini tauturu i roto i te amuiraa.—Tim. 1, 5:22.

No te mau huru maitatai o Timoteo i here roa ˈi Paulo ia ˈna. Te faataa ra te mau Papai e taata taiva ore e te maitai e mea piri roa o ˈna ia Paulo mai te hoê tamaiti. Ua nehenehe Paulo e papai i to ˈna haamanaˈoraa i te roimata o Timoteo, i to ˈna hinaaro-ru-raa e ite ia ˈna e to ˈna pureraa no ˈna. Mai te hoê metua o te haapeapea ra, ua horoa atoa Paulo i te mau aˈoraa ia Timoteo ‘mea maˈimaˈi roa hoi o ˈna’ e au ra e mauiui noa to ˈna opu.—Tim. 1, 5:23; Tim. 2, 1:3, 4.

I te tapearaahia Paulo i te taime matamua i Roma, tei pihai iho Timoteo ia ˈna. No te hoê tau poto, ua mau atoa Timoteo i te fare tapearaa. (Philem. 1; Heb. 13:23) Ua ite tatou e mea piri roa raua no te mea i to Paulo taaraa e fatata oia i te pohe ua papai oia ia Timoteo: “A imi i te mau ravea atoa ia tae oioi mai oe ia ˈu ra.” (Tim. 2, 4:6-9) Aita râ te mau papai i faataa ua tae iho â anei Timoteo no te ite i to ˈna hoa here e taata haapii hou Paulo a pohe ai.

TE FANAˈO RA MAREKO E RAVE RAHI HOPOIA

Te faataa ra te evanelia a Mareko e te feia o tei tapea ia Iesu ua tamata atoa ratou i te haru i “te hoê taata apî” o te “horo . . . ma te ahu ore.” (Mar. 14:51, 52) No te mea o Mareko anaˈe, pii-atoa-hia Ioane Mareko, tei faataa i teie aamu e peneiaˈe o ˈna iho â teie taata apî. Mai te peu tera iho â, to reira atoa ïa o ˈna i pihai iho ia Iesu i tera taime.

Te faaroo ra o Mareko e te tapaopao ra o ˈna i ta te hoê taata paari e parau ra.

I te taime a hamani ino ai Heroda Ageripa i te mau Kerisetiano 11 matahiti i muri iho, “mea rahi” o te amuiraa i Ierusalema tei putuputu i te fare o Maria, te metua vahine o Mareko, no te pure. I reira atoa to Petero haereraa a matara semeio ai oia mai te fare tapearaa. (Ohi. 12:12) Peneiaˈe ua paari atoa o Mareko i roto i te fare o tei faaohipahia i muri iho no te putuputuraa Kerisetiano. Ua matau maitai ia ˈna te mau pǐpǐ matamua a Iesu, e ua faaitoito mau to ratou hiˈoraa maitai ia ˈna.

Ua tavini Mareko e te tahi mau tiaau haaati o te amuiraa Kerisetiano matamua. Ta ˈna hopoia matamua, o te ohiparaa ïa e to ˈna fetii taeae o Baranaba e te aposetolo Paulo i te tonoraahia raua i Anetiohia no Suria. (Ohi. 12:25) I te haamataraa Baranaba e Paulo i to raua tere matamua, ua na muri atoa Mareko ia raua na mua roa i Kupero e i muri iho i Asia Iti. Mai reira, hoˈi atura Mareko i Ierusalema no te mau tumu aita tatou i ite. (Ohi. 13:4, 13) Mai ta te Ohipa pene 15 e faataa ra, i muri aˈe te tupuraa te tatamaˈiraa i rotopu ia Baranaba e Paulo no nia ia Mareko, ua tamau Mareko e Baranaba i ta raua taviniraa mitionare i Kupero.—Ohi. 15:36-39.

E au ra ua faaafaro raua i to raua peapea, no te mea i 60 aore ra 61 muri aˈe te tau o Iesu, ua haamata faahou Mareko i te ohipa e o Paulo, i tera taime i Roma ïa. Tei te fare tapearaa o Paulo i Roma, a papai ai oia i te amuiraa no Kolosa: “Te aroha ˈtu nei o Arisetareho, mâua to roto i te fare tapearaa nei, e te aroha atoa ˈtu nei o Mareko te fetii o Baranaba (o ta matou i faaue ia farii maitai outou ia ˈna ia haere noa ˈtu oia).” (Kol. 4:10) Ua manaˈo ïa o Paulo e tono ia Ioane Mareko mai Roma ˈtu i Kolosa no te tauturu i te amuiraa.

I 62 e 64 muri aˈe te tau o Iesu, ua ohipa Mareko e te aposetolo Petero i Babulonia. Mai tei faaitehia i roto i te pene ahuru o teie buka, ua faatupu raua i te hoê auhoaraa piri, no reira Petero i pii ai ia ˈna ‘Mareko ta ˈu tamaiti.’—Pet. 1, 5:13.

Tera râ i 65 muri aˈe te tau o Iesu, i te tapearaahia Paulo no te piti o te taime i Roma, tei Ephesia Timoteo a papai ai Paulo ia ˈna: “A rave ia Mareko na muri ia oe, e tauturu rahi hoi oia no ˈu i roto i te taviniraa.” (Tim. 2, 4:11) Mea papu ua farii maite Mareko i teie titau-manihini-raa e ua haere i Roma mai Ephesia mai. E ere ïa i te mea maere i haafaufaa rahi ai Baranaba, Paulo e Petero ia ˈna!

Te fanaˈoraa taa ê rahi mau a Mareko, o to Iehova ïa aratairaa ia ˈna ia papai hoê o na maha evanelia no nia i te oraraa o Iesu. Ua parau vetahi ua fanaˈo Mareko i te mau haamaramaramaraa no ǒ mai i te aposetolo Petero. E tera iho â no te mea te itehia ra i roto i te aamu o Mareko i ta Petero i ite. Ua papai o ˈna i ta ˈna buka i Roma eiaha râ i Babulonia e o Petero. Mea rahi te mau parau Latino ta Mareko i faaohipa e ua huri atoa oia i te mau taˈo Hebera mea fifi ia taa no te mau taata e ere i te ati Iuda, e au ra ua papai oia na mua roa no te taata taio nunaa ěê.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te fanaˈo ra Mareko e rave rahi hopoia.”

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te tavini ra Timoteo ‘ia atutu te parau apî oaoa.’”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono