VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/4 api 8-13
  • Te haapiiraa tei riro ei tauturu no to tatou nei tau ati rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapiiraa tei riro ei tauturu no to tatou nei tau ati rahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê haapiiraa no roto mai i te aamu
  • Te hoê parau tohu no to tatou nei tau
  • A ooti i te mau haamaitairaa rahi
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te ora ra anei tatou i te “anotau hopea”?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Eaha te auraa?
    E ara!
  • Eaha te tapao o “te mau mahana hopea” aore ra o “te taime faataahia o te hopea”?
    Te pahono ra te Bibilia
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/4 api 8-13

Te haapiiraa tei riro ei tauturu no to tatou nei tau ati rahi

“E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.”—TIMOTEO 2, 3:1, 13.

1, 2. No te aha tatou e anaanatae ai e eaha te mau haapiiraa o ta tatou e pee?

TE TAUTURUHIA ra anei outou, aore ra te haamauiuihia ra? Te matara ra anei ta outou mau fifi, aore ra te ino noa ˈtura? E te aha? E te mau haapiiraa. Oia, e nehenehe te mau haapiiraa e haamaitai rahi aore ra e faaino roa i to outou oraraa.

2 E toru melo fare haapiiraa teitei o tei tuatapapa i te reira aita i maoro aˈenei e ua vauvau ratou i te mau mea i itehia mai e ratou i roto i te Vea no te tuatapaparaa aivanaa i te haapaoraa (beretane). Parau mau, aita paha ratou i tuatapapa ia outou iho aore ra i to outou utuafare. Teie râ, te faaite ra te mea i itehia mai e ratou e te vai ra te hoê taairaa papu i rotopu i te mau haapiiraa e te manuïaraa, aore ra te manuïa-ore-raa, o te hoê taata ia faaruru atu i to tatou nei tau ati rahi. I roto i te tumu parau i muri iho, e hiˈopoa tatou i te mea o tei itehia mai e ratou.

3, 4. Eaha vetahi mau haapapuraa e te ora nei tatou i te tau ati rahi?

3 A tahi râ, a feruri na i teie uiraa: Te farii ra anei outou e te ora nei tatou i te mau tau ati rahi? Mai te peu e e, e ite mau ïa outou e te faataa ra te haapapuraa e e mau tau “ati rahi” teie. (Timoteo 2, 3:1-5) Ua rau te huru o te mau faahopearaa i nia i te taata. Ei hiˈoraa, ua ite paha outou i te mau fenua o tei amahamaha roa i teie nei i te mea e te aro nei te mau pǔpǔ taa ê ia noaa mai te mana politita. I te tahi atu vahi, te taparahihia nei te taata no te mau taa-ê-raa i te pae faaroo aore ra i te pae nunaa taata. E ere noa te mau faehau anaˈe o te pepe nei. A feruri na i te mau rahiraa vahine e mau tamahine o tei hamani-ino-hia aore ra te feia ruhiruhia o tei faaerehia i te maa, te mahanahana, e te fare. E mau numera faito ore o te mauiui rahi nei, e te faatupu nei te reira i te mau numera rahi mau o te feia e horo nei i to ratou fenua e vetahi atu mau ati taaihia.

4 Ua tapao-atoa-hia to tatou nei tau i te mau fifi i te pae faanavairaa, o te faatupu nei i te opaniraa o te mau taiete, te ereraa i te ohipa, te mau ereraa i te mau tino moni tauturu e te moni tatuhaaraa, te toparaa o te hoo o te moni, te mau tamaaraa iti aˈe aore ra varavara aˈe. E nehenehe anei ta outou e faaroa ˈtu â i teie tabula? Eita e ore. E mau mirioni na te ao nei o te mauiui nei i te ereraa i te maa e te mau maˈi. Eita e ore e ua ite outou i te mau hohoˈa riaria mau no Afirika Hitia o te râ e faaite ra i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii pararai roa. E mau mirioni taata i Asia o te mauiui atoa nei.

5, 6. No te aha e parauhia ˈi e e tapao rahi te maˈi no to tatou nei tau ati rahi?

5 Ua faarooroo paatoa tatou i te parau no te mau maˈi mehameha o te tupu nei i te rahi. I te 25 no tenuare 1993, ua faataa te vea The New York Times e: “Ma te uˈana maoti te mau taatiraa o te tino, te haavare e te mau arairaa papu ore, te parare noa ra te maˈi SIDA i Marite Latino e e hemo to te mau Hau amui no Marite . . . No roto mai te parareraa i te viiviiraa e maraa noa ˈtura i rotopu . . . i te mau vahine.” I te avaˈe atopa 1992, ua faaite te vea U.S.News & World Report e: “E piti ahuru matahiti noa i teie nei to te taote rahi no te mau Hau amui no Marite, ma te haapopou i te hoê o te mau upootiaraa rahi roa ˈˈe i te pae no te oraora-maitai-raa o te huiraatira, faaiteraa e ua tae i te taime no te ‘faaea i te haapeapea no te mau maˈi pee.’” Mai te aha râ te huru i teie nei? “Te î faahou nei te mau fare maˈi i te mau taata tei roohia i te mau maˈi tei manaˈohia e ua faaore-roa-hia. . . . Te faatupu nei te mau manumanu i te mau ravea maramarama roa ˈˈe i roto i te tino, e nehenehe ai ratou e parare vitiviti aˈe i te iteraahia mai te mau raau tupohe manumanu apî. . . . ‘Te ô atura tatou i roto i te hoê anotau apî o te maˈi pee.’”

6 Ei hiˈoraa, ua faataa te vea Newsweek o te 11 no tenuare 1993 e: “Te haaviivii nei te mau manumanu o te maˈi malaria i teie nei te tahi tau 270 mirioni taata i te mau matahiti atoa, ma te haapohe tau 2 mirioni . . . e ma te faatupu te tahi 100 mirioni tupuraa iino o te maˈi . . . I te hoê â taime, te aro noa ˈtura te maˈi i te mau raau o te manuïa na i te rapaau i mutaa ihora. . . . Fatata roa, eita vetahi mau tirotiro e nehenehe e rapaau-faahou-hia.” E mea mehameha mau.

7. Mea nafea e rave rahi i teie mahana ia faaruru i te mau tau fifi?

7 Ua tapao mai paha outou e i teie mau tau ati rahi, e rave rahi o te imi nei i te tauturu no te faatitiaifaro i ta ratou mau fifi. A feruri na i te feia o te fariu nei i nia i te mau buka no te arai i te hepohepo aore ra i te tahi maˈi apî. Te imi hua nei vetahi i te mau aˈoraa no nia i te manuïa-ore-raa o te faaipoiporaa, te raveraa i te tamarii, te mau fifi o te ava aore ra te raau taero, aore ra nafea ia faaaifaito i te mau titauraa o ta ratou ohipa e te mau faateimaharaa o ta ratou e ite ra i te fare. Oia mau, te titau nei ratou i te tauturu! Te faaruru ra anei outou iho i te hoê fifi aore ra te farerei ra anei outou vetahi o te mau haafifiraa no roto mai i te tamaˈi, te oˈe, aore ra te ati? Noa ˈtu e e au ra e aita e ravea arairaa i te hoê fifi ru, e tano ia ani outou e, ‘No te aha tatou i naeahia ˈi i teie faito atâta mau?’

8. No te aha tatou e fariu ai i nia i te Bibilia ia noaa mai te maramarama e te aratairaa?

8 Hou tatou e arai ai ma te manuïa e e ite ai i te oaoaraa i roto i te oraraa i teie nei e a muri atu, e tia ia tatou ia ite e no te aha tatou e farerei ai i teie mau tau ati rahi. Ma te huna ore, te horoa maira te reira i te tumu ia hiˈopoa tatou tataitahi i te Bibilia. No te aha tatou e faahiti ai i te Bibilia? No te mea i roto anaˈe i teie buka e itehia ˈi te parau tohu papu, te aamu i papai-atea-hia, o te faaite ra i te mau tumu o to tatou nei ati, teihea roa tatou, e te haere ra tatou ihea.

Te hoê haapiiraa no roto mai i te aamu

9, 10. Mea nafea te parau tohu a Iesu i roto i te Mataio pene 24 i te tupuraa i te senekele matamua?

9 Ua vauvau mai Te Pare Tiairaa o te 15 no febuare 1994 i te hoê hiˈopoa-faahou-raa faufaa mau i te parau tohu anaanatae a Iesu i roto i te Mataio pene 24. Ia iriti outou i ta outou Bibilia i taua pene ra, e ite mai outou i roto i te irava 3 e ua ani te mau aposetolo a Iesu i te hoê tapao no to ˈna vairaa mai a muri aˈe e te hopea o te faanahoraa o te mau mea. I muri iho, i te mau irava 5 e tae atu i te 14, ua tohu o Iesu i te mau Mesia haavare, te mau tamaˈi, te mau oˈe, te hamani-ino-raa i te mau kerisetiano, te vahavaharaa i te ture, e te pororaa rahi i te Basileia o te Atua.

10 Te haapapu ra te aamu e ua tupu teie mau mea i te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda. Ahiri e ua ora outou i taua tau ra, e ere anei ïa i te mau tau fifi? Teie râ, ua haere noa te mau ohipa i mua ia naeahia te faito hopea, te hoê ati aita i tupu aˈenei i nia ia Ierusalema e te faanahoraa ati Iuda. I te irava 15, te haamata ra tatou i te taio i te ohipa i tupu i muri aˈe i to Roma aroraa mai ia Ierusalema i te matahiti 66 o to tatou nei tau. Ua naeahia teie mau tupuraa i te hoê faito hopea i te ati rahi ta Iesu i faahiti i te irava 21—te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau, te ati ino roa ˈˈe i roohia aˈenei i nia i taua oire ra. Teie râ, ua ite outou e aita te aamu i faaea i reira, e aita hoi o Iesu i na reira i te parau. I te mau irava 23 e tae atu i te 28, ua faaite oia e i muri aˈe i te ati rahi o te matahiti 70 o to tatou nei tau, e tupu â te tahi atu mau mea.

11. Mea nafea te tupuraa o te Mataio pene 24 i te senekele matamua ra e taaihia ˈi i to tatou nei tau?

11 E riro vetahi i teie mahana i te haafaufaa ore i teie mau ohipa no tahito ra i te na ôraa e: ‘Eaha ïa te faufaa?’ E mea hape roa ïa. E faufaa rahi to te tupuraa o te parau tohu i taua tau ra. No te aha? Inaha, ua faahohoˈa te mau tamaˈi, te mau oˈe, te mau aueueraa fenua, te mau maˈi, e te hamani-ino-raa i tupu i te hopea o te faanahoraa ati Iuda, i te hoê tupuraa rahi atu â i muri aˈe i te hoperaa ‘te tau faataahia o te mau nunaa’ i te matahiti 1914 ra. (Luka 21:24) E rave rahi o te ora nei i teie mahana o tei ite mata i te Tamaˈi Rahi Matamua a haamata ˈi teie tupuraa no teie nei tau. Noa ˈtu râ e ua fanauhia outou i muri aˈe i te matahiti 1914, ua ite outou i te parau tohu a Iesu i te tupuraa. Te haapapu maitai ra hoi te mau ohipa o teie senekele 20 e te ora nei tatou i te hopea o teie faanahoraa ino e vai nei.

12. Ia au i te parau a Iesu, eaha ta tatou e ite atu?

12 Tei mua noâ ïa ‘te ati’ o te Mataio 24:29 ia tatou. E faatupu te reira i te ohipa huru ê i roto i te raˈi eita ta tatou e nehenehe e feruri. Te faaite ra te irava 30 e e ite te taata i reira i te hoê tapao taa ê—hoê tapao o te haapapu e ua piri roa mai te haamouraa. Ia au i te faatiaraa tuea a Luka 21:25-28, i taua tau i mua nei ra, ‘e tarapape te aau o te taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te fenua nei.’ Te na ô atoa ra te faatiaraa a Luka e, i reira, e faateitei te mau kerisetiano i to ratou upoo i nia no te mea te fatata roa maira to ratou ora.

13. Eaha na tapao matamua e piti te tia ia tatou ia hiˈopoa?

13 ‘Mea maitai roa te reira,’ o ta outou paha e parau mai, ‘tera râ, ta tatou tumu parau, e ere anei e nafea vau ia taa e ia faaruru i to tatou nei anotau fifi?’ Ua tano outou. Ta tatou tapao matamua, o te haapapuraa ïa i te mau fifi matamua e te iteraa e nafea ia ape atu. Taaihia i te reira, o te piti ïa o te tapao, nafea te mau haapiiraa a te mau Papai ia tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe i teie nei. Ia au i te reira, a iriti i ta outou Bibilia i te Timoteo 2, pene 3, i reira outou e ite ai e nafea te mau parau a te aposetolo Paulo e nehenehe ai e tauturu ia outou ia faaruru i teie mau tau ati rahi.

Te hoê parau tohu no to tatou nei tau

14. No te aha e e tumu iho â no te tiaturi e e maitaihia tatou i te tuatapaparaa i te Timoteo 2, 3:1-5?

14 Ua faaurua te Atua ia Paulo ia papai atu i te kerisetiano taiva ore ra o Timoteo i te mau aˈoraa maitatai roa o tei tauturu ia ˈna ia ora i te hoê oraraa manuïa aˈe e te oaoa aˈe. Hoê tuhaa o ta Paulo i papai, e naeahia ïa to ˈna tupuraa rahi i to tatou nei tau. Noa ˈtu e te manaˈo ra outou e ua ite maitai outou i te reira, a pee maite na i teie nei i te mau parau tohu i roto i te Timoteo 2, 3:1-5. Ua papai o Paulo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua; e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.”

15. No te aha tatou e anaanatae taa ê ai i te Timoteo 2, 3:1 i teie nei?

15 A tapao na e e 19 mea o te faahitihia ra. Hou tatou e tuatapapa ˈi i teie mau mea e e fanaˈo atu ai, e hiˈo na tatou i te parau tohu i roto i to ˈna taatoaraa. A rave na i te irava 1. Ua tohu o Paulo e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” Eaha “taua anotau hopea nei”? E rave rahi mau anotau hopea, mai te anotau hopea o te oire tahito no Pompei aore ra te anotau hopea o te hoê arii aore ra o te hoê fetii hui arii. Te faahiti ra te Bibilia iho e rave rahi mau anotau hopea, mai te anotau hopea o te faanahoraa ati Iuda. (Ohipa 2:16, 17) Ua haamau râ o Iesu i te niu ia taa ia tatou e “taua anotau hopea nei” ta Paulo i faahiti, o to tatou ïa anotau.

16. Eaha te huru tupuraa ta te parabole o te sitona e te zizania i tohu no to tatou nei tau?

16 Ua na reira o Iesu maoti te hoê parabole no nia i te sitona e te zizania. Ua ueuehia teie nau huero i roto i te hoê aua e ua vaiiho-noa-hia e ia tupu. Ua parau oia e te faahohoˈa ra te sitona e te zizania i te mau taata—te mau kerisetiano mau e te mau kerisetiano haavare. Te faahiti nei tatou i teie parabole no te mea te haapapu ra oia e e mairi te hoê tau maoro hou te hopea o te taatoaraa o te faanahoraa ino. Ia tae anaˈe mai teie hopea, ua uˈana roa mai ïa te tahi mea. Te aha? Te ohipa apotata, oia hoi te taivaraa i te kerisetianoraa mau, o te faatupu i te hoê auhune rahi o te ino. Te haapapu ra te tahi atu mau parau tohu a te Bibilia e e tupu te reira i te anotau hopea o te faanahoraa ino. Tei roto tatou i teie anotau, i te hopea o te faanahoraa o te mau mea.—Mataio 13:24-30, 36-43.

17. Eaha te haamaramaramaraa tuea ta te Timoteo 2, 3:1-5 e horoa ra no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea?

17 Te ite ra anei outou i te faufaaraa o teie parau? Te horoa maira te Timoteo 2, 3:1-5 i te hoê haamaramaramaraa tuea e, i te hopea o te faanahoraa, oia hoi te anotau hopea, e mea ino te hotu e haaati i te mau kerisetiano. Aita o Paulo e parau ra e e riro na mea e 19 faahitihia ei ravea matamua no te haapapu e ua tae mai te anotau hopea. Maoti râ, te faaara ra oia i te mea o te tia ia tatou ia faaruru i te anotau hopea. Te faahiti ra te irava 1 i te tau “ati rahi.” No roto mai teie parau i te reo Heleni, e to ˈna auraa mau oia hoi “haavîraa uˈana o te tau faataahia.” (Kingdom Interlinear) Aita anei te parau ra “haavîraa uˈana” e tano maitai ra no te faataa i te huru tupuraa ta tatou e farerei ra i teie mahana? Te horoa faahou ra teie mau irava faauruahia i te maramarama a te Atua no nia i to tatou nei tau.

18. Eaha ta tatou tapao ia tuatapapa tatou i te mau parau tohu a Paulo?

18 E tauturu ta tatou tuatapaparaa i teie parau tohu ia tatou ia faataa i te mau hiˈoraa peapea o te ati, aore ra o te haavîraa uˈana, o to tatou nei tau. A haamanaˈo i ta tatou na tapao matamua e piti: (1) e faataa i te mau fifi o te faariro nei i to tatou tau ei tau ati rahi e e ite nafea ia ape atu; (2) e pee i te mau haapiiraa o te manuïa mau e o te nehenehe e tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe. No reira, maoti i te haamatara i te mau haafifiraa, e tuu tatou i te tapao i nia i te mau haapiiraa o te nehenehe e tauturu ia tatou e i to tatou utuafare i teie tau ati rahi.

A ooti i te mau haamaitairaa rahi

19. Eaha te haapapuraa ta outou i ite e e te here ra te taata ia ratou iho?

19 Te haamata ra o Paulo i ta ˈna tabula na roto i te tohuraa e i te anotau hopea, “e riro te taata nei ei miimii” [aore ra ‘here ia ratou iho’ ia au i te Tatararaa a te Ao Apî]. (Timoteo 2, 3:2) Eaha ta ˈna e hinaaro ra e parau? E tano outou ia parau e i roto i te roaraa o te aamu, ua itehia iho â te mau tane e te mau vahine teoteo e te haapao noa ia ratou iho. Teie râ, aita e feaaraa e ua parare teie peu ino i roto i te hoê faito taa ê roa i teie mahana. Ua rahi roa i roto e rave rahi mau taata. E au ra e e haerea titauhia teie i roto i te ao politita e to te pae tapihooraa. Te tapapa nei te mau tane e te mau vahine i te mana e te roo noa ˈtu eaha te titauhia. Mea pinepine noa ˈtu eaha te titauhia i nia ia vetahi ê, no te mea eita teie mau taata o te here ra ia ratou iho e tâuˈa ra ia haamauiui ratou i te tahi atu mau taata. E oioi noa ratou i te horo i mua i te haavaraa aore ra i te taviri ia vetahi ê. Te taa ra ïa ia outou e no te aha vetahi e pii ai i teie ui, te “ui o te vau na mua.” Te pue noa nei te mau taata faateitei o te haapao noa ia ratou iho.

20. Mea nafea te aˈoraa a te Bibilia e taa ê roa ˈi e te haerea matauhia o te hereraa ia ˈna iho?

20 Aita e faufaa ia faahaamanaˈohia te mau tupuraa peapea o ta tatou i farerei aˈenei e te feia o tei riro ei feia “miimii” aore ra ‘here ia ratou iho.’ E parau mau râ e na roto i te faaite-tahaa-raa i teie fifi, te tauturu ra te Bibilia ia tatou, inaha te haapii maira oia nafea ia ape i teie herepata. Te na ô ra oia e: “Eiaha e rave i te tahi mea na roto i te nounou miimii aore ra te hoê hiaai rii e faatiatia, ia haehaa râ outou i te tahi e te tahi, ma te faariro noa ia vetahi ê ei mea maitai aˈe ia outou iho. E a imi i to te tahi ra maitai, eiaha noa râ te maitai no outou iho.” “Eiaha e faateitei aˈe ia outou i te tia ra. Maoti râ, a ara i to outou mau otia i roto i to outou feruriraa.” Te itehia ra teie mau aˈoraa maitatai roa i roto i te Philipi 2:3, 4 e te Roma 12:3, ia au i te huriraa a te tatararaa Today’s English Version.

21, 22. (a) Eaha te haapapuraa rahi e e tauturu teie aˈoraa ia tatou i teie mahana? (b) Eaha te faahopearaa ta te mau aˈoraa a te Atua i faatupu i nia i te mau taata?

21 E patoi mai paha te tahi e, ‘Mea au roa ia faaroo, eita râ e manuïa.’ Oia, e manuïa. E te manuïa nei iho â i nia i te mau huru taata atoa i teie mahana. I te matahiti 1990, ua nenei te hoê taata pia buka no te Fare haapiiraa tuatoru Oxford i te buka Te mau faito totiale o te mau pǔpǔ amaha (beretane). Teie te upoo parau o te pene 8, “Te mau Ite no Iehova i roto i te hoê fenua katolika,” e ua faataa mai oia i te hoê maimiraa i ravehia i Beletita. Te taio nei tatou: “Ma te farii i te umeraa maitai e riro mai ei Ite, taa ê noa ˈtu i te umeraa o ‘te Parau mau’ iho, ua faahiti faahou mai te feia uiuihia i te tahi mau taime hau atu i te hoê tapao. . . . Te mahanahana, te huru auhoa, te here, e te tahoêraa, o te mau huru maitatai ïa i faahiti-tamau-hia aˈe, tera râ, ua riro atoa te haerea parau-tia, e te haerea o te taata tataitahi i te ‘faaohiparaa i te mau faaueraa tumu bibilia,’ ei mau huru maitatai ta te mau Ite i poihere.”

22 E nehenehe tatou e faaau i teie hiˈopoaraa i te hoê hohoˈa e ravehia e te hoê pata hohoˈa faaaano, ahiri e e faaohipa outou i te hoê hiˈo faarahi, e nehenehe outou e tapiri roa i pihai iho, e ite ïa outou e rave rahi mau aamu mau i orahia e te mau taata. Oia hoi te mau tane, e feia teoteo ratou na mua ˈˈe, te haavî, aore ra te miimii haama ore tera râ, ua riro mai ratou i teie nei ei feia mǎrû, ei mau tane e ei mau metua tane o te faaite ra i te aroha e te hamani maitai i to ratou hoa, ta ratou mau tamarii, e ia vetahi ê. Te vai atoa ra te mau vahine mea au na ratou na mua ˈˈe ia faatere aore ra iria, e te tauturu nei ratou i teie nei ia vetahi ê ia haapii i te eˈa o te kerisetianoraa mau. E mau hanere tausani hiˈoraa mai te reira te huru. I teie nei, a faaite mai na i te parau mau. E ere anei i te mea maitai aˈe ia parahi i rotopu i te mau taata mai teie te huru maoti hoi i te faaruru i te mau tane e te mau vahine o te here nei ia ratou anaˈe? E ore anei te reira e faaohie i te faarururaa i to tatou nei tau ati rahi? Eita anei te peeraa i teie mau haapiiraa a te Bibilia e faaoaoa rahi atu â ia outou?

23. No te aha e mea maitai ia hiˈopoa ˈtu â i te Timoteo 2, 3:2-5?

23 Ua hiˈopoa noa mai râ tatou i te mea matamua ta Paulo i faahiti i roto i te Timoteo 2, 3:2-5. E te tahi ïa? E tauturu atoa anei to outou tuatapapa-maite-raa i te reira ia faataa i te mau fifi matamua o to tatou nei tau ia nehenehe outou e ape, e e ite eaha te haerea o te hopoi mai i te oaoa rahi aˈe na outou e te feia herehia e outou? E tauturu te tumu parau i muri nei ia outou ia pahono i teie mau uiraa e ia fanaˈo i te haamaitairaa rahi.

Manaˈo haamanaˈoraa

◻ Eaha vetahi mau haapapuraa e te ora nei tatou i te tau ati rahi?

◻ No te aha tatou e papu ai e te ora nei tatou i te anotau hopea?

◻ Eaha na tapao matamua e piti o ta tatou e huti mai na roto i te tuatapaparaa i te Timoteo 2, 3:1-5?

◻ I teie nei tau e mea rahi hoi te feia e here ra ia ratou iho, mea nafea te mau haapiiraa a te Bibilia i te tautururaa i te nunaa o Iehova?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]

Hohoˈa i nia i te pae aui: Andy Hernandez/Sipa Press; hohoˈa i raro i te pae atau: Jose Nicolas/Sipa Press

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono