Ia atuatu na tatou i te mau huru kerisetiano i roto i te hoê ao faatura ore
“Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” — SALAMO 133:1.
1. Eaha te itehia ra no nia i te mau peu maitai?
“UA TUUHIA te mau peu maitai i te hiti i teie mau matahiti 25 i mairi aˈenei, ta te hoê ïa vahine papai vea o Ann Landers i papai. E ere ïa no te mea e te moehia nei i te mau tane ia tatara i te opani pereoo i te mau vahine aore ra i te horoa ˈtu i to ratou parahiraa no ratou i roto i te pereoo utaraa taata e haere na raro i te fenua aore ra i roto i te mau pereoo uta taata. E ere, mea ino roa ˈtu â.” Oia mau, noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e fariu tia i to tatou mata, te ite nei tatou e te ora nei tatou i roto i te hoê ao e ere-roa-hia ˈtura i te faatura. Te turairai nei te taata i roto i te mau vahi tiairaa, te puhipuhi nei i te avaava i roto i te mau eˈa uira tei î roa i te taata, e e haapuaihia te faataˈi pehe i roto i te mau vahi e na reira ˈtu ai te huiraatira. I te mau mahana atoa, te ite nei tatou e, noa ˈtu e te haere nei vetahi i mua i te pae no te haapiiraa e tae noa ˈtu hoi i te pae no te faito oraraa, aita te rahiraa o te mau taata o to tatou nei tau i ite faahou i te parau e “mauruuru” aore ra “mai te peu e e tia ia oe” e ua moehia ia ratou i te mau ture matamua i te pae no te peu.
2. No te aha tatou e ore ai e maere ia ite tatou i te faatura ore o teie nei ao?
2 E maere anei tatou i te reira? Eita roa ˈtu ïa. Te faahaamanaˈo noa maira hoi te reira i ta te aposetolo Paulo i parau ma te faauruahia mai e te Atua no nia i te huru o te taata i roto i te “anotau hopea”, ia tupu ‘te ati rahi ra’. Ua faaite atea mai hoi o Paulo e e riro mai te mau taata ei “miimii, (...) e faaahaaha, e teoteo, (...) e mauruuru ore, (...) e aroha ore, (...) e iria”. (Timoteo 2, 3:1-3.) Ia hiˈo tatou i te mau ohipa e tupu ra na te hiti ia tatou e papu maitai ïa ia tatou e te itehia nei taua mau huru nei i roto i te mau taata no te mau huru matahiti atoa, no te mau huru tiaraa totiale atoa e te mau huru nunaa atoa. No te aha hoi e mai te reira te huru? Na te aha e rave nei e ia ore te taata e haapao faahou i te parau no te mau peu maitai e itehia nei i to tatou nei tau?
Te mau tumu no te faatura ore
3. Mea nafea to te “reva” o teie amuiraa o te mau mea nei e faaitoito ai i te faatura ore?
3 “Ei miimii.” E, e feia miimii mau â te mau melo o te “ui o te parau ra e o vau na mua” tei paari i roto i te hoê ao o te haapao na mua i te mau tiaraa, i te mau tiamâraa e te tiamâraa o te taata tataitahi. Te patoi nei hoi taua huru feruriraa ra, e itehia nei i roto i te “reva” e haaati ra ia tatou, i teie aˈoraa bibilia e faataehia nei i te mau kerisetiano, e na ô ra: ‘Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe iho ra, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’ (Ephesia 2:2, 3; Philipi 2:4). Eaha ihora ïa te faahopearaa? Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e e tapitapi te mau melo o te hoê ui tei paari i roto i te manaˈo ra oia hoi ‘te raveraa i te mea o ta ˈna e hinaaro’, no nia i te mau faahopearaa o to ratou haerea i nia ia vetahi ê.
4. Mea nafea te feia e tâuˈa ore nei i te mau peu tumu i te hiˈohia i teie nei mahana, e eaha ˈtura ïa te manaˈo o te hoê kerisetiano?
4 I mutaa ihora, e turu na te mau manaˈo o vetahi pae i te faatura i te mau ture no nia i te peu maitai. Mea maoro mau te taata i te tapitapi-mau-raa no nia i to vetahi pae manaˈo. Teie râ, i to tatou nei tau, rahi noa ˈtu â te hoê haerea i te ino, rahi noa atoa ïa oia i te auhia. Te feia e ore e haapao faahou i te mau peu tumu, eita ïa ratou e faariro-faahou-hia ei mau taata peu ino, ei mau taata peu faahiahia roa râ e tia ia haapopouhia. Eiaha râ e moehia ia tatou e te parau ra “peu faahiahia roa” te auraa ra, “te mea ïa aita to roto i to ˈna huru naturaraa, i to ˈna huru viivii ore aore ra matamua”. Hoê â to ˈna tumu heleni e te parau i hurihia na roto i te parau ra “fabula i faatupuhia e te paari ra” e itehia i roto i te Petero 2, 1:16. Ma te feaa ore, e tia mau â i te mau kerisetiano mau ia faarue roa i taua huru haerea nei.
5. Eaha ˈtu â te tahi huru e turai nei i te taata ia faarue i te mau peu maitai?
5 “No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra”, o ta tatou ïa e taio i roto i te Koheleta 8:11. Te faaite maira taua parau nei i te tahi atu â tumu te mau peu maitai i ore ai. I te mea hoi e mea ohie roa ia ora mai, i manaˈo ai te tahi mau taata o to tatou nei tau e mea tano mau â ia ore e faatura i te mau ture e fariihia nei e te taatoaraa. No reira, te hoê tumu parau o te New York Times i parau ai e: “Te mau taata e inoino roa ia parauhia i mua i te taatoaraa e e feia ohipa ino ratou, te ofati nei ïa ratou i te mau huru ture atoa i mua i te huiraatira: te ture purumu, te ture no nia i te mau raau taero, te opaniraahia e faarue i te mau pehu, ei hiˈoraa.” No reira, te hinaaro nei tatou aore ra eita, e tuhaa “te hue, te ohipa iino e te mau papaipairaa i nia i te mau papai” no to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Te varavara nei hoi te iteraa i te peu maitai e tae noa ˈtu i te faaturaraa i te mau tiaraa, i te mau maitai e tae noa ˈtu i te au-maitai-raa o te tahi pae.
6. Mea nafea te ru-noa-raa i roto i te oraraa nei i te ohiparaa i nia i te mau peu maitai, e eaha te huru taa ê roa ta Iesu i faaite i roto i teie nei tuhaa?
6 I te mea hoi e tei roto te mau peu maitai i te mau peu faanehenehe o te oraraa, e ohie roa ïa te reira i te moehia ia tatou mai te peu e te ru ra tatou. Inaha, e oraraa ru teie e orahia nei e te rahiraa o te taata o to tatou nei tau. Te hahaere nei ratou ma te farerei hoi te tahi e te tahi e ma te ore roa ˈtu e faaite i te hoê noa ˈˈe parau, ma te ore noa ˈtu e tâuˈa i te tahi e te tahi. Te turairai nei ratou i roto i te mau vahi tiairaa; na nia i te pereoo, e tauiui noa ratou i to ratou anairaa ia noaa mai te tahi minuti ia ratou aore ra te tahi tau tetoni. E pinepine râ, no to ratou tapitapi rahi i ta ratou iho mau ohipa, aore ra i ta ratou iho porotarama tei î roa, e riri roa ˈtu ïa ratou ia tupu mai te tahi ohipa manaˈo-ore-hia e ratou aore ra ia haere mai te tahi taata tei ore i manaˈohia e ratou e farerei ia ratou. Auê ïa taa-ê-raa e ta Iesu huru fariiraa i te mau taata e haere mai nei ia ˈna ra, noa ˈtu i te tahi mau taime e manaˈohia e e ere i te taime tano! — Mareko 7:24-30; Luka 9:10, 11; 18:15, 16; Ioane 4:5-26.
7. E tia i te mau kerisetiano mau ia ape i te aha, i te pae no te mau peu maitatai?
7 Parau mau, te ora nei tatou i roto i te hoê ao i reira te mau mea atoa e tere oioi ai e i reira atoa ta tatou mau ohipa e titau rahi ai ia tatou i te taime e te puai. Eita râ hoi tatou e haamaitai roa ˈtu â i te mau mea mai te peu e, no taua huru tupuraa nei, e ere ta tatou mau peu i te mau peu maitai. Te iriti atura râ tatou i te uputa no te mau ohipa iino ta tatou e faarooroo nei — mai te mau tatamaˈiraa, te mau aroraa, e tae noa ˈtu hoi te ohipa taparahi taata — e tupu no te mea e parau faufau atu te taata i te taata e parau faufau maira. Te haapapu maitai maira taua haerea nei i te huru feruriraa o teie nei ao ta te mau kerisetiano mau e ore roa ˈtu e apiti atu. — Ioane 17:14; Iakobo 3:14-16.
Te mau hiˈoraa aita e nehenehe e faaau i te pae no te mau peu maitai
8. Noa ˈtu e te ora nei te mau kerisetiano i roto i te hoê ao faatura ore, te faaitoitohia nei ratou ia rave i te aha?
8 E ohie roa tatou i te vaiiho i te tahi mau taata peu iino e haaati ra ia tatou ia ohipa mai i nia ia tatou e ia faaere roa ia tatou i te mau peu maitatai. Teie râ, ia au i te aˈoraa bibilia ‘eiaha e faaau faahou ia tatou i nia i te amuiraa o te mau mea nei’, e hiˈopoa anaˈe na i te mau hiˈoraa faahiahia mau e rave rahi i faaitehia mai i roto i te Bibilia e ia faaitoito atoa na tatou i te tapea mai i te faito teitei roa no nia i te mau peu kerisetiano i roto i teie ao faatura ore e haaati ra ia tatou (Roma 12:2, 21; Mataio 5:16). Ia faaite na tatou na roto i ta tatou mau ohipa e te turu mau nei tatou i teie parau a te papai salamo e na ô ra e: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” — Salamo 133:1.
9. Eaha ta te mau Papai e faaite maira no nia i te huru o Iehova ia paraparau atu oia i ta ˈna mau mea i poiete?
9 Te hiˈoraa no nia i te mau peu maitai roa, o to tatou ïa Poiete e to tatou paatoa Metua, o te Atua ra o Iehova iho. E pinepine te feia tiaraa teitei ‘i te faahepo’ e ia faatura-mau-hia to ratou hinaaro. Area te Taata faahiahia roa ˈˈe o te ao nei, oia hoi te Atua ra o Iehova, mea faatura roa na ˈna i te feia i raro mai ia ˈna. Ia ˈna i haamaitai i to ˈna hoa ia Aberahama, ua na ô atura oia ia ˈna e: “A nânâ na i to mata i nia, i tena vahi ta oe e parahi na.” E ua na ô â oia e: “A hiˈo na to mata i nia i te raˈi, a taio na i te mau fetia.” (Genese 13:14; 15:5). Ia ˈna i horoa ˈtu ia Mose ra i te hoê tapao e haapapu mai i To ˈna mana, ua ani atura te Atua ia ˈna e: “A tuu na i to rima i nia i to ouma.” (Exodo 4:6). Tau matahiti i muri aˈe, na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra ia Mika, ua na ô atura Iehova i to ˈna nunaa patoi e: “E faaroo mai na, [ia tia ia outou] e te feia rarahi i ǒ Iakoba ra, e o outou, e te hui arii i te utuafare o Iseraela; (...) E faaroo mai na i teie, [ia tia ia outou] e te feia rarahi.” (Mika 3:1, 9). No nia i taua tuhaa ra, ua ‘pee anei tatou i te hiˈoraa o te Atua’ i te na ôraa e “[ia tia ia oe]” ia parau atu tatou ia vetahi ê? — Ephesia 5:1.
10, 11. a) Eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te mau huru raveraa a Iesu? b) Ia au i te hiˈoraa o Iesu, nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te peu maitai i mua i te mau taata atoa?
10 Ua riro o Iesu Mesia, “i nia i te ouma o te Metua ra”, ei hiˈoraa faahiahia mau te tia ia apeehia (Ioane 1:18). I roto i to ˈna mau auraa e te taata, e taata mǎrû oia e te hamani maitai, te puai e te manaˈo papu; e ere roa ˈtu râ oia i te taata parau faufau e te etaeta atoa. I roto i te buka Te taata no Nazareta (beretane), teie te taiohia no nia i “to ˈna huru faahiahia mau oia hoi te ore-roa ˈtu-raa oia e huru ê ia aparau atu oia i te mau huru taata atoa”: “I te vahi taata e ia paraparau oia i te taata tataitahi, hoê â huru ia ˈna te mau tane e te mau vahine e haaati ra ia ˈna. Mea taa maitai ia ˈna nafea ia paraparau i te mau tamarii rii, e te vahi e nehenehe e riro ei mea maere, e te mau taata toroa eiâ tei arepurepu hoi te haava manaˈo mai ia Zakaio. E nehenehe te mau vahine tura mau mai ia Maria raua o Mareta e paraparau tahaa roa ˈtu ia ˈna, e e imi atoa na hoi te mau vahine purumu ia ˈna mai te huru ra ïa e ua papu maitai ia ratou e e taa mai oia i to ratou mau hinaaro e e hamani maitai mai oia ia ratou (...). Te hoê o to ˈna mau huru faahiahia roa ˈˈe, eita roa ˈtu oia e tâuˈa i te mau patu e tuuhia na te hiti i te mau taata atoa.”
11 E faaite tatou e e mau peu maitai ta tatou ia faatura ˈtu tatou i te taata tataitahi e ia tâuˈa mau tatou ia ˈna. E tia mau â ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu Mesia i roto i taua tuhaa ra. Oia mau, te faatura nei te rahiraa o te taata ia vetahi pae, i te feia iho â râ e tiaraa teitei aˈe to ratou. E atea ê roa râ ratou e eita roa ˈtu ratou e faatura i te feia ta ratou e faariro ra ei mau taata i raro mai ia ratou aore ra hoê â faito e o ratou, e inaha, mai te huru ra ïa e e noaa mai ia ratou i te manaˈo teitei aˈe e te puai atoa. Teie râ, mai ta te hoê taata i parau ma te tano maitai, “o te parau faufau te mauhaa a te taata paruparu ra”. Teie ta te Bibilia aˈoraa e horoa mai nei: “[No nia i te faaturaraa ia outou outou iho, a horoa i te hiˈoraa.]” (Roma 12:10). Mai te peu e e faaitoito mau tatou i te pee i taua aˈoraa nei, e ohie roa ˈtu â ïa tatou i te faatupu i te mau peu maitai i nia i te taatoaraa, mai ia Iesu.
12. Eaha te manaˈo faufaa roa ˈˈe o te haapiiraa a Iesu no nia i te mau auraa i rotopu i te mau taata?
12 Ua ite-atoa-hia taua huru o Iesu ra i haere na i mua i te tahi pae, i roto i ta ˈna haapiiraa, i roto iho â râ i te mea e parauhia ra e te ture auro: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12). I roto i te mau Tuatapaparaa parau, te hoê o na Buka e maha e faaite mai i te haapiiraa a Confucius, tei faariro-maoro-hia ei taata tuatapapa morare faahiahia roa ˈˈe i te pae Hitia o te râ ma, e taiohia e i te hoê mahana ua ani atura te hoê o te mau pǐpǐ o taua fatu ra ia ˈna mai te peu e e nehenehe i te hoê noa parau e riro ei faaueraa tumu aratai no te oraraa taatoa. “Eita e ore e te parau ra ‘here i te taata-tupu’ (shu)”, ta taua orometua ra ïa i pahono mai ia ˈna. E ua na ô aturâ oia e: “Eiaha roa ˈtu e rave i nia ia vetahi ê, i te mea ta outou e ore roa ˈtu e hinaaro ia na reirahia i nia ia outou.” Te papu maitai ra ïa ia tatou i te huru faahiahia mau o te haapiiraa a Iesu. E nehenehe ta tatou e atuatu i te mau auraa mahanahana, te au e te auhoa, ia hamani maitai tatou ‘i te tahi pae’.
No roto mai te mau peu kerisetiano i te aroha kerisetiano
13, 14. a) Eaha te huru apî e itehia ra no nia i te haerea e tia ia faatura? b) Na te aha e turai nei i te mau taata e rave rahi ia anaanatae i te mau peu maitai e te haerea tano?
13 I to tatou nei tau, i te mea hoi e ua rahi roa te parau faufau, vetahi pae e hinaaro ai ia faahoˈihia mai i te mau peu maitatai. “Ua inoino roa matou i te mau peu maitatai i te mau matahiti 60 ra, ta Marjabelle Stewart ïa i parau, tei matauhia no ta ˈna mau buka e ta ˈna mau haapiiraa no nia i taua tumu parau ra, te faahoˈi faahou maira râ te hoê tauiraa apî i te reira. Te farii nei te taata e mea faufaa mau â ia faatura e te hinaaro nei ratou e ite e eaha te mau ture i te pae no te mau peu maitai.” O te mau buka, te mau tumu parau e tae noa ˈtu hoi te mau hohoˈa i roto i te afata teata te tumu no taua manaˈo anaanatae apî ra no nia i te mau peu maitai, i haapaohia no te mau mea atoa e turu i te mau peu maitai — te patia e faaohipahia i roto i te hoê tamaaraa a te feia rarahi e tae noa ˈtu hoi i nia i te huru paraparau ia vetahi ê i roto i te mau auraa totiale e fetii, tei riro hoi i teie mahana ei mau tuhaa fifi roa e te taui oioi noa.
14 Na te aha râ hoi e faaitoito nei i taua manaˈo anaanatae ra i te mau peu maitai? “I roto i te totaiete nei i reira te manaˈo tataˈu e uˈana ˈi, ta Marjabelle Stewart ïa e faataa ra, e ere te mau peu maitai i te mea ohie.” Oia hoi te auraa, e faarirohia te reira ei tumu no te manuïaraa. Te taio nei ïa te mau taata i te mau buka e te pee nei ratou i te tahi mau haapiiraa e haapii mai e nafea râ ia oomo i te hoê ahu tano maitai, ia tâuˈa mai te taata ia ratou, ia au maitai aˈe â to ratou huru i mua i te hoê apooraa, e e rave rau atu â.a Te vahi hape ra i roto i taua mau mea atoa nei, inaha, ua riro ïa te mau peu maitai ei ohipa e anaanataehia, ei peu haavarevare noa e faaohipahia no te hoê noa area taime. Eita ˈtura ïa e maerehia e i te tahi taime, e faarooroo tatou i te parau no te mau ohipa ino huru ê mau e ravehia e te mau taata “peu maitai” aore ra no te “totaiete maitai roa ˈˈe”.
15, 16. a) Eaha ta te hoê taata aravihi i roto i te tuhaa o te haerea tano i parau no nia i te “haerea maitai roa ˈˈe”? b) Eaha te taairaa e vai ra i roto i te Korinetia 1, 13:4-7 e te mau peu maitai kerisetiano haavare ore?
15 Aita roa ˈtu to te reira e auraa e te mau peu maitatai. Ua papai o Amy Vanderbilt, tei papu maitai hoi i te reira, i roto i ta ˈna Buka apî no nia i te mau peu maitatai (beretane), e: “E itehia te mau ture i te pae no te haerea maitai roa ˈˈe i roto i te pene 13 o te rata matamua i to Korinetia, oia hoi te parau faaau nehenehe mau a Paulo peata no nia i te hamani maitai. Aita roa ˈtu to taua mau ture ra hoê noa ˈˈe auraa e te huru faanehenehe au maitai e te mau peu haavarevare. No nia râ te reira i te mau manaˈo hohonu e te mau haerea, i te hamani maitai e te faaturaraa ia vetahi ê.”
16 Ma te papu maitai, te faahiti ra o Amy Vanderbilt i ǒ nei i te parau no te Korinetia 1, 13:4-7, i reira to Paulo faataa-papu-maitai-raa mai i te mau huru taa ê o te aroha kerisetiano. E hiˈopoa anaˈe na i te mau hotu o vetahi o taua mau tuhaa ra. Ei hiˈoraa, te taata “e faaoromairaa roa to ˈna e te hamani maitai”, papu maitai e e faaoromai o ˈna e e faatura o ˈna ia vetahi ê. Eita o ˈna “e rave i te mea au ore”, aore ra ‘e haerea au to ˈna’. Inaha, te faataahia ra te parau ra “au” mai te “faaauraa ia ˈna i te mau peu i te pae no te au-maitai-raa”. No reira te Parole vivante (tatararaa a Kuen) i na ô ai i te parau e: “E faatura te aroha e eita o ˈna e haapepe aore ra e haapeapea.” Mea fifi roa na tatou ia manaˈo e e faarirohia te hoê taata e faatupu i teie huru aroha ei taata faatura ore.
17. E haapapu mai ta tatou mau peu maitai i te aha?
17 Papu maitai atura ïa e, no roto mai te mau peu maitai kerisetiano i te aroha kerisetiano. E ere noa te reira i te hoê ravea no te faatupu i te hoê ohipa aore ra e ere atoa i te hoê ohipa haavarevare e ravehia e noaa mai ai te tahi maitai. Eita, e faaite mai râ ta tatou mau peu maitai, oia hoi to tatou haerea i nia ia vetahi pae, to tatou huru faanehenehe e tae noa ˈtu to tatou haerea i te mau mahana atoa e nafea tatou ia tapitapi no to tatou mau taata-tupu e e faaite atoa mai hoi i te hohonuraa o to tatou here ia ratou. E tia i te mau taurearea e tae noa ˈtu hoi i te feia paari aˈe ia faaitoito i te pee i teie aˈoraa bibilia e na ô ra e: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24). No reira, i te mea hoi e ua riro te reira ei tuhaa no te aroha kerisetiano, e tapao taa maitai te mau peu maitatai kerisetiano no te mau pǐpǐ mau a Iesu Mesia. — Ioane 13:35.
Ei mau peu maitatai ta tatou i te mau taime atoa
18. E opua papu tatou e rave i te aha noa ˈtu te mau mea e haaati nei ia tatou?
18 No nia i teie nei ui, teie ta Iesu i parau: “E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro.” (Mataio 24:12). Te ite-maitai-hia ra te itiraa mai te aroha i roto i te ereraahia te faatura e te haapao-noa-raa te taata ia ˈna iho e faaitehia nei e te rahiraa o te taata i teie mahana. Teie râ, maoti hoi i te ore e faatura, e tia ia tatou ia tapea mai i roto i to tatou feruriraa i teie aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. E haamanaˈo na i te mea maitai i te aro o te taata atoa nei. Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:17, 18). Ia ineine na tatou i te faatupu i te mau peu maitai i te mau taime atoa, noa ˈtu e e haapopouhia mai ta tatou mau tutavaraa aore ra eita. — Mataio 5:43-47.
19. Nafea te parau no ta tatou mau peu e ô atoa mai ai i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa?
19 Oia mau, e faaite mai te mau peu maitatai kerisetiano i to tatou here e i to tatou anaanatae hohonu ia vetahi ê. Mai ta tatou mau parau e faahiti e haapapu mai e o vai mau na tatou, na reira atoa ta tatou mau peu i te faaite mai e te tapitapi mau ra anei tatou aore ra eita no vetahi ê (Mataio 12:34, 35). E tia atura ïa i te mau peu maitatai ia ohipa i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou nei oraraa, ia riro ei tuhaa no to tatou oraraa. E tia te reira ia ite-rahi-hia i roto i teihea ˈtu â tuhaa? Nafea tatou e nehenehe ai e faatupu rahi atu â i te mau peu kerisetiano? O ta tatou ïa e tuatapapa i roto i te tumu parau i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Eiaha e moehia ia tatou e te auraa o te parau farani ra étiquette, (oia hoi te mau peu e tia ia haapaohia), o te parau ïa e haapapu i te huru o te hoê taoˈa aore ra i hea roa o ˈna e haponohia ˈtu ai. Inaha, te horoa nei te buka ra No hea mai te mau parau e to ratou aamu (beretane), a Wilfred Funk, i teie faataaraa: “E tamauhia na te mau ture matamua o te anairaa o te mau peu e tia ia haapaohia ia ite-maitai-hia te reira i roto i te mau piha a te nuu faehau. E faataa na te tabula i te mau ture no te mahana (...). E nehenehe hoi e parau e ua riro te tabula no te mau peu e tia ia haapaohia ei ‘titeti’ e ô atu ai i roto i te pǔpǔ taata faahiahia roa.”
A faataa mai na:
◻ No te aha tatou e ore ai e maere ia ore te taata e faatura faahou i te mau peu maitai?
◻ Eaha vetahi mau tumu te ao nei e riro ai ei ao faatura ore?
◻ Mea nafea te mau peu kerisetiano e taa ê roa ˈi i te mau peu maitai e te haerea tano e faaohipahia nei e teie nei ao?
◻ No te aha tatou e faaitoito ai i te faaite i te mau peu maitatai i te taime atoa?