Te ora ra anei tatou i te mau mahana hopea?
UA HURIHIA te pereota ra “te ati rahi” mai roto mai i te parau heleni ra kai·roiʹ kha·le·poiʹ. (Timoteo 2, 3:1) kha·le·poiʹ o te hoê ïa parau otini o te taˈo ra “taehae” e te horoa ra i te manaˈo haamǎtaˈu e te atâta. Te parau nei te hoê taata tatara bibilia e te faaauhia ra te parau i te hoê “aroraa riaria o te ino.” No reira, noa ˈtu e ua tupu te arepurepuraa i mutaa ihora, e mea ino roa ˈtu â ïa ‘te mau mahana hopea.’ Mai ta te Timoteo 2, 3:13 e parau ra, “te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.”
Te faataa ra anei te reira i to tatou nei mahana? E hiˈopoa mai ïa tatou i te tahi mau tapao taa ê i roto i te Timoteo 2, 3:2-5 no te ite e te faaite ra anei te reira e te ora ra tatou i te mau mahana hopea.
“E riro te taata nei ei . . . nounou moni.”—Timoteo 2, 3:2.
Ua riro te ohipa taviri, mai ta te U.S.News & World Report e pii ra, “ei ohipa ino uˈana i te pae faanavairaa faufaa.” I te mau Hau Amui no Marite, tei roto noa te ohipa taviriraa i te pae rapaauraa e 50 miria e 80 miria dala marite i te matahiti tataitahi. Ma te peapea, e mea taa ê mau teie huru haerea parau-tia ore. Mai ta Gary Edwards, peretiteni o te Pu o te mau faufaa morare e parau ra, te vai ra ta tatou “mau peu e te ite o te faatupu ra i te tahi mau taime i te haerea parau-tia ore.” Te faataa nei o ˈna e: “Te faariro nei tatou i te mau aito ei feia eiâ, e mau taata politita ratou, feia toroa o te taviri ra i te faatereraa e o te ape i te utua.”
“Teoteo.”—Timoteo 2, 3:2.
Te faahaehaa nei te taata teoteo ia vetahi ê. Te itehia ra te reira i roto i te faainoraa i te opu e te nunaa i teie mahana! “O te taatoaraa o te feia riirii o te faaruru nei,” o ta The Globe and Mail ïa no Toronto, Kanada e parau ra. “Te maraa ra te haavîraa uˈana i rotopu i te mau opu i Helemani, te ohipa nei te hoê pǔpǔ piihia te Ku Klux Klan i te mau Hau Amui no Marite e te faaino ra te mau pǔpǔ helemani e tapao satauro to ratou i te mau hiti purumu e te mau sunago i Toronto.” Te parau nei o Irving Abella, te peretiteni o te Rururaa ati Iuda i Kanada, e: “Te ite nei tatou i te reira na te mau vahi atoa: i Tuete, Italia, Holane e Beletita e i Helemani atoa.”
“Faaroo ore i te metua.”—Timoteo 2, 3:2.
“E rave rahi tei fanau i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi e te hoê ui o te mau tamarii teoteo, aimârô, e te faatura ore,” o ta The Toronto Star ïa e tapao ra. E ite-pinepine-hia te huru orure tei haamata i te fare i nia i te huru o te mau tamarii i te fare haapiiraa. Te ite nei te hoê orometua haapii e te pahono nei te mau tamarii e maha matahiti ma te faatura ore. “Te horoa rahi nei te mau orometua haapii i te taime no ratou iho na roto i te hoê haerea maoti i te rave i te taime no te haapii,” o ta ˈna ïa e parau ra. Parau mau, e ere te taatoaraa o te mau taurearea o te orure ra. Tera râ, “mai te hoê huru,” o ta te orometua haapii aravihi i te Haapiiraa tuarua ra o Bruce MacGregor e tapao ra, “e au ra e mea iti roa to ratou faatura i te mau mea atoa.”
“Aroha ore.”—Timoteo 2, 3:3.
E itehia i te mau mahana hopea nei i te ino-roa-raa o te oraraa utuafare—i reira, hau aˈe i te tahi atu â mau vahi, e itehia te aroha ore. Te faatia nei The New York Times e “o te haavîraa uˈana i te fare te tumu rahi e pepe ai e e pohe ai te mau vahine no Marite, o te faaino roa ˈˈe ia faaauhia i te hoê ati purumu, te maferaraa e te taparahiraa ia amuihia.” Na te mau melo utuafare e tiaturihia e hamani ino rahi nei i te tamarii. Te haapapu nei te faito teitei o te faataaraa, te rave-ino-raa i te feia ruhiruhia, e te haamaruaraa tamarii e e rave rahi “tei ere roa i te . . . here i te taata.”—Phillips.
“Iria, e te au ore i te taata maitatai ra.”—Timoteo 2, 3:3.
“Aita e tumu e taparahi ai te mau taurearea i te hoê taata,” o ta te hoê ïa papai vea ra o Bob Herbert e tapao ra. “E rave rahi mau taurearea tei farii ma te aau tae i te manaˈo e pupuhi i te tahi atu taata ‘e aita e tumu taa maitai.’” E au ra e aita te tahi mau metua e tâuˈa ra i te mau mea morare. Ia parihia te hoê pǔpǔ taurearea tamaroa no te faatitiauaraa e rave i te mau peu taatiraa o te tino e e rave rahi tamahine, ua faataa te hoê metua tane e: “Mea haihai roa ta ta ˈu tamaroa i rave ia faaauhia i ta te mau tamaroa marite pautuutu e nehenehe e rave i to ˈna faito matahiti.”
“Te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”—Timoteo 2, 3:4.
Ia au i te hoê manaˈo, te faaohipa nei te mau taurearea i te mau tauihaa uira e 15 hora te maoro e hoê noa ïa hora e te hoê pǔpǔ faaroo. “I teie mahana,” o ta te Altoona Mirror ïa e parau ra, “te mana nei te mau peu e te ite faaohipahia e te mau ravea haaparareraa parau o te parare nei i roto i te mau fare toa e te mau vahi haereraa taata i te fare haapiiraa i nia i te oraraa o te mau taurearea. E tuuhia te utuafare i muri aˈe i taua mau mea ra. E i te pae hopea [o] te ekalesia ïa.” Te faahiti atoa nei te Mirror e, “mai te peu e aita e metua, e e mamû noa te mau ekalesia, e o te ravea haaparareraa parau ïa te mana rahi roa ˈˈe i nia i te oraraa o te mau taata apî.”
“Hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.”—Timoteo 2, 3:5.
E mana to te parau mau a te Bibilia no te taui i te oraraa. (Ephesia 4:22-24) Te ravehia nei te tahi o te mau ohipa paieti ore roa ˈˈe i roto iho i te haapaoraa. Te hoê hiˈoraa ino roa o te rave-ino-raa ïa i te mau tamarii i te pae taatiraa o te tino e te mau upoo faatere haapaoraa. Ia au i The New York Times, “te parau ra” te hoê paruru i te mau Hau Amui no Marite e e “200 tupuraa rahi i roto e 27 hau o te feia e paruruhia tei parau e ua hamani-ino-hia ratou e te mau perepitero.” Oia mau, ua riro te mau hohoˈa atoa aore ra mau ohipa paieti ta teie mau upoo faatere haapaoraa e rave nei ei haavareraa na roto i ta ratou mau ohipa iino.
TE TAHI ATU Â MAU TAPAO O TE MAU MAHANA HOPEA
TE PARAU ATOA RA TE TIMOTEO 2, 3:2-4 E E RIRO TE MAU TAATA EI . . .
□ Faaahaaha
□ Faaino
□ Mauruuru ore
□ Viivii
□ Tahemo parau au
□ Pari haavare noa
□ Haapao ore
□ Haavare
□ Mârô
□ Faateitei
“TE TAPAO O TO OE TAERAA MAI”
Na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua anihia ia Iesu e: “[Eaha] te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” (Mataio 24:3) Ua faataa o Iesu i te mau huru e te mau tupuraa e itehia i te mau mahana hopea. E hiˈopoa anaˈe na vetahi o ratou.
“E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.”—Mataio 24:7.
“I te piti ahururaa o te senekele—noa ˈtu e i roto i te rahiraa o te tupuraa ua itehia te mau haamaitairaa i te pae totiale e te hoê ara-maite-raa rahi a te hau i nia i te oraraa o te feia veve—na te pupuhi haapurara, te pereoo pâ auri, te manureva topita B-52, te paura atomi e, i te pae hopea, te pupuhi ahi tiri e faatere nei. Ua tupu te mau tamaˈi e e rave rahi toto tei manii e te pohe roa ˈˈe i tei tupu i te tahi atu â mau tau.”—Milestones of History.
“E aueue fenua i tera vahi, i tera vahi.”—Mataio 24:7.
I te roaraa o teie senekele, ua tupu te mau aueueraa fenua e 7,5 tae atu e 8,3 i nia i te faito a Richter i Chili, Taina, Inidia, Irania, Italia, Tapone, Pérou, e i Turekia.
“E te mea mehameha.”—Luka 21:11.
No te mau tupuraa riaria i teie mau matahiti i mairi aˈenei, o te mǎtaˈu paha te hoê manaˈo horuhoru otahi rahi roa ˈˈe i roto i te oraraa o te mau taata. Te mǎtaˈu nei te mau taata i te tamaˈi, te taparahiraa taata, te haaviiviiraa, te maˈi, te maraaraa o te hoo, e rave rahi atu â mau ohipa o te haamǎtaˈu ra i to ratou oraraa ino ore e to ratou iho ora.
“E oˈe.”—Mataio 24:7.
“Te itehia ra te poiâ a aimǎrǒ noa ˈi te mau pǔpǔ tauturu,” o ta te hoê upoo parau ïa e faaite ra i roto i te vea ra New Scientist. Ia au i te hoê peretiteni tahito no marite, te haamǎtaˈu nei te oˈe e e faainohia te palaneta i roto noa e piti ahuru matahiti. “Noa ˈtu teie mau faaiteraa riaria,” o ta te vea ïa e tapao ra, “te iti rahi roa ra te rahiraa tauturu ta te mau fenua moni e horoa ra no te faatupu i te mau faaapu i te mau fenua ona.”
“Te maˈi rahi.”—Luka 21:11.
Ia au i te hoê pǔpǔ taata aravihi, ua piihia te aroraa a te faatereraa no Marite i te maˈi SIDA—hau atu e 500 mirioni dala marite haamâuˈaraa i te matahiti tataitahi—te hoê manuïa-ore-raa rahi. “Te ere nei tatou i te hoê ui hotu taatoa no te maˈi SIDA,” o ta te taote ra o Donna Sweet e faaara ra, tei rapaau te tahi 200 e 300 taata maˈi. I te mau Hau Amui no Marite, o te maˈi SIDA hoi te tumu rahi o te pohe i rotopu i te mau tane e 25 e tae atu e 44 matahiti i teie mahana.
“E rahi te ino i te tupuraa.”—Mataio 24:12.
Ua faaite te hoê uiuiraa manaˈo i Marite i nia e 2 500 taurearea e 15 i nia i te hanere e pupuhi ta ratou i te hoê taime taa maitai i te roaraa o na mahana e 30 i mairi aˈenei, 11 i nia i te hanere tei pupuhihia i te matahiti i mairi aˈenei, e 9 i nia i te hanere tei pupuhi roa ˈtu i te tahi taime i te tahi atu taata.
EAHA TO A MURI AˈE?
Mai ta tatou i ite aˈena, ua atea ê roa te huitaata nei i te eˈa tia, atea ê roa i te hoê ao e vai ai te hau. I roto i te hoê auraa aano, eita e nehenehe e faito i teie mau tupuraa i nia nei. Oia mau, tei nia te fetii taata nei i te hoê tuhaa fenua matau-ore-hia. Te na roto nei oia i te hoê tau piihia te mau mahana hopea.
Eaha to muri iho i taua tau ra?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 20]
Michael Lewis/Sipa Press