VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/8 api 5-7
  • Mau metua i teimaha roa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau metua i teimaha roa
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E tupu te ati rahi”
  • “E aroha ore”
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Ta tatou mau tamarii—e tufaa faufaa roa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/8 api 5-7

Mau metua i teimaha roa

E PINEPINE, e oaoa roa te mau metua i ta raua aiû fanau apî. E au ra e e haafaahiahia roa raua i te mau mea atoa no nia i ta raua aiû iti. Ta ˈna ata matamua, ta ˈna parau matamua, e to ˈna mau taahiraa avae matamua, e mau taime putapû roa ïa no raua. Mea au roa na raua ia faatia i to raua mau hoa e i to raua mau fetii, i te mau aamu e ia faaite i te mau hohoˈa o te pêpe. Aita e feaaraa, ua here raua i ta raua tamarii.

I roto râ i te tahi mau utuafare, e ino roa ïa te mau ohipa a mairi noa ˈi te mau matahiti. Taua mau parau rii mǎrû ra no te faaata i te pêpe, e riro mai ïa ei parau haamauiui e te aroha ore; tera mau apaparaa ra, e riro mai ïa ei mau tupairaa riri, aore ra eita roa ˈtu te tamarii e tapea-faahou-hia; e taua teoteo ra o te metua, e riro mai ïa ei inoino rahi. “Ahiri iho â e aita vau i fanau i te tamarii,” o ta te mau metua e rave rahi ïa e parau nei. I roto i te tahi atu mau utuafare, e mea ino roa ˈtu ïa—aita te mau metua i faaite aˈe i te here i nia i ta ratou tamarii mai to ˈna aruaruraa mai â! I roto i teie nau tupuraa, eaha te ohipa i tupu? Teihea roa te here?

Parau mau, e mea fifi roa no te mau tamarii ia pahono i taua mau uiraa ra. Tera râ, e imi iho â ratou i te tahi pahonoraa. I roto roa i to ˈna mafatu, e faaoti paha te tamarii e, ‘Mai te peu e aita o Mama e o Papa i here ia ˈu, peneiaˈe no te mea e ua hape au. E tamarii ino iho â paha vau.’ E i muri iho, e tiaturi roa o ˈna i teie nei parau—e faatupu hoi teie manaˈo i te mau huru faainoraa atoa i te roaraa o to ˈna oraraa.

I te parau mau râ, o te mau metua paha te ore e faaite nei i te here e hiaaihia ra e ta ratou mau tamarii, no te mau tumu e rave rau. E tia ia farii e, i teie nei tau, te farerei nei te mau metua i te mau huru tupuraa teimaha atoa, e te tahi i roto i te hoê faito aita e faaauraa. Mai te peu e aita te mau metua i ineine i te faaruru maitai i te reira, e nehenehe teie mau faateimaharaa e haafifi roa ia ratou ia amo i ta ratou hopoia metua. Te na ô ra te hoê parau paari tahito e: “E maamaa te taata paari ia haavîhia oia.”—Koheleta 7:7, MN.

“E tupu te ati rahi”

E ao hau aˈe i te faahiahia. O ta te mau taata e rave rahi ïa i tiaturi e e tupu i teie nei senekele. A feruri na—aita e fifi faahou i te pae faanavairaa, aita e oˈe, e pâˈura, e tamaˈi faahou! Tera râ, aita teie mau tiaturiraa i tupu. Area ra, ua naeahia te ao o teie nei tau i te faito i tohuhia e te hoê taata papai Bibilia i te senekele matamua ra. Ua papai oia e, i to tatou nei tau, “e tupu te ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5) E farii oioi noa te rahiraa o te mau metua i teie nei parau.

E rave rahi mau metua apî o te hepohepo roa i mua i te moni rahi e titauhia no te rave i te mau tamarii i teie nei tau. E pinepine, e titauhia ia rave na metua toopiti i te ohipa i rapae no te aufau i te mau mea hinaarohia e te utuafare. Te mau haamâuˈaraa no te taote, te ahu, te haapiiraa, te haapaoraa i te tamarii, e tae noa ˈtu no te maa e te fare, e haamaraa te reira i te mau tarahu i te mau avaˈe atoa, e eita ˈtura te mau metua e taa faahou e nafea râ. Te faahaamanaˈo ra te huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa i te feia haapii Bibilia, te parau tohu i roto i te Apokalupo i faaite atea mai i te tau i reira te taata e aufau ai i te moni ohipa o te hoê mahana taatoa, no te hoo mai i te mau mea hinaarohia no te hoê noa mahana!—Apokalupo 6:6.

Eita e nehenehe e titau i te mau tamarii ia taa ia ratou i te mau faateimaharaa atoa e farereihia nei e to ratou mau metua. Inaha, e huru natura teie, oia hoi ia hinaaro e ia hiaai rahi te mau tamarii e ia herehia e ia haapaohia ratou. E, na roto i te mau ravea haapurororaa aore ra na roto i to ratou mau hoa haapiiraa, e rahi atu to ratou hiaai i te mau hauti, te mau ahu, e i te mau matini apî, e e pinepine i muri iho, e faahepo roa te reira i te mau metua ia haamâha i teie mau hinaaro hopea ore.

Te tahi atu faateimaharaa i nia i te mau metua, e e au ra e ua rahi roa i teie nei tau, o te faaroo ore ïa o te tamarii. Te vahi anaanatae, ua tohu te Bibilia e e riro te faaroo ore rahi o te mau tamarii i te mau metua, ei tapao no to tatou nei tau arepurepu. (Timoteo 2, 3:2) Parau mau, e ere te turituri o te tamarii i te ohipa apî. E, eita atoa e tano ia rave ino te metua i te tamarii, no te mea noa e aita te tamarii i faaroo. Tera râ, aita anei outou e manaˈo ra e, i teie mahana, e tia i te mau metua ia rave i ta ratou mau tamarii i roto i te hoê ao tei î i te manaˈo orure hau? Te faaitoito nei te mau himene e faaroo-pinepine-hia nei i te riri, te orure hau, e i te hepohepo; te haamaau nei te mau porotarama tele i te mau metua e te faateitei nei i te mau tamarii; te faatiatia nei te mau hohoˈa i te mau haerea haavî—i teie nei mahana, te ite nei te mau tamarii i teie mau mea na te mau vahi atoa. Te mau tamarii o te apo mai e o te pee i teie nei mau haerea orure hau, e nehenehe ïa ratou e riro ei faateimaharaa rahi no to ratou mau metua.

“E aroha ore”

Te vai ra te tahi atu tuhaa o teie noâ parau tohu tahito, o tei faaite atea i te fifi rahi no te utuafare o teie nei tau. Te faaitehia ra e e rave rahi mau taata o te erehia i te “aroha.” (Timoteo 2, 3:3) Te aroha, tera te mea e tahoê i te hoê utuafare. Te feia atoa râ e tiaturi ore nei i te parau tohu a te Bibilia, e tia ia ratou ia farii e, ua ite to tatou nei tau i te hoê toparaa hitimahuta roa o te oraraa utuafare. Na te ao atoa nei, ua maraa taue te mau faataaraa. I roto e rave rahi mau nunaa, mea rahi aˈe te mau utuafare hoê noa metua e te mau utuafare ua faaipoipo faahou te mau metua, i te mau utuafare matauhia. I te tahi mau taime, te farerei nei te mau metua hoê e te mau metua o te mau tamarii a to ratou hoa, i te mau haafifiraa e te mau faateimaharaa taa ê, e mea fifi roa ˈtura no ratou ia faaite i te here e hinaarohia ra e te mau tamarii.

Te vai nei râ te hoê faahopearaa hohonu roa ˈtu â. E rave rahi mau metua no teie nei tau, ua paari atoa ratou iho i roto i te mau utuafare mea iti roa aore ra aita roa ˈtu e “aroha” i reira—te mau utuafare i amahamaha i te faaturi e te faataaraa; te mau utuafare i erehia i te mahanahana e tei î i te feii; e peneiaˈe te mau utuafare i reira, e peu matauhia te hamani-ino-raa parau-vaha-hia, i te pae no te huru hohonu, i te pae tino, aore ra i te pae taatiraa. Te paariraa mai i roto i teie mau huru utuafare, eita noa ïa te reira e faaino i te mau tamarii, e faaino atoa râ ia ratou ia riro mai ratou ei mau taata paari. Te faaite nei te mau numera i te hoê tupuraa peapea mau—oia hoi, te mau metua i hamani-ino-hia i to ratou nainairaa ra, e pinepine, e hamani ino atoa ïa ratou i ta ratou iho mau tamarii. I te mau tau Bibilia, e parau matauhia teie e te mau ati Iuda: “Ua amu te mau metua i te vine avaava, e ua mania te niho o te tamarii.”—Ezekiela 18:2.

Tera râ, ua parau te Atua i to ˈna nunaa e aita te reira i tano. (Ezekiela 18:3) E tia ia haapapu i ǒ nei i te hoê parau faufaa roa. Ia hiˈohia teie mau faateimaharaa atoa i nia i te mau metua, te auraa anei e aita ˈtu iho â ta ratou e ravea maoti râ te rave-ino-raa i ta ratou mau tamarii? Eita roa ˈtu! Mai te peu e e metua outou e te faaruru nei outou i te tahi o te mau faateimaharaa i faahitihia i nia nei e te tapitapi ra outou e e metua maitai anei outou, a faaitoito! E ere outou i te hoê numera. Noa ˈtu e eaha te huru o to outou oraraa na mua ˈˈe, e nehenehe to outou oraraa a muri aˈe e maitai atu.

Ia au i te haapapuraa a te mau Papai e e nehenehe te mau ohipa e maitai atu, te na ô ra te buka ra Rave-maitai-raa i te hopoia metua (Beretane) e: “Mai te peu e eita [outou] e opua papu e rave i te mau taahiraa avae no te pee i te hoê haerea taa ê i to to outou mau metua, e tupu faahou ïa te ohipa o ta outou iho i farerei i to outou tamarii-rii-raa, noa ˈtu e tera ta outou e hinaaro ra aore ra eita. No te ofati i teie nei tereraa, e tia ia outou ia ite papu i te mau peu iino o ta outou e rave atoa ra, e ia haapii nafea ia taui i teie mau peu.”

Oia mau, mai te peu e e titauhia, e nehenehe ta outou e ofati i te peu hamani ino a te metua! E e nehenehe atoa outou e faaruru i te mau faateimaharaa o te haafifi nei i te hopoia metua i teie nei tau. Nafea râ? Ihea outou e haapii mai ai i te mau aveia maitatai roa ˈˈe e te papu roa ˈˈe no te rave-maitai-raa i te hopoia metua? Na te tumu parau i muri nei e tuatapapa i teie uiraa.

[Hohoˈa i te api 6]

Ia teimaha roa ratou, eita te tahi mau metua e faaite i te here i nia i ta ratou mau tamarii

[Hohoˈa i te api 7]

E tia i te mau metua ia faaite i te here ta ta ratou mau tamarii e hiaai ra

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono