VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/6 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Papai tei tuea
  • Nafea Iesu Mesia e tauturu mai ai ia tatou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te mauruuru rahi no te hamani maitai rahi o te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • E haaparare anaˈe i te parau apî oaoa o te hamani maitai rahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Buka Bibilia numera 58—Hebera
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/6 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

Nafea te mau haamaitairaa o te autahuˈaraa rahi a Iesu Mesia, faahitihia i roto i te Hebera 4:15, 16, i te ohiparaa i nia i te mau “mamoe ê atu” i teie nei mahana?

Noa ˈtu e e ohipa na mua roa te toroa a Iesu ei Tahuˈa Rahi i nia i te feia o te apiti atu ia ˈna i nia i te raˈi, e fanaˈo atoa te mau kerisetiano e faaea ra i nia i te fenua i teie nei i te autahuˈaraa a Iesu.

Mai Adamu mai â, ua atihia te mau taata i te hara. Te mauiui nei tatou no te huru tia ore i hohia mai e te tupuna, mai te mau ati Iseraela atoa ra. Ua tiaturi ratou i nia i te hoê anairaa roa tahuˈa rahi e tahuˈa, no te pûpû i te mau tusia no ta ratou iho mau hara e tae noa ˈtu i ta te nunaa. I te taime au, ua faatavaihia a Iesu ei tahuˈa “ia au i te parau ia Melekisedeka.” I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia, ua fa o Iesu i mua ia Iehova no te faaite atu i te faufaa o to ˈna tusia taata tia roa.—Salamo 110:1, 4.

Eaha te auraa o te reira no tatou i teie nei mahana? I roto i ta ˈna rata i to Hebera, ua faahiti o Paulo i te taviniraa a Iesu ei Tahuˈa Rahi. I roto i te Hebera 5:1, te taiohia ra e: “O te mau tahuˈa rarahi atoa i maitihia no roto i te taata nei, ua haapaohia â ïa na te taata, ei rave i te mau mea o te Atua ra, ei hopoi i te perosephora e te tusia taraehara ra.” I muri iho, i te mau irava 5 e 6, ua faaite Paulo e ua riro o Iesu ei tahuˈa rahi, o te nehenehe e rave e ia faufaahia tatou.

Nafea ïa? Ua papai Paulo e: “E tamaiti noâ iho hoi oia, i ite oia i te auraro i to ˈna ra mau pohe. E no te mea ua haamoˈa-roa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia ˈna ra.” (Hebera 5:8, 9) Na mua roa, te haaferuri ra teie irava ia tatou e nafea tatou ia faufaahia i roto i te ao apî, ia faaore-roa-hia te huru taata hara o te feia taiva ore i te Atua e ia Iesu e ia fanaˈo ratou i te ora mure ore. E opuaraa papu mau teie, niuhia i nia i te faufaa taraehara o te tusia a Iesu e ta ˈna taviniraa ei Tahuˈa Rahi.

Inaha râ, e nehenehe tatou e faufaahia i teie nei â i to ˈna toroa aore ra taviniraa ei Tahuˈa Rahi. A hiˈo na i te Hebera 4:15, 16: “E ere hoi to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara. E teie nei, e faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.” Afea “te tau e au ai ra” e tupu ai? Ia titau anaˈe ïa tatou i te aroha e te hamani maitai faito ore. E tia ia tatou paatoa, no to tatou huru taata tia ore, ia faatupu i taua hinaaro ra i teie nei â.

Te haapapu ra te Hebera 4:15, 16 e o Iesu—e tahuˈa oia i teie nei i nia i te raˈi—ua riro atoa na o ˈna ei taata, e nehenehe ïa o ˈna e ite i te huru o vetahi ê. To vai ïa? To tatou nei. Afea? I teie nei mahana. I to ˈna riroraa ei taata, ua faaruru o Iesu i te mau mauiui e te mau faateimaharaa matauhia e te mau taata. I te hoê taime, ua poiâ e ua poihâ o Iesu. E noa ˈtu â ïa e taata tia roa oia, ua rohirohi o ˈna. E tamahanahana mau te reira ia tatou. No te aha? No te mea ua faaruru o Iesu i te mau paruparu natura, e nehenehe o ˈna e taa eaha te mea e haaputapû pinepine ra ia tatou. A haamanaˈo atoa e, ua tia na ia Iesu ia aro atu i te pohehae i faatupuhia i rotopu i ta ˈna mau aposetolo. (Mareko 9:33-37; Luka 22:24) Oia mau, ua peapea atoa o ˈna. Eita anei te reira e horoa mai ia tatou i te tiaturiraa e e nehenehe o ˈna e ite ia inoino, ia paruparu anaˈe tatou? Mea papu maitai ïa.

Ia paruparu anaˈe outou, eaha ta outou e nehenehe e rave? Ua parau anei o Paulo e e tiai noa outou i te taime, e i roto i te ao apî, e ia tauturu mai to outou Tahuˈa Rahi, o Iesu, ia outou ia riro ei taata tia roa i te pae feruriraa e i te pae tino? Eita. Ua parau o Paulo e: “Ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra,” oia atoa ïa teie taime. Hau atu, i to Iesu riroraa mai ei taata, ua faaruru o ˈna i te mauiui e te mau haafifiraa, ma te “ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei.” No reira ia faaruru anaˈe tatou i taua mau mea ra, ua ineine noa o ˈna i te tauturu ia tatou, ma te niuhia te reira i nia i te ite o te ohipa ta ˈna iho i faaruru. Aita anei te reira e haafatata ra ia outou ia ˈna?

A tapao na i teie nei i te irava 16. Te parau ra o Paulo e o tatou—oia hoi te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu—e nehenehe ïa tatou e haafatata ˈtu i te Atua ma te mǎtaˈu ore. (Ioane 10:16) Aita te aposetolo i hinaaro e parau e e nehenehe tatou e faahiti i te mau parau mai ta tatou e hinaaro i roto i te pure, te mau parau faahitihia ma te riri atoa aore ra ma te faatura ore. Maoti râ, i nia i te niu o te tusia a Iesu e o ta ˈna ohipa ei Tahuˈa Rahi, e nehenehe tatou e haafatata i te Atua noa ˈtu e e taata hara tatou.

Te tahi atu mea e nehenehe ai tatou e faufaahia i teie nei â mai to tatou Tahuˈa Rahi ra o Iesu Mesia, no nia ïa i ta tatou mau hara, aore ra hape. Papu maitai eita tatou e tiai e i roto i teie nei faanahonahoraa e haafanaˈo mai o Iesu ia tatou i te maitai atoa o to ˈna tusia. Noa ˈtu e e na reira o ˈna, eita â tatou e fanaˈo i te ora mure ore. A haamanaˈo i te hiˈoraa faahitihia i roto i te Luka 5:18-26, no nia i te taata hapepa o tei tuuhia to ˈna roi i raro na roto i te tapoˈi fare. Ua parau o Iesu ia ˈna e: “E teie nei taata, ua faaorehia ta oe hara.” E ere ïa vetahi mau hara o te faatupu i te hapepa. Eita e ore te faataa ra te reira i te taatoaraa o te mau hara a te taata, e i te tahi faito o to ˈna atoa huru tia ore mai te fanauraa mai â, te tumu o to ˈna mau mauiui.

Niuhia i nia i te tusia o ta ˈna i pûpû atu, ua nehenehe Iesu e faaore roa i te mau hara a te taata, mai te puaaniho o tei faaore i te mau hara a Iseraela i te Mahana o te Taraehara. (Levitiko 16:7-10) Teie râ, e huru taata noâ to te hapepa. E hara â oia, e i te taime au ua pohe oia, mai te feia hara atoa. (Roma 5:12; 6:23) Aita te parau ta Iesu i faahiti e faataa ra e e fanaˈo te taata i te ora mure ore i te reira iho â taime. Tera râ, ua haamaitaihia te taata i te hoê faito faaoreraa hara i taua taime ra.

E tuatapapa anaˈe tatou i teie nei i to tatou nei tupuraa. I te mea e mea tia ore tatou, te hape nei tatou i te mau mahana atoa. (Iakobo 3:2) Eaha te ohipa ta tatou e nehenehe e rave no te reira? Oia hoi, i nia i te raˈi te fanaˈo ra tatou i te hoê Tahuˈa Rahi tei î i te aroha maoti o ˈna e nehenehe ai tatou e haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure. Oia mau, mai ta Paulo i papai, e nehenehe tatou paatoa e ‘faafatata noa ˈtu i te terono o te Atua o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.’ Ei faahopearaa, ma te papu maitai te fanaˈo ra te taata atoa no roto oia i te mau mamoe ê atu, i te mau haamaitairaa faahiahia mau, tae noa ˈtu te hoê haava manaˈo mâ, maoti te mau taviniraa a te Mesia ei tahuˈa rahi.

E nehenehe te mau kerisetiano atoa o te faaea i nia i te fenua e hiˈo atea i te mau haamaitairaa rahi i roto i te ao apî e fatata mai ra. I muri iho e faaohipa taatoa to tatou Tahuˈa Rahi o te raˈi i te maitai o to ˈna tusia, o te aratai i te faaoreraa hapa taatoa. E faaaano â atoa o ˈna i te mau haamaitairaa rahi na roto i te haapao-maitai-raa i te oraora-maitai-raa i te pae tino e i te pae varua o te mau taata. E e haaparare rahi ïa o Iesu i te haapiiraa o te nunaa a te Atua i nia i te fenua nei, i te mea e ua riro te haapiiraa i te Ture ei hopoia rahi na te mau tahuˈa i Iseraela. (Levitiko 10:8-11; Deuteronomi 24:8; 33:8, 10) No reira, a fanaˈo noa ˈi tatou i te autahuˈaraa a Iesu i teie nei â, e rave rahi atu â to mua ia tatou!

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono