VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/4 api 15-20
  • Te faaaraararaa i te here e i te mau ohipa maitatai—Nafea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaaraararaa i te here e i te mau ohipa maitatai—Nafea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘E haapao maite i te tahi e te tahi’
  • ‘E faaaraara i te tahi e te tahi’
  • ‘E faaitoito i te tahi e te tahi’
  • A haapao maite e a faaitoito te tahi i te tahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • “Ia rahi atu â” tatou i te faaitoito te tahi i te tahi!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A tamau i te faaitoito te tahi i te tahi i te mau mahana atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa—E mau ofai taoˈa e rave rau tarairaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/4 api 15-20

Te faaaraararaa i te here e i te mau ohipa maitatai—Nafea?

“E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: . . . ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.”—HEBERA 10:24, 25.

1, 2. (a) No te aha e mea faufaa no te mau kerisetiano matamua ia itea mai te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa i roto i ta ratou haaputuputuraa? (b) Eaha te aˈoraa a Paulo o te faaite ra i te faufaaraa ia haaputuputu amui?

UA PUTUPUTU omoe aˈera ratou, ua amui ratou paatoa i muri mai i te mau opani ponaohia. I rapaeau mai, te vai noa ra te ati i te uputa. No haapohe-noa-hia to ratou Aratai, o Iesu, i mua i te taata, e ua faaara hoi o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e eita ratou e hamani-maitai-hia hau aˈe i tei ravehia i nia ia ˈna. (Ioane 15:20; 20:19) Tera râ, a paraparau mǎrû noa ˈi ratou no nia ia Iesu tei herehia e ratou, eita e ore ua paruru te haaputuputu-amui-raa ia ratou.

2 A mairi noa ˈi te mau matahiti, te faaruru ra te mau kerisetiano i te mau tamataraa e te hamani-ino-raa e rave rau. Mai teie mau pǐpǐ matamua, te huti ra ratou i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa na roto i te mau putuputuraa amui. No reira, ua papai te aposetolo Paulo i roto i te Hebera 10:24, 25 e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.”

3. No te aha outou e parau ai e ua hau atu te Hebera 10:24, 25 i te hoê noa faaueraa e ia haaputuputu amui te mau kerisetiano?

3 Ua hau atu teie mau parau i te hoê noa faaueraa e ia tamau noa i te haaputuputu tatou paatoa. Te horoa ra te reira i te hoê titauraa faauruahia mai e te Atua no te mau putuputuraa kerisetiano atoa—e oia mau, no te mau taime atoa e amui paatoa ˈi te mau kerisetiano. I teie nei mahana hau atu i na mua ˈˈe nei, ia ite maitai tatou i te mahana o Iehova i te fatataraa mai, no te mau faateimaharaa e te mau atâtaraa o teie nei faanahoraa ino e vai nei e mea faufaa roa e ia riro ta tatou mau putuputuraa ei haapuraa o te paruru, ei pu o te horoa i te puai e te faaitoitoraa no tatou paatoa. Eaha ta tatou e rave no te haamau i te reira? E hiˈopoa maite anaˈe na tatou i te mau parau a Paulo, ma te tuu atu e toru uiraa faufaa: Eaha te auraa e ‘haapao maite i te tahi e te tahi’? Eaha te auraa e ‘faaaraararaa i te tahi e te tahi i te here e i te mau ohipa maitatai’? I te pae hopea, nafea tatou ia ‘faaitoito i te tahi e te tahi’ i teie nei tau fifi mau?

‘E haapao maite i te tahi e te tahi’

4. Eaha ta te ‘haapao-maite-raa i te tahi e te tahi’ e faataa ra?

4 I to Paulo faaitoitoraa i te mau kerisetiano e ia ‘haapao maite i te tahi e te tahi,’ ua faaohipa oia i te parau haa heleni ra ka·ta·no·eʹo, te hoê huru hohonu o te parau ra “fafa.” Te parau ra te Theological Dictionary of the New Testament e to ˈna auraa oia hoi “te aratairaa i te feruriraa taatoa o te hoê taata i nia i te hoê mea.” I te parau a W. E. Vine, teie atoa to ˈna auraa “te taaraa ma te taatoa, te haapao-maite-raa ma te piri roa.” No reira, ia ‘haapao maite’ te mau kerisetiano ‘i te tahi e te tahi,’ eita ratou e taa na nia nia noa, e faaohipa râ ratou i to ratou mau aravihi atoa i te pae feruriraa e e tamata ratou i te taa ma te hohonu.—A faaau e te Hebera 3:1.

5. Eaha vetahi mau huru o te hoê taata te ore e ite-oioi-hia, e no te aha e tia ia tatou ia haapao i te reira?

5 E tia ia tatou ia haamanaˈo e e mea rahi aˈe no nia i te huru mau o te hoê taata i ta te hoê hiˈoraa na nia nia noa i to ˈna huru rapaeau, ta ˈna mau ohipa, aore ra to ˈna ihotaata. (Samuela 1, 16:7) E mea pinepine te huru rapaeau o te hoê taata i te faatahuna i to ˈna mau manaˈo hohonu aore ra i to ˈna huru arearea. Inaha atoa, e mea taa ê rahi te mau tupuraa o te taata tataitahi. Ua roohia vetahi i te mau tamataraa uˈana i roto i to ratou oraraa; area te tahi pae ra ua faaoromai ratou i te tahi mau faateimaharaa tae roa mai i teie nei e mea fifi roa no tatou ia feruri. E mea pinepine e ore roa to tatou riri i te huru o te hoê taeae aore ra o te hoê tuahine ia ite hau aˈe anaˈe tatou no nia i to ˈna huru oraraa aore ra to ˈna mau tupuraa.—Maseli 19:11.

6. Eaha vetahi mau ravea ia nehenehe tatou e matau maitai aˈe i te hoê taata, e eaha te faahopearaa maitai e itehia mai?

6 Papu maitai, e ere ïa te auraa e e faaô atu tatou ma te ore i titauhia i roto i te mau ohipa a vetahi ê. (Tesalonia 1, 4:11) Teie nei râ, e nehenehe mau tatou e faaite i te anaanatae taa ê i te tahi e te tahi. E ere râ i te hoê noa aroharaa i te Piha no te Basileia. No te aha e ore ai outou e maiti i te hoê taata o ta outou e hinaaro ra e matau maitai aˈe e e tauaparau atu ia ˈna te tahi tau minuti na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te putuputuraa? E mea maitai aˈe râ ‘ia tamau noa i te farii popou’ na roto i te titau-manihini-raa i te hoê aore ra e piti hoa i to outou fare no te tahi amuamuraa. (Roma 12:13) A anaanatae atu. A faaroo atu. E haapii rahi mai outou i te ani-noa-raa outou e mea nafea te hoê taata i te iteraa e te hereraa ia Iehova. E nehenehe râ outou e haapii hau atu â na roto i te poro-amui-raa i roto i te taviniraa na te mau fare. E tauturu te haapao-maite-raa i te tahi e te tahi na roto i teie mau ravea ia tatou ia faatupu i te here autaeae mau, aore ra ia taa i te huru o vetahi ê.—Philipi 2:4; Petero 1, 3:8.

‘E faaaraara i te tahi e te tahi’

7. (a) Nafea te haapiiraa a Iesu i te haaputapûraa i te mau taata? (b) Na te aha i faaoraora i ta ˈna haapiiraa?

7 Ia haapao maite tatou i te tahi e te tahi, e ineine rahi tatou no te faaaraara, no te faaitoito i te tahi e te tahi ia ohipa. E tuhaa faufaa roa ta te mau matahiapo kerisetiano iho â râ i roto i taua tuhaa ra. I to Iesu aparauraa i mua i te taata i te hoê mahana, te parauhia ra e: “Ua maere anaˈe ihora te taata atoa i te huru o ta ˈna parau.” (Mataio 7:28) I te tahi atu taime ua parau roa atoa te tahi mau faehau o tei tonohia no te haru ia ˈna e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” (Ioane 7:46) Na te aha i faaoraora i te haapiiraa a Iesu? Te faatupuraa anei i te horuhoru? Aita; ua paraparau o Iesu ma te tura. Teie râ, ua imi noa oia i te haaputapû i te mafatu o te feia i faaroo ia ˈna. No te mea ua haapao maite oia i te mau taata, ua taa maitai ia ˈna e nafea ia haaputapû ia ratou. Ua faaohipa oia i te mau faahohoˈaraa oraora maitai, e te ohie o tei faaite i te tupuraa mau o te oraraa o te mau mahana atoa. (Mataio 13:34) Oia atoa, e tia i te feia e tuhaa ta ratou i te mau putuputuraa ia apee i te hiˈoraa o Iesu na roto i te horoaraa i te mau faaiteraa mahanahana, e te anaanatae mau o te haaputapû. Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e haamaitai ia tatou iho no te horoaraa i te mau faahohoˈaraa e tano i te feia e faaroo maira e e haaputapû i to ratou mafatu.

8. Mea nafea to Iesu faaaraararaa i te horoaraa i te hiˈoraa, e nafea tatou ia apee ia ˈna i roto i taua tuhaa ra?

8 Na roto i te taviniraa i to tatou Atua, e tia ia tatou paatoa ia faaaraara i te tahi e te tahi na roto i te horoaraa i te hiˈoraa. Ma te papu maitai ua faaaraara o Iesu i te feia i faaroo ia ˈna. Ua here oia i te ohipa o te taviniraa kerisetiano e ua faahanahana i te taviniraa. Ua parau oia e mai te huru ra e e maa te reira na ˈna. (Ioane 4:34; Roma 11:13) E nehenehe atoa teie huru anaanatae mau e faatupuhia. Te faaite atoa ra anei outou i te oaoa i roto i te taviniraa? Ma te ape maite i te paraparau ma te faatiatia, a tufa ˈtu i te mau tupuraa maitatai ta outou iho i farerei i te mau melo o te amuiraa. Ia ani outou ia vetahi ia apiti mai ia outou, a hiˈo mai te peu e e nehenehe outou e tauturu atu ia ratou ia ite i te oaoa mau i roto i te tauaparauraa e o vetahi ê no nia i to tatou Poiete, o Iehova.—Maseli 25:25.

9. (a) Eaha vetahi mau ravea no te faaaraara i te tahi e te tahi te tia ia tatou ia ape, e no te aha? (b) Eaha te mea e turai ia tatou ia rohi i roto i te taviniraa a Iehova?

9 A haapao maitai râ e ia ore e faaaraara i te tahi ma te tano ore. Ei hiˈoraa, ma te haapao ore e nehenehe tatou e rave e ia faahapa ratou ia ratou iho no te mea aita ratou e rave hau atu â ra. E nehenehe tatou ma te opua ore e faahaama ia ratou na roto i te faaau-ino-raa ia ratou ia vetahi ê o tei hotu aˈe paha, aore ra e nehenehe atoa tatou e haamau i te tahi mau titauraa etaeta e e faaino i te roo o te feia aita e na reira nei. E turai paha teie mau ravea i te tahi pae ia ohipa no te hoê noa taime, aita râ hoi Paulo i papai e, ‘E faaaraara i te faahapa e i te mau ohipa maitatai.’ Aita, e tia ia tatou ia faaaraara i te here, e faatupuhia ïa te mau ohipa maitatai ma te manaˈo maitai. Eita e tia e ia turaihia te hoê taata na mua roa e to vera manaˈo i roto i te amuiraa no nia ia ˈna mai te peu e eita o ˈna e pahono i te mea e tiaihia ra ia ˈna ia rave.—A faaau e te Korinetia 2, 9:6,7.

10. No te aha e tia ia tatou ia haamanaˈo e e ere o tatou te fatu o te faaroo o vetahi ê?

10 Te faaaraararaa i te tahi e te tahi e ere ïa te faatereraa i te tahi e te tahi. Noa ˈtu e e mana rahi ta te Atua i horoa no ˈna, ua faahaamanaˈo te aposetolo Paulo ma te haehaa i te amuiraa no Korinetia e: ‘E ere o matou te fatu o to outou faaroo.’ (Korinetia 2, 1:24) Mai te peu e mai ia ˈna atoa e taa tatou ma te haehaa e e ere na tatou e faataa e eaha te faito te tia ia vetahi ê ia rave i roto i te taviniraa ia Iehova, aore ra e faatitiaifaro i to ratou haava manaˈo na roto i te faaôraa ˈtu i ta tatou iho mau faaotiraa, e ape ïa tatou i te “faataata parau-tia hua” ia tatou, i te riro ei taata oaoa ore, te etaeta, faatupu i te manaˈo tano ore, aore ra ei taata haamau ture. (Koheleta 7:16) Aita teie mau huru e faaaraara nei; te faateimaha nei ratou.

11. Na te aha i turai i te horoaraa i te mau ô i te mau mahana o te paturaa i te sekene o Iseraela, e nafea te reira i te riroraa ei mea mau no to tatou nei tau?

11 Te hinaaro ra tatou e ia ravehia te mau tutavaraa atoa i roto i te taviniraa a Iehova i roto i te hoê â huru feruriraa e to Iseraela tahito ra i te titauraahia te tahi mau taoˈa pûpû no te paturaa i te sekene. Te na ô ra te Exodo 35:21 e: “Ua haere maira ratou, te taata atoa i tae to ˈna aau, te feia atoa i tia to ratou aau, ua hopoi maira ratou i te ô na Iehova, no te ohiparaa.” Aita ratou i turaihia e te puai tino noa, ua turaihia râ ratou e te puai no roto roa mai ia ratou, no roto roa mai i te mafatu. Inaha, te hurihia ra to ˈna auraa mau na roto i te reo Hebera mai teie ua horoa “te taata atoa i faatiahia to ˈna mafatu i nia” i teie mau ô. (Na matou i papai faaopa.) Hau aˈe i te reira, e tutava anaˈe tatou i te faatia i te mafatu o vetahi i te mau taime atoa e amui paatoa ˈi tatou. E nehenehe te varua o Iehova e rave i te mea atoa e titauhia no te faaaraara i te mau taata.

‘E faaitoito i te tahi e te tahi’

12. (a) Eaha vetahi mau auraa o te parau heleni o te huri ra i te parau “faaitoito”? (b) Mea nafea te mau hoa o Ioba i te oreraa e faaitoito ia ˈna? (c) No te aha e tia ia tatou ia ape i te haava ia vetahi ê?

12 I to Paulo papairaa e e tia ia tatou ia ‘faaitoito i te tahi e te tahi,’ ua faaohipa oia i te hoê huru o te parau heleni ra pa·ra·ka·leʹo, e teie atoa to ˈna auraa ‘e haapuai, e tamahanahana.’ I roto i te tatararaa heleni a te Septante, ua faaohipahia teie nei â taˈo i roto i te Ioba 29:25, i reira ua faataahia o Ioba mai te hoê taata e tamahanahana ra i te feia e oto ra. Te mea maamaa, i to Ioba iho faarururaa i te tamataraa uˈana, aita oia i faaitoito-noa ˈˈe-hia. No te mea ua tâuˈa rahi roa ˈˈe na “feia tamahanahana” e toru i te haava ia ˈna e i te horoa i te mau oreroraa parau, aita ˈtura ratou i tamata aˈe i te taa i to ˈna manaˈo. Inaha, i roto i ta ratou paraparauraa atoa, aita ratou i faahiti noa ˈˈe i te iˈoa o Ioba. (A faaite i te taa-ê-raa e te Ioba 33:1, 31.) Te taa-maitai-hia ra e ua faariro hau aˈe ratou ia ˈna mai te hoê fifi maoti i te hoê taata. Eita ïa e maerehia e ua parau atu o Ioba ia ratou ma te inoino e: “Ahiri outou mai ia ˈu nei”! (Ioba 16:4) Oia atoa i teie nei mahana, mai te peu e te hinaaro ra outou e faaitoito i te hoê taata, a tamata i te taa i to ˈna manaˈo! Eiaha e haava. Mai ta te Roma 14:4 e parau ra, “o vai hoi oe na a faahapa ˈi i to vetahi ê ra tavini? tei to ˈna ra fatu to ˈna mau e to ˈna hiˈa: e haamauhia râ oia, e e tia hoi i te Atua ia haamau ia ˈna.”

13, 14. (a) Eaha te parau mau faufaa roa titauhia e tatou ei haapapuraa na to tatou mau taeae e mau tuahine no te tamahanahana ia ratou? (b) Mea nafea o Daniela i te haapuairaahia e te hoê melahi?

13 Ua huri-atoa-hia te hoê huru o te parau pa·ra·ka·leʹo e to ˈna iˈoa faahitihia na roto i te parau “haamahanahana” i roto i te Tesalonia 2, 2:16, 17: “E ia haamahanahana mai to tatou Fatu o Iesu Mesia iho, e te Atua to tatou Metua ra, o tei aroha mai ia tatou nei, e ua horoa mai hoi i te oaoa mure ore, e te tiaturiraa maitai i to ˈna ra aroha mau, ia haamahanahana mai i to outou aau, e ia haapapu hoi ia outou i te mau parau e te mau ohipa maitatai atoa ra.” A tapao e te faatuea ra o Paulo i te manaˈo e haamahanahanahia to tatou mafatu e te parau mau faufaa roa ra e te here ra Iehova ia tatou. No reira e nehenehe tatou e faaitoito e e tamahanahana i te tahi e te tahi na roto i te haapapuraa i teie parau mau faufaa roa.

14 I te hoê taime no te mea ua huru ê roa te peropheta Daniela i muri aˈe i to ˈna iteraa i te hoê orama riaria, ua parau oia e: “Riro atura hoi taua puai no ˈu ra mai te mea tahuti, e aore roa o ˈu e puai i toe.” Ua tono atu o Iehova i te hoê melahi o tei faahaamanaˈo e rave rahi mau taime ia Daniela e e taata “here-rahi-hia” oia i mua i te aro o te Atua. Eaha te faahopearaa? Ua parau o Daniela i te melahi e: “Ua faaetaeta mai hoi oe ia ˈu.”—Daniela 10:8, 11, 19.

15. Nafea te mau matahiapo e te mau tiaau ratere ia aifaito i te haapopouraa e te aˈoraa?

15 O te tahi atu ïa ravea teie no te faaitoito i te tahi. A haapopou ia ratou! E mea ohie roa hoi ia faatupu i te hoê huru feruriraa faaino, e te etaeta. Parau mau, te vai ra te tahi mau taime e titauhia i te aˈoraa, a te mau matahiapo e a te mau tiaau ratere iho â râ. Tera râ e mea maitai no ratou ia faahaamanaˈohia ratou no ta ratou mau faaitoitoraa mahanahana eiaha râ no to ratou haerea faahapa i te tahi.

16. (a) Ia faaitoito anaˈe tatou i te feia hepohepo, no te aha e pinepine eita e navai noa ia faaitoito ia ratou ia rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova? (b) Mea nafea to Iehova tautururaa ia Elia i roto i to ˈna hepohepo?

16 Te feia iho â râ e hepohepo ra, o ratou ïa o te hinaaro nei i te faaitoitoraa, e te tiai nei o Iehova e ia riro tatou mai te mau hoa kerisetiano ei tauturu no ratou—mai te peu iho â râ e e matahiapo tatou. (Maseli 21:13) Eaha ta tatou e nehenehe e rave? Eita e tia ia pahono atu ia ratou e ia rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova. No te aha? No te mea mai te huru ra e te hinaaro ra tatou e parau e te hepohepo nei ratou no te mea aita i navai ta ratou ohipa. E ere roa ˈtu hoi te huru tupuraa. I te hoê taime no te hepohepo rahi o te peropheta Elia ua hinaaro roa o ˈna e pohe; inaha ua tupu te reira i te hoê taime e mea rahi roa ta ˈna ohipa i roto i ta ˈna taviniraa ia Iehova. Mea nafea to Iehova ohiparaa i nia ia ˈna? Ua tono oia i te hoê melahi no te tauturu atu ia ˈna. Ua haamahora o Elia i to ˈna mafatu ia Iehova, ma te faaite e e mea faufaa ore oia mai to ˈna atoa ra mau tupuna, e mea faufaa ore ta ˈna ohipa, e o o ˈna anaˈe iho hoi. Ua faaroo e ua tamahanahana o Iehova ia ˈna na roto i te mau faaiteraa mana rahi mau o To ˈna puai e i te mau haapapuraa e e ere roa ˈtu ïa o o ˈna anaˈe iho e e faaotihia te ohipa ta ˈna i haamata na. Ua tǎpǔ atoa o Iehova e e horoa oia i te hoê hoa na Elia o te haamatarohia e o te mono atoa ia ˈna.—Te mau arii 1, 19:1-21.

17. Nafea te hoê matahiapo ia faaitoito i te hoê taata o te faahapa rahi roa ia ˈna iho?

17 E mea faaitoito mau â te reira! E faaitoito atoa tatou mai te reira i te feia e hepohepo ra. A imi i te taa i to ratou huru na roto i te faarooraa ˈtu! (Iakobo 1:19) A tufa ˈtu i te tamahanahanaraa a te mau Papai ia au i to ratou mau hinaaro. (Maseli 25:11; Tesalonia 1, 5:14) No te faaitoito i te feia o te faahapa rahi roa ia ratou iho, e nehenehe te mau matahiapo ma te mǎrû e tufa ˈtu i te haapapuraa a te mau Papai e te here ra e te haafaufaa ra Iehova ia ratou.a E riro te tauaparauraa no nia i te hoo ei ravea puai mau no te faaitoito i te feia e haafaufaa ore nei ia ratou. E titau paha te hoê taata e oto ra i nia i ta ˈna mau hara tahito e ia faaitehia ˈtu e ua tamâ te hoo ia ˈna mai te peu e ua tatarahapa mau e ua patoi roa o ˈna i teie mau ohipa.—Isaia 1:18.

18. Nafea ia faaohipahia te haapiiraa o te hoo no te faaitoito i te hoê taata o tei hamani-ino-hia e te tahi atu taata, mai te maferaraa?

18 Papu maitai, e horoa te hoê matahiapo i te tahi manaˈo no nia i teie tupuraa taa ê e ma te tano râ. A rave na i te hoê hiˈoraa: ua faahohoˈahia te tusia hoo o te Mesia e te mau tusia animala o te Ture a Mose, i titauhia na no te taraehara o te mau hara atoa. (Levitiko 4:27, 28) Aita râ i titauhia e ia horoa te hoê vahine i maferahia i teie huru tusia no te hara. Ua faataa te ture e ‘eiaha roa’ ratou e faautua ia ˈna. (Deuteronomi 22:25-27) No reira i teie nei mahana, mai te peu e e hamani-ino-hia e e maferahia te hoê tuahine e e faatupu te reira i roto ia ˈna te manaˈo e ua viivii oia e te faufaa ore, e mea tano anei ia faateimaha ia ˈna e e titau oia i te hoo no te tamâ ia ˈna i taua hara ra? Aita roa ˈtu. Aita oia i hara na roto i te hamani-ino-raahia oia. O te taata râ i hamani ino, o o ˈna tei hara e o o ˈna o te titau ra e ia tamâhia. Teie râ, e nehenehe te here faaitehia e Iehova e te Mesia na roto i te pûpûraa i te hoo e faaohipahia ei haapapuraa e aita te hara a vetahi ê i haaviivii ia ˈna i mua i te aro o te Atua, tera râ e mea faufaa roa o ˈna i mua ia Iehova e te here-noa-hia ra o ˈna.—A faaau e te Mareko 7:18-23; Ioane 1, 4:16.

19. No te aha eita tatou e tiai e e riro te amuiraa atoa i to tatou mau taeae e mau tuahine i te mea faaitoito, eaha râ te tia ia tatou ia papu maite?

19 Oia mau, noa ˈtu eaha te huru oraraa o te hoê taata, noa ˈtu eaha te mau ohipa oto mau o tei faaino ia ˈna i mutaa ihora ra, mea tia e ia itea mai ia ˈna te faaitoitoraa i roto i te amuiraa o te nunaa o Iehova. E no reira e itea mai ia ˈna mai te peu e e tutava tatou tataitahi i te haapao maite i te tahi e te tahi, i te faaaraara i te tahi e te tahi, e i te faaitoito i te tahi e te tahi i te mau taime atoa e amui paatoa ˈi tatou. I te mea râ e e mea tia ore tatou, eita tatou paatoa e manuïa i te rave i te reira i te tahi mau taime. E faainoino iho â tatou ia vetahi ê e e haamauiui atoa tatou ia vetahi ê i teie nei e i te tahi atu taime. A tamata e ia ore e faaea noa i nia i te mau hapa a vetahi ê. Mai te peu e e faaea noa outou i nia i te mau paruparu, e nehenehe outou e riro mai ei taata faahapa rahi roa i te amuiraa e peneiaˈe atoa e topa roa ˈtu i roto i te herepata ta Paulo i faaara noa ia tatou e ia ape, oia hoi, te faarueraa i ta tatou haaputuputuraa. Eiaha roa ˈtu te reira ia tupu mai! A rahi noa ˈi te atâta e te huru haavî o teie nei faanahoraa tahito, ia papu maite ia tatou i te raveraa i te tutavaraa e maraa ia tatou no te faariro i to tatou apitiraa ˈtu i te mau putuputuraa ei taime faaitoito—e no te mea te ite ra tatou i te mahana o Iehova i te fatataraa mai!

[Nota i raro i te api]

a E nehenehe te hoê matahiapo e tuatapapa i te mau tumu parau faaitoito mau o te Pare Tiairaa e o te A ara mai na! e teie huru taata—ei hiˈoraa, “E faufaahia anei outou i te hamani maitai faito ore?” e “Te upootiaraa mai i nia i te aroraa i te hepohepo.”—Te Pare Tiairaa, 15 no febuare e 1 no mati 1990 (farani).

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha e mea faufaa roa ia riro ta tatou mau putuputuraa e te apiti-amui-raa tatou ei mea faaitoito i teie mau mahana hopea?

◻ Eaha ta te haapao-maite-raa i te tahi e te tahi e faataa ra?

◻ Eaha ta te faaaraararaa i te tahi e te tahi e faataa ra?

◻ Eaha ta te faaitoitoraa i te tahi e te tahi e faataa ra?

◻ Nafea te feia hepohepo e te feia taiâ e nehenehe ai e faaitoitohia?

[Hohoˈa i te api 16]

E tauturu te farii-popou-raa ia matau maitai ia vetahi ê

[Hohoˈa i te api 18]

I to Elia hepohepo-roa-raa, ua tamahanahana o Iehova ia ˈna ma te mǎrû

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono