Enoha—Mǎtaˈu ore noa ˈtu te mau fifi
NO TE hoê taata maitai, e tau ino roa ïa. Ua î roa te fenua i te paieti ore. Te topa noa ra te huru morare o te huitaata nei. Inaha, aita i maoro ua parauhia e: “Ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.”—Genese 6:5.
Ua noaa ia Enoha, te hitu o te taata i roto i te ihotupuna mai ia Adamu mai â, te itoito e faataa ê mai ia ˈna. Ua tia papu atu oia no te parau-tia noa ˈtu eaha te mau faahopearaa. No te mea e mea riri roa na te feia hara paieti ore te poroi a Enoha, ua hinaaro ratou e haapohe ia ˈna, e o Iehova anaˈe te nehenehe e tauturu ia ˈna.—Iuda 14, 15.
Enoha e te uiraa rahi
Na mua roa ˈˈe i te fanauraa o Enoha, ua faahitihia te uiraa o te mana arii i nia i te ao nei. E tiaraa anei to te Atua no te faatere? Inaha, ua parau te Diabolo ra o Satani e aita. Ua faahua parau oia e mea maitai aˈe no te mau mea ora maramarama i poietehia, ia faaatea ê mai ratou i te aratairaa a te Atua. Ua tutava o Satani i te imi i te mau haapapuraa no te patoi i te Atua ra o Iehova, na roto i te râmaraa ma te aravihi i te mau taata ia haere mai i to ˈna pae. Ua itehia e ua tia ˈtu o Adamu, ta ˈna vahine ra o Eva, e ta raua tamaiti matahiapo ra o Kaina, i te pae o Satani na roto i te maitiraa e na ratou iho e faatere ia ratou, eiaha râ na te Atua. Ua na reira na taata faaipoipo matamua na roto i te amuraa i te maa i opanihia e te Atua, e o Kaina na roto i te haapoheraa ma te opua mau i to ˈna teina parau-tia ra o Abela.—Genese 3:4-6; 4:8.
Ua tia ˈtu o Abela ma te itoito i te pae o Iehova. I te mea e ua turu te taiva ore o Abela i te haamoriraa viivii ore, papu maitai e ua oaoa o Satani i te iteraa ia Kaina i te ririraa ma te hinaaro e haapohe ia Abela. Mai reira mai to Satani faaohiparaa i “te mǎtaˈu i te pohe” ei ravea no te haamǎtaˈu. Te hinaaro nei oia e faatupu i te riaria i roto i te mafatu o te taata e hinaaro noa ˈtu e haamori i te Atua mau.—Hebera 2:14, 15; Ioane 8:44; Ioane 1, 3:12.
I te tau a fanauhia ˈi o Enoha, e au ra e te turu-maitai-hia ra te manaˈo o Satani, oia hoi eita te taata e turu i te tiaraa mana arii o Iehova. Ua pohe o Abela, e aita to ˈna hiˈoraa haapao maitai i peehia. Area o Enoha ra, mea taa ê mau â oia. E niu papu ta ˈna no te faaroo, no te mea ua ite maitai oia i te mau ohipa i tupu i te ô i Edene ra.a Ua poihere mau â oia i te parau tohu a Iehova e faaite ra e e haamou te hoê Huaai tǎpǔhia, ia Satani e ta ˈna mau opuaraa!—Genese 3:15.
Ma teie tiaturiraa i mua noa ia ˈna, aita o Enoha i haamǎtaˈuhia e te aamu tuiroo no nia i te haapoheraa o Abela i opuahia e te Diabolo. Tera râ, ua tamau noa oia i te haere e o Iehova, ma te pee i te hoê oraraa parau-tia. Ua faataa ê noa mai o Enoha ia ˈna i te ao, ma te ape i to ˈna huru feruriraa orure.—Genese 5:23, 24.
Hau atu, ua paraparau o Enoha ma te itoito e ua faaite maitai oia e e ore te mau ohipa iino a te Diabolo e manuïa. I raro aˈe i te mana o te varua moˈa, aore ra te puai ohipa, o te Atua, ua tohu o Enoha no nia i te feia iino e: “Inaha te haere mai na [“Iehova,” MN], ma te ahuru atoa o te tausani o tana feia moˈa ra, e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna ra.”—Iuda 14, 15.
No te mau faaiteraa mǎtaˈu ore a Enoha, ua faahiti te aposetolo Paulo, ia ˈna i papai i te mau Kerisetiano no Hebera, ia Enoha i roto i te ‘nahoa rahi ite’ o tei vaiiho mai i te hoê hiˈoraa papu o te faaroo ma te ohipa.b (Hebera 11:5; 12:1) Ei taata faaroo, ua tapea noa o Enoha i te hoê haerea taiva ore hau atu i te 300 matahiti te maoro. (Genese 5:22) Papu maitai, ua riri roa te mau enemi o te Atua i nia i te raˈi e i te fenua nei, i te haapao maitai o Enoha! Ua faatupu te parau tohu papu a Enoha i te riri o Satani, tera râ, ua paruru Iehova ia ˈna.
Ua hopoi ê te Atua ia Enoha—Nafea?
Aita o Iehova i faatia ia haapohe o Satani aore ra ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei, ia Enoha. Te na ô nei râ te aamu i faauruahia e: “Ua hopoi-ê-hia hoi oia e te Atua ra.” (Genese 5:24) Te faataa nei te aposetolo Paulo i te tupuraa mai teie e: “No te faaroo i tahitihia ˈi Enoha ia ore oia ia ite i te pohe; e aita ra oia, no te mea ua tahitihia oia e te Atua; hou hoi oia i tahitihia ˈi i ite ai oia e, te mauruuru ra te Atua ia ˈna.”—Hebera 11:5.
Nafea o Enoha ‘i tahitihia ˈi ia ore oia ia ite i te pohe’? Aore ra mai tei hurihia i roto i te tatararaa a R. A. Knox, nafea to Enoha “hopoi-ê-raahia ma te ite ore i te pohe”? Ua faahope te Atua i te oraraa o Enoha ma te hau, ia ore oia ia ite i te mau mauiui o te pohe no te maˈi anei aore ra te haavîraa uˈana a to ˈna mau enemi. Oia, ua haapoto o Iehova i te oraraa o Enoha i te 365raa o to ˈna matahiti—e taata apî ïa ia faaauhia i te feia o to ˈna ra tau.
Nafea to Enoha ‘iteraa e te mauruuru ra te Atua ia ˈna’? Eaha te haapapuraa i horoahia ia ˈna ra? Peneiaˈe, ua faataoto te Atua ia Enoha, mai te aposetolo Paulo i “hopoihia,” aore ra i afai-ê-hia, ma te ite i te hoê orama o te paradaiso pae varua no a muri aˈe a te amuiraa kerisetiano. (Korinetia 2, 12:3, 4) Te faaiteraa, aore ra te haapapuraa, e ua mauruuru te Atua ia Enoha, o te hoê atoa paha ïa orama no nia i te Paradaiso no a muri aˈe i nia i te fenua nei, i reira te feia ora atoa e turu ai i te mana arii o te Atua. Peneiaˈe i to Enoha iteraa i te hoê orama maere roa to te Atua hopoi-ê-raa ia ˈna i roto i te pohe mauiui ore, ia taoto oia e tae noa ˈtu i te mahana o to ˈna tia-faahou-raa. E au ra e, mai ia Mose atoa, ua faatapuni Iehova i te tino o Enoha, no te mea “aita ra oia.”—Hebera 11:5; Deuteronomi 34:5, 6; Iuda 9.
Ua tupu te parau tohu
I teie mahana, te faaite nei te mau Ite no Iehova i te poroi iho o te parau tohu a Enoha. Na roto i te mau Papai, te faaite nei ratou e nafea te reira ia tupu, ia haamou anaˈe te Atua i te feia paieti ore i te tau e fatata maira. (Tesalonia 2, 1:6-10) Aita ratou i auhia no ta ratou poroi, no te mea mea taa ê roa te reira i te mau manaˈo e te mau tapao a teie nei ao. Aita ratou e maere ra i te patoiraa o ta ratou e farerei nei, no te mea ua faaara o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ririhia outou e te taata atoa no to ˈu nei iˈoa.”—Mataio 10:22; Ioane 17:14.
Tera râ, mai ia Enoha, ua ite papu te mau Kerisetiano no teie tau e, e faaorahia mai ratou i te pae hopea i to ratou mau enemi. Ua papai te aposetolo Petero e: “Ua ite maori [“Iehova,” MN] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.” (Petero 2, 2:9) E manaˈo paha te Atua e mea tano ia faaore i te hoê fifi aore ra te hoê huru tupuraa atâta. E ore paha te hamani-ino-raa. Mai te peu râ e eita, ua ite oia e nafea ia ‘faatupu i te haapuraa’ ia nehenehe to ˈna mau tavini ia faaoromai i ta ratou mau tamataraa ma te manuïa. Te horoa atoa ra Iehova i “te puai tei hau aˈe i tei matauhia” ia hinaaro-anaˈe-hia.—Korinetia 1, 10:13; Korinetia 2, 4:7, MN.
Ei “faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra,” e haamaitai atoa Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai i te ora mure ore. (Hebera 11:6) No te rahiraa o ratou, o te ora mure ore ïa i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. Ia faaite ïa tatou ma te mǎtaˈu ore i te poroi a te Atua mai ia Enoha ra. Ma te faaroo, ia na reira tatou noa ˈtu te mau fifi.
[Nota i raro i te api]
a E 622 matahiti to Adamu i to Enoha fanauraahia mai. Ua ora â o Enoha tau 57 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Adamu. Mea maoro ïa to Enoha oraraa a vai ora noa ˈi o Adamu.
b No roto mai te taˈo ra “ite” i roto i te Hebera 12:1 i te taˈo Heleni ra marʹtys. Ia au i te buka ra Wuest’s Word Studies From the Greek New Testament, te faataa ra teie taˈo i “te hoê taata e faaite, aore ra e nehenehe e faaite, i te mea o ta ˈna i ite mata aore ra i faaroo aore ra i ite, na roto i te mau ravea atoa.” Te parau ra te buka ra Christian Words, a Nigel Turner, e te auraa o teie taˈo, oia hoi te hoê taata e paraparau “ia au i te mau mea o ta ˈna i ite . . . , e ia au i te tiaturiraa i te mau parau mau e i te mau manaˈo.”
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Ua faainohia te iˈoa o te Atua
Tau maha senekele hou ia Enoha, ua fanauhia mai te mootua a Adamu ra o Enosa. Te na ô ra te Genese 4:26 e: “I reira to te taata mairiraahia i te iˈoa no ǒ ia Iehova ra.” Te manaˈo nei vetahi feia ite i te reo Hebera e, e tia ia taiohia teie irava mai teie, “ua haamata ma te faaino” i te tiaoro i te iˈoa o te Atua aore ra, “i reira te faaino i te haamataraa.” No nia i taua area tau ra o te aamu, te na ô ra te Targum no Ierusalema e: “I roto i taua ui ra to ratou haamataraa i te rave i te hara, e to ratou hamaniraa i te mau idolo, e te mairiraa i ta ratou mau idolo i te iˈoa o te Parau a te Fatu.”
I te tau o Enosa, ua faaohipa-hape-rahi-hia te iˈoa o Iehova. Peneiaˈe ua mairi te taata i te iˈoa o te Atua i nia ia ratou iho, aore ra i nia i te tahi atu mau taata e na roto i to ratou arai ratou e faahua haamori ai i te Atua ra o Iehova. Aore ra ua mairi ratou i te mau idolo i te iˈoa o te Atua. Oia hoi, ua haatafifi maitai te Diabolo ra o Satani i te taata i roto i te marei o te haamoriraa idolo. I te fanauraahia mai o Enoha, ua varavara te haamoriraa mau. Aita hoê aˈe taata, mai ia Enoha o tei ora ma te parau mau e o tei poro i te reira, i auhia e ua hamani-ino-hia ïa oia.—A faaau e te Mataio 5:11, 12.
[Tumu parau tarenihia i te api 31]
Ua haere anei o Enoha i nia i te raˈi?
“No te faaroo i tahitihia ˈi Enoha ia ore oia ia ite i te pohe.” I to ratou huriraa i teie tuhaa o te Hebera 11:5, te faaite ra vetahi tatararaa a te Bibilia e, aita o Enoha i pohe mau. Ei hiˈoraa, te na ô ra Te hoê tatararaa apî o te Bibilia, a James Moffatt, e: “No te faaroo i afaihia ˈi Enoha i nia i te raˈi ia ore roa oia ia pohe.”
Tera râ, tau 3 000 matahiti i muri aˈe i te tau o Enoha, teie ta Iesu Mesia i parau: “Aore roa e taata i tae i nia i te raˈi, maori râ o tei haere mai i raro mai nia mai i te raˈi ra, o te Tamaiti a te taata.” (Ioane 3:13) Te na ô ra Te Bibilia Beretane apî e: “Aore roa e taata i haere aˈenei i nia i te raˈi maori râ o tei haere mai i raro mai te raˈi mai, te Tamaiti a te Taata.” I to Iesu faahitiraa i teie parau, aitâ oia iho i haere atura i nia i te raˈi.—A faaau e te Luka 7:28.
Te parau ra te aposetolo Paulo e ua “pohe” o Enoha e te tahi atu o te nahoa rahi ite hou te tau kerisetiano, e “aita i noaa [ia ratou] tei parauhia maira.” (Hebera 11:13, 39) No te aha? No te mea ua naeahia te taata atoa, o Enoha atoa, i te hara a Adamu. (Salamo 51:5; Roma 5:12) Te ravea hoê o te faaora, mea na roto ïa i te tusia hoo o Iesu Mesia. (Ohipa 4:12; Ioane 1, 2:1, 2) I te tau o Enoha, aitâ taua hoo ra i aufauhia ˈtura. No reira, aita o Enoha i haere i nia i te raˈi, tera râ, te taoto ra o ˈna i roto i te pohe, a tiai ai i te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei.—Ioane 5:28, 29.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29]
Reproduced from Illustrirte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s