Ia pûpû anaˈe na tatou i te mau tusia o tei auhia e Iehova
“E teie nei, e na ô tatou ia ˈna [Iesu Mesia] ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.” — HEBERA 13:15.
1. Eaha te faaararaa ta Iehova i faatae atu i te mau Iseraela rave hara?
O IEHOVA te “tauturu” a te feia e pûpû ra na ˈna i te mau tusia ta ˈna e au ra. No te reira te mau Iseraela, o tei pûpû na ˈna i te mau tusia animala, i farii-maitai-hia ˈi i mutaa ihora e ana. Teie râ, no to ratou rave-tamau-raa i te hara, ua faataehia ˈtura i teie nei faaararaa na roto i te arai o te peropheta ra o Hosea: “E Iseraela e, e fariu mai oe i to Atua ra ia Iehova; no te mea ua hiˈa oe i to oe ra ino. E rave outou i te parau a fariu ai ia Iehova; a parau ai ia ˈna e, E faaore mai i te mau hara atoa, a farii mai ai ia matou ma te aroha; a horoa ˈtu ai matou i te tusia o to matou vaha.” — Hosea 14:1, 2.
2. Eaha te mau ‘tusia o te vaha’, e mea na roto i tei hea mau parau to te aposetolo Paulo faahitiraa i te parau tohu a Hosea?
2 Ua faaitoitohia aˈera te mau tavini o Iehova no te tau tahito ia pûpû na ˈna i ‘te tusia o to ratou vaha’. Eaha ïa te auraa o te reira? Te mau tusia haapao maitai o te vaha. Ma te faahiti i taua parau tohu ra, te faaitoito nei te aposetolo Paulo i te mau Hebera ia pûpû “i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa”. (Hebera 13:15.) Na te aha ïa e tauturu i te mau Ite o Iehova ia pûpû i te mau tusia mai te reira te huru i teie nei mahana?
‘E pee atu i to ratou faaroo’
3. I roto i te Hebera 13:7, eaha ta te aposetolo e parau ra ma te haapoto noa, e o te faatupu mai i tei hea uiraa?
3 Mai te peu e e faaohipa tatou i te mau aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau Hebera, e nehenehe ïa tatou e pûpû na te Taata e horoa nei na tatou i te hoê tauturu puai mau, te Atua ra o Iehova, i te mau tusia ta ˈna e au ra. Ei hiˈoraa, ua papai aˈera te aposetolo e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” (Hebera 13:7). O vai ta Paulo e faahiti ra ia ˈna i parau e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai” aore ra “o te faatere nei ia outou”? — Tatararaa a te ao apî, neneiraa beretane e te faahororaa no te matahiti 1984, nota.
4. a) Ia au i te buka heleni, te aha nei ‘te feia e aratai ra’? b) O vai ‘te feia e aratai nei’ i ǒ te mau Ite o Iehova?
4 Te parau nei o Paulo no ‘te feia e aratai ra’ aore ra o te faatere ra (irava 7, 17, 24). No roto mai te parau ra “Faatere”, na roto i te reo latino, i te parau heleni ra kubérnaô, oia hoi te auraa “faatere i te hoê pahi, faahoro, aratai”. Te “aratai” nei te mau tiaau kerisetiano, oia hoi te faaohipa ra ratou i to ratou ite no te faatupu i to ratou ‘ite no te faatere’ (na roto i te reo heleni kubérnèséïs) no te horoa i te hoê aratairaa, te hoê huru haerea i roto i te amuiraa (Korinetia 1, 12:28). Hau atu, ua faatupu na te mau aposetolo e te tahi atu mau matahiapo no Ierusalema i te hoê tino aratai o tei hopoi i te aratairaa e te mau aˈoraa i te mau amuiraa atoa (Ohipa 15:1, 2, 27-29). No reira, i teie mahana, te horoa nei te hoê pûpû matahiapo tei amuihia i roto i te hoê Tino aratai, i te hoê aratairaa i te pae varua i te mau Ite o Iehova o te ao atoa nei.
5. No te aha e nafea tatou ia pure no te mau matahiapo o te mau amuiraa e no te mau melo o te Tino aratai?
5 Te aratai nei te mau matahiapo o te mau amuiraa e te mau melo o te Tino aratai ia tatou; e tia ˈtura ïa ia tatou ia faatura ia ratou e ia pure i te Atua e ia horoa mai i te paari e hinaarohia e ratou no te aratai i te amuiraa. (Hiˈo Ephesia 1:15-17.) E tia ˈtura ïa e ia haamanaˈo tatou i te feia atoa o tei ‘parau mai ia tatou i te parau a te Atua’. Aita o Timoteo i haapii-noa-hia e to ˈna metua vahine e to ˈna mama ruau, oia atoa râ, i muri roa iho, e Paulo e te tahi atu mau kerisetiano (Timoteo 2, 1:5, 6; 3:14). No reira, ua nehenehe atura ïa Timoteo ia hiˈopoa i te hopearaa o te haerea o te feia e aratai ra e ia pee i to ratou faaroo.
6. E tia ia tatou ia pee i to vai faaroo, e e pee râ tatou i to vai taahiraa avae?
6 Ua faaite te mau taata mai ia Abela, Noa, Aberahama, Sara, Rahaba e Mose i te faaroo (Hebera 11:1-40). E nehenehe tatou e pee i to ratou faaroo ma te ore e haamarirau, no te mea ua pohe ratou ma te haapao maitai i te Atua. Teie nei râ, e nehenehe atoa tatou ‘e pee atu i te faaroo’ o te mau taata haapao maitai teie e aratai nei ia tatou i teie mahana. Oia mau, eita tatou e pee ra i te mau taahiraa avae o te mau taata tia ore, no te mea tei nia to tatou mata i te Mesia. Ua papai o Edgar Goodspeed, taata huri i te Bibilia, no taua parau ra: “Eita te feia e tiaturi ra, e pee i te hiˈoraa o te mau aito no mutaa ihora, no te mea te vai ra te hoê hiˈoraa maitai aˈe, te Mesia (...). E tia i te taata horo kerisetiano ia tiatonu maite ia Iesu.” Oia, ‘i pohe atoa hoi te Mesia iho no tatou; e ua vaiiho hoi i te haapaoraa na tatou, ia pee tatou i to ˈna taahiraa avae’. — Petero 1, 2:21; Hebera 12:1-3.
7. Eaha te faahopearaa o te manaˈo e itehia ra i roto i te Hebera 13:8 e ohipa mai i nia i to tatou huru hiˈoraa i te mau mauiui ta Iesu Mesia i faaoromai?
7 Ma te huti taa ê i to tatou ara-maite-raa i nia i te Tamaiti a te Atua, ua parau faahou o Paulo: “Hoê â hoi Iesu Mesia huru, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa ˈtu.” (Hebera 13:8). Ma te pee i te hiˈoraa i vaiihohia mai e Iesu, ua faaite te mau ite haapao maitai mai ia Setephano e Iakobo, i to ratou huru aueue ore i roto i to ratou haapao maitai (Ohipa 7:1-60; 12:1, 2). No te mea e ua ineine ratou ia pee i te Mesia tae noa ˈtu i te pohe, mea tano roa ïa e ia peehia to ratou faaroo. Eita te feia paieti no inanahi ra, no teie mahana, aore ra no ananahi, e tamata i te ape i te hamani-ino-raa te nehenehe e roohia i nia i te mau pǐpǐ o te Mesia.
Ia faarue na tatou i te mau haapiiraa hape
8. Eaha te manaˈo faufaa te matara mai mai roto mai i te Hebera 13:9?
8 I te mea e eita te huru o Iesu e ta ˈna mau haapiiraa e taui, e tia ïa ia tatou ia vai noa i roto i te mau mea o ta ˈna iho e ta ta ˈna mau aposetolo i haapii mai. Oia mau, ua parau o Paulo i te mau Hebera: “Eiaha outou ia turori noa ˈtu i te parau rii ěê au ore ra; e mea maitai ia itoito te aau i te parau no te aroha mau ra, eiaha i to te maa, aore hoi a te feia i rave ra e faufaa i noaa i te reira.” — Hebera 13:9.
9. Eaha te mau mea teitei ta Paulo e faataa ra i roto i ta ˈna rata i te mau Hebera?
9 Ua tuu te mau ati Iuda i mua roa te huru faahiahia mau i horoahia ˈi te Ture ia ratou ra i te mouˈa Sinai, e oia atoa te tiaraa arii o te vai noa mai a Davida. Te faaite nei Paulo i to ˈna mau hoa hebera e, noa ˈtu e ua haamauhia te faufaa o te Ture na roto i te mau huru tupuraa faahiahia mau, ua avari ihora Iehova i te hoê faufaa apî na roto i te mau tapao, te mau piri, te mau ohipa puai e te parareraa o te varua moˈa, o tei horoa na i te hoê faaiteraa puai roa ˈtu â (Ohipa 2:1-4; Hebera 2:2-4). Eita e nehenehe e faaaueue i te Basileia i te raˈi ra a te Mesia, mai tei tupu i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, no te basileia i nia i te fenua nei o te opu a Davida (Hebera 1:8, 9; 12:28). Hau atu, te haaputuputu nei Iehova i te mau kerisetiano faatavaihia i mua i te tahi ohipa rahi roa ˈtu i te faahiahia i te faraa mai na roto i te semeio tei tupu i te mouˈa Sinai, no te mea te haafatata ˈtu nei ratou i te mouˈa Ziona i te raˈi ra. — Hebera 12:18-27.
10. Ia au i te Hebera 13:9, mea na roto i te aha te mafatu e faaitoitohia ˈi?
10 No reira ˈtura, e tia ˈtura ïa i te mau Hebera ia ara e ia ore ratou ‘ia vaiiho ia turori noa ˈtu i te parau rii ěê au ore ra’ a te mau taata no roto mai i te haapaoraa ati iuda (Galatia 5:1-6). E ere na roto i taua mau huru haapiiraa ra, na roto râ ‘i te aroha faito ore, e itoito ai te aau i te parau no te aroha mau ra’, ia nehenehe tatou ia vai aueue ore noa i roto i te parau mau. Mai te huru ra ïa e te paraparau nei vetahi no nia i te maa e te mau tusia, no te mea te parau nei Paulo e aita te mafatu e itoito nei “i (...) te maa, aore hoi a te feia i rave ra e faufaa i noaa i te reira”. O te paieti anaˈe e te mauruuru rahi no te hoo i horoahia mai te nehenehe e horoa mai i te mau haamaitairaa i te pae varua, e ere râ i te amuraa i te tahi mau maa aore ra te faaturaraa i te tahi mau mahana taa ê (Roma 14:5-9). Hau atu â, ua haafaufaa ore te tusia a te Mesia i te mau tusia a te mau ati levi. — Hebera 9:9-14; 10:5-10.
Te mau tusia e auhia mai e te Atua
11. a) Eaha ta Paulo e parau ra i roto i te Hebera 13:10, 11? b) Eaha te fata taipe e vai ra i te mau kerisetiano ra?
11 Ua amu na te mau tahuˈa ati levi i te iˈo o te mau animala faatusiahia, ua papai râ o Paulo e: “E fata ta tatou o tei ore roa e au i te feia e haamori i roto i te sekene ra ia amu i te tusia. [No reira, i te Mahana o te mau Taraehara] Te oivi hoi o te mau mea no reira te toto i hopoihia e te tahuˈa rahi i roto i te vahi moˈa ei taraehara ra, i tutuihia ïa i rapae au mai i te tiahapa ra.” (Hebera 13:10, 11; Levitiko 16:27; Korinetia 1, 9:13). Te vai ra ta te mau kerisetiano te hoê sekene taipe, oia hoi e nehenehe ratou e haafatata ˈtu i te Atua maoti i te tusia o Iesu, o te riro ei taraehara e ei ravea ia faaore mai Iehova i te hara e ia roaa te ora mure ore.
12. Eaha te faaitoitoraa i faataehia ˈtu i te mau kerisetiano faatavaihia i roto i te Hebera 13:12-14?
12 Ma te ore e faahohonu atu â i roto i te tuatapaparaa i te Mahana o te mau Taraehara, te parau faahou ra o Paulo e: “Oia atoa Iesu, i pohe ai oia i rapae au mai i te uputa o te oire ra, ia haamoˈa oia i te taata i to ˈna ihora toto.” Na roto i to ˈna pohe i rapae au mai i te “uputa” o Ierusalema, ua horoa Iesu i te hoê tusia taraehara tei tano maitai (Hebera 13:12; Ioane 19:17; Ioane 1, 2:1, 2). I to ˈna mau hoa, te mau kerisetiano faatavaihia e te varua, te faatae nei te aposetolo Paulo i teie nei faaararaa: “E teie nei, e haere tatou ia ˈna ra [te Mesia] i rapae au mai i te tiahapa ra, ma te faaoromai i taua faaino ia ˈna ra. Aore hoi o tatou e oire e mau i ǒ nei, te titau nei râ tatou i taua oire ra no a muri atu.” (Hebera 13:13, 14; Levitiko 16:10). Noa ˈtu e te faainohia ra tatou, mai tei ravehia no Iesu, te tamau noa nei tatou i te haere i mua i roto i te taviniraa a Iehova. E ‘haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao’, ma te tiai noa i te ao apî (Tito 2:11-14; Petero 2, 3:13; Ioane 1, 2:15-17). Area te mau kerisetiano faatavaihia tei rotopu ia tatou nei, te imi mau nei ratou i te “oire”, oia hoi te Basileia i te raˈi ra. — Hebera 12:22.
13. Eita te mau tusia e auhia ra e te Atua e tano noa i te aha?
13 Te faahiti nei Paulo i muri iho i te parau no te mau tusia e auhia ra e te Atua. Te papai nei oia e: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna ra [Iesu] i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa. Area te hamani maitai, e te horoa, eiaha roa ïa e haamairihia: te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.” (Hebera 13:15, 16). Eita te mau tusia e pûpûhia nei e te mau kerisetiano e tano noa i te mau ohipa tautururaa i te taata. E rave rahi hoi mau taata teie e apiti nei i taua mau ohipa ra. Ei hiˈoraa, i te hopearaa o te matahiti 1988, e rave rahi mau taata no te mau fenua ěê atoa o tei afai mai i te tauturu i te feia i roohia i te ati aueueraa fenua tei tupu i Armenia no Rusia.
14. I tei hea ohipa taa ê e faatuatihia ˈi te mau tusia e auhia ra e te Atua?
14 Ua niuhia te taviniraa moˈa ta tatou e pûpû nei na Iehova, “ma te haehaa, e te paieti”, i nia i te aroha o te ore e ani ra e ia faahoˈihia, mai ta Iesu i faaite (Hebera 12:28; Ioane 13:34; 15:13). E tano taa ê taua taviniraa ra i ta tatou pororaa, no te mea, na roto i te Mesia te Tahuˈa Rahi, ‘te pûpû nei tatou i te hoê tusia i te haamaitai i te Atua oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa’. (Hosea 14:2; Roma 10:10-15; Hebera 7:26.) Oia mau, eiaha e moehia ia tatou i “te hamani maitai, e te [tufa]”, oia atoa i te feia e ere no roto i “te fetii faaroo ra”. (Galatia 6:10.) Mai te peu iho â râ e tei roto to tatou mau hoa kerisetiano i te veve, i te mauiui aore ra i te ati, e hopoi tatou i te hoê tauturu î roa i te aroha no ratou, i te pae materia e i te pae varua. No te aha ra? No te mea te here ra tatou te tahi e te tahi. Te hinaaro atoa ra tatou e ia tapea maite to tatou mau hoa i te faaiteraa i mua i te taatoaraa i to ratou tiaturiraa, ma te ore e aueue, no te mea “te mauruuru roa ra hoi te Atua i te reira tusia.” — Hebera 10:23-25; Iakobo 1:27.
Ia auraro na tatou
15. a) Eaha, ei haapoto-noa-raa, te aˈoraa i roto i te Hebera 13:17? b) No te aha e tia ia tatou ia faatura i te mau taata e aratai nei ia tatou?
15 No te pûpû i te Atua i te tahi mau tusia e auhia ra e ana, e tia ia tatou ia taati maite atu e ta ˈna faanahonahoraa. No reira ˈtura, ma te ore hoi e faarahi roa i te parau, ua papai aˈera o Paulo no nia i te parau o te mana e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau varua, e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” (Hebera 13:17). E tia ia tatou ia faatura i te mau taata o te aratai nei ia tatou, te mau matahiapo, ia ore ratou ia oto no te mea aita tatou e ati maite ra e o ratou. Mai te peu e eita tatou e auraro, e teimaha ïa te hopoia no taua mau tiaau ra, e e fifi ïa to tatou maitai i te pae varua. I te taa-ê-raa, na te hoê feruriraa autahoê e haamama mai i te hopoia a te mau matahiapo, hopoia no te tauturu ia vetahi ê, e e faatupu i te autahoêraa e oia atoa i te haereraa i mua o te ohipa pororaa i te Basileia. — Salamo 133:1-3.
16. No te aha e tia ia tatou ia auraro i te feia e aratai nei ia tatou?
16 Mea tano roa iho â e ia auraro tatou i te feia e aratai nei ia tatou. Oia mau, te hinaaro nei taua mau tiai ra, o te haapii nei ia tatou i roto i te mau putuputuraa e o te aˈo nei ia tatou i roto i te taviniraa, i to tatou oaoa (Petero 1, 5:2, 3). Te tauturu nei ratou ia tatou ia tapea noa i te mau taairaa fatata roa e te Atua e ta ˈna faanahonahoraa (Ohipa 20:28-30). Ma te auraro i taua aratairaa î roa i te paari e te here, te faaite nei tatou i to tatou faatura no te Tiaau teitei, o te Atua ra o Iehova, e no te Tiaau ta ˈna i horoa i te mana, o Iesu Mesia. — Petero 1, 2:25; Apokalupo 1:1; 2:1 e tae atu i te 3:22.
Te faufaaraa o te pure
17. Eaha te pure ta Paulo i ani e ia ravehia no ˈna, e no te aha e nehenehe ai oia e na reira i te parau?
17 Ua faataa-ê-hia o Paulo e to ˈna mau hoa, peneiaˈe no te mea ua roohia ratou i te hamani-ino-raa, e te mau ati Hebera. No reira o Paulo i papai e: “E pure ia matou: ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau, i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei. Ia faahoˈi-vave-hia râ vau ia outou na i rahi hua ˈi ta ˈu parau ia outou, e e na reira.” (Hebera 13:18, 19). Ahiri o Paulo e taata ino e e haava manaˈo etaeta to ˈna, no te aha ïa oia i ani ai i te mau Hebera ia pure ia nehenehe oia e apiti faahou ia ratou (Maseli 3:32; Timoteo 1, 4:1, 2)? Oia mau, e tavini haapao maitai oia, e na to ˈna haava manaˈo tia i rave e ia riro oia ei paruru no te patoi atu i te feia no roto mai i te haapaoraa ati iuda (Ohipa 20:17-27). Hau atu, ua tiaturi oia: mai te peu e e pure te mau Hebera e ia tuuhia oia ia ratou ra, e tupu oioi ïa te reira.
18. Mai te peu e te hinaaro nei tatou e ia pure te tahi pae no tatou, eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia uiui?
18 Te faaite nei te tumu o Paulo i ani atu ai i te mau Hebera ia pure no ˈna e mea tano iho â e ia pure te mau kerisetiano no te tahi e te tahi, ma te faahiti i te iˈoa o to ratou mau hoa. (Hiˈo Ephesia 6:17-20.) Teie nei râ, mai te peu e te hinaaro nei tatou e ia pure te tahi pae no tatou, e ere anei i te mea tano e ia pee tatou i te aposetolo Paulo e ia tamata ‘ia roaa ia tatou i te hoê haava manaˈo tia e i te hoê haerea tia i roto i te mau mea atoa’? O outou iho, e haerea tano anei to outou i te mau mea atoa? Te pure ra anei outou ma te tiaturi mai ia Paulo? — Ioane 1, 5:14, 15.
Mau parau faaotiraa e faaitoitoraa
19. a) Eaha te euhe ta Paulo e faahiti ra no te mau Hebera? b) No te aha e faufaa mure ore te faufaa apî?
19 I muri aˈe i to ˈna aniraa i te mau Hebera ia pure no ˈna, te parau nei Paulo i te hoê euhe o tei riro ei pure. Te parau nei oia e: “E teie nei, ia faaau mai te Atua hau, o tei faahoˈi mai i to tatou Fatu ra ia Iesu, i te tiai mamoe rahi mai te pohe maira, no te toto o te faufaa matara ore ra, ia faaau mai ia outou i te mau ohipa maitatai atoa ra, ia rave outou i to ˈna hinaaro; i te faatupuraa i roto ia outou i te mea au ia ˈna iho ia Iesu Mesia ra; ei ia ˈna te haamaitai e a muri noa ˈtu. Amene.” (Hebera 13:20, 21). Ma te haamanaˈo i te hoê fenua i reira e vai ai te hau, ua faatia mai “te Atua hau” i te Mesia no te ora eita e pohe faahou i roto i te raˈi; tei nia i te raˈi to Iesu faaiteraa i te faufaa o to ˈna toto, e na taua faataheraa toto ra i haamau i te faufaa apî (Isaia 9:6,7; Luka 22:20). Eita taua faufaa ra e mou, no te mea e roaa i te feia o te ora mai i nia i te fenua nei i te mau haamaitairaa tamau no roto mai i te ohipa a te mau tamaiti i te pae varua e 144 000 a te Atua o te faatere e o Iesu Mesia i roto i te raˈi e tei ia ratou ra hoi te faaauraahia te faufaa apî (Apokalupo 14:1-4; 20:4-6). Mea na roto i te Mesia to te Atua, o ta tatou e faahanahana nei, ‘horoaraa na tatou i te mau mea maitatai atoa e hinaarohia ra e tatou, no te rave i to ˈna hinaaro e auhia mai tatou e ana’.
20. A faahiti mai e a faataa mai i te mau faaitoitoraa hopea a Paulo i te mau Hebera.
20 Ma te ore e ite e mea nafea te mau Hebera e farii ai i ta ˈna rata, te parau nei Paulo e: “Teie râ ta ˈu parau ia outou, e au mau taeae, e farii noa mai na i teie nei aˈo [ia faaroo, eiaha te mau taata e turu ra i te haapaoraa ati iuda, te Tamaiti râ a te Atua]; i papai poto iho nei hoi au i teie parau ia outou na [ia hiˈo-maitai-anaˈe-hia te faufaaraa o taua mau parau]. Ua tuua to tatou taeae o Timoteo [mai te fare tapearaa], ia ite hoi outou, e i hoˈi vave mai oia ra, e ite atoa ˈtu ïa mâua ia outou na.” Ma te papai paha mai Roma mai, te manaˈo ra te aposetolo e e nehenehe oia e haere atu e farerei i te mau Hebera i Ierusalema, e o Timoteo. Te na ô faahou ra Paulo e: “E aroha ˈtu i to outou mau aratai [te mau matahiapo itoito mau], e te feia moˈa atoa ra [te mau kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te raˈi]. Te aroha ˈtu nei to Italia ia outou na. Ei ia outou atoa na te aroha mau [a te Atua].” — Hebera 13:22-25.
Te hoê rata e vai noa mai to ˈna faufaa
21. Eaha te mau tuhaa faufaa ta te rata i te mau Hebera e tauturu mai ia tatou ia taa?
21 Peneiaˈe hau atu i te tahi mau buka o te mau Papai Moˈa, na te rata i te mau Hebera e tauturu nei ia tatou ia taa i te auraa o te mau tusia i pûpûhia na i raro aˈe i te Ture. Te faaite papu maitai ra taua episetole ra e o te tusia anaˈe a Iesu Mesia o te horoa nei i te hoo e hinaarohia e te huitaata tei topa i roto i te hara. Te vai ra te hoê poroi faufaa roa i roto: e tia ia tatou ia faaroo i te Tamaiti a te Atua.
22. Eaha te tahi mau tumu te tia ia tatou ia haamauruuru i te Atua i to ˈna faauruaraa mai i te rata i te mau Hebera?
22 Hau atu, mai ta tatou i ite i roto i na tumu parau e piti na mua ˈtu, te vai atura ia tatou te tahi atu mau tumu no te haamauruuru i te Atua i to ˈna faauruaraa mai i te rata i te mau Hebera. Oia mau, te tauturu nei taua rata ra ia tatou ia ore tatou ia toaruaru i roto i ta tatou taviniraa e te horoa nei oia no tatou i te itoito, no te mea te faahaamanaˈo nei oia e o Iehova to tatou tauturu. Hau atu, te faaitoito nei oia ia tatou ia faaohipa i to tatou vaha e to tatou mau ite na roto i te mau huru o te ore e titau i te mea maitai no tatou, ma te tavini i te Atua na roto i te hoê taviniraa moˈa i te mau mahana e i te mau rui atoa, e ma te pûpû atu i te mau tusia ma te aau tae tei auhia ra hoi e to tatou Atua here o Iehova, o tei tano e ia faahanahanahia e tatou.
Eaha ta outou e pahono atu?
◻ Mea nafea te rata ta Paulo i faatae atu i te mau Hebera i te tautururaa ia ratou ia faarue i te mau haapiiraa hape?
◻ E tano te mau tusia e auhia ra e te Atua i tei hea ohipa faufaa taa ê?
◻ O vai ma ‘te feia e aratai nei ia tatou’, e no te aha e tia ia tatou ia auraro atu ia ratou?
◻ Mea nafea to te rata i te mau Hebera i te haafaufaaraa i te pure?
◻ No te aha e nehenehe ai tatou e parau e e vai noa mai te faufaa a te rata i te mau Hebera?
[Hohoˈa i te api 29]
I rotopu i te mau tusia e auhia ra e te Atua, te vai ra te taviniraa i mua i te taatoaraa e oia atoa te tauturu e te mau aˈoraa i horoahia i to tatou mau hoa kerisetiano.