E tamatahia te faaroo kerisetiano
“Aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.”—TESALONIA 2, 3:2.
1. Mea nafea te aamu i te faaiteraa e aita e faaroo mau to te taatoaraa?
I TE roaraa o te aamu, ua itehia na te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii faaroo mau. Mea tano maitai te faaite iˈoa ra “mau” no te mea e mau mirioni taata o tei faaite i te hoê huru faaroo mai te tiaturi-ohie-noa-raa, te tiaturi-oioi-raa e aita e niu aore ra e tumu papu. Ua faatupu-pinepine-hia taua huru faaroo ra i nia i te mau atua hape aore ra i nia i te mau huru haamoriraa aita e tu ra e te Mana hope ra o Iehova, e ta ˈna Parau i faaitehia mai. No reira te aposetolo Paulo i papai ai e: “Aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.”—Tesalonia 2, 3:2.
2. No te aha e mea faufaa roa ia hiˈopoa tatou i to tatou iho faaroo?
2 Te auraa râ o te mau parau a Paulo, oia hoi e faaroo mau to vetahi i taua tau ra e, i teie nei tau atoa ïa. E hinaaro te rahiraa o te feia e taio i teie vea ia noaa mai teie faaroo mau e ia faarahi atu â—te faaroo e tu ra e te ite papu o te parau mau no ǒ mai i te Atua ra. (Ioane 18:37; Hebera 11:6) O outou atoa anei? E tia ïa ia outou ia farii e ia faaineinehia i te mea ra e, e tamatahia to outou faaroo. No te aha e nehenehe ai e parau i te reira?
3, 4. No te aha e tia ia tatou ia hiˈo ia Iesu no nia i te mau tamataraa o to tatou faaroo?
3 E tia ia tatou ia farii e o Iesu Mesia te niu faufaa roa o to tatou faaroo. Oia mau, te faahiti ra te Bibilia ia ˈna mai te Faaoti i to tatou faaroo. No ta ˈna hoi mau mea i parau e i rave, e mea nafea iho â râ to ˈna faatupuraa i te mau parau tohu. Ua haapaari oia i te niu i reira te mau taata e haamau ai i te faaroo mau. (Hebera 12:2; Apokalupo 1:1, 2) Te taio nei râ tatou e ua “tamatahia, MN” o Iesu “i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara.” (Hebera 4:15) Oia, ua tamatahia te faaroo o Iesu. E tia i te reira ia tamahanahana ia tatou, eiaha râ ia haaparuparu aore ra ia faataiâ ia tatou.
4 Na roto i te faarururaa i te mau tamataraa rahi e tae noa ˈtu atoa i te pohe i nia i te pou, ua “haapii, MN” o Iesu “i te auraro.” (Hebera 5:8) Ua haapapu oia e e nehenehe te taata e ora ma te faaroo mau noa ˈtu eaha te mau tamataraa atoa e roohia e ratou. E mea faufaa iho â râ te reira ia feruri anaˈe tatou i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haamanaˈo i ta ˈu i parau atu ia outou na, Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu.” (Ioane 15:20) Inaha, teie ta Iesu i tohu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ i to tatou nei tau: “E ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.”—Mataio 24:9.
5. Nafea te mau Papai i te faaiteraa e e faaruru tatou i te mau tamataraa?
5 I te omuaraa o teie senekele, ua haamata te haavaraa i nia i te fare o te Atua. Ua tohu te mau Papai e: “Ua tae hoi i te tau e tupu ai te [haavaraa] i te [fare] o te Atua nei: e e na ǒ nei atu ia tatou nei te [haavaraa] i te tupu, eaha ra hoi te hopea o te feia aore i faaroo i te [parau apî maitai a] te Atua ra? E i faaora-taiata-hia te feia parau-tia ra, eihea te paieti ore e te rave hara faaô mai ai?”—Petero 1, 4:17, 18; MN.
E tamatahia te faaroo —No te aha?
6. No te aha e mea faufaa roa te faaroo tamatahia?
6 I roto i te hoê auraa, e mea faufaa ore te faaroo aita i tamatahia, e eita e itehia to ˈna huru maitai. E nehenehe outou e faaau te reira i te hoê parau moni aitâ i tuuhia ˈtura i te fare moni. Ua noaa mai paha ia outou te hoê parau moni no te ohipa o ta outou i rave, no te mau mea ta outou i horoa, aore ra ei ô. E mea faufaa paha te parau moni ia hiˈohia ˈtu, oia mau anei râ? E hoona mau anei te tino moni i papaihia i nia iho? Oia atoa, eita e navai noa ia parau tatou e e faaroo to tatou. E tia ia tamatahia te reira no te haapapu i to ˈna maitai mau e te faufaa. Ia tamatahia to tatou faaroo, e ite paha tatou e mea puai oia e te faufaa. E faaite atoa mai paha te hoê tamataraa i te tahi mau tuhaa e tia i to tatou faaroo ia haamaitaihia aore ra ia haapaarihia.
7, 8. Nohea mai te mau tamataraa o to tatou faaroo?
7 Te faatia nei te Atua e ia roohia tatou i te hamani-ino-raa e te tahi atu mau tamataraa o te faaroo. Te taio nei tatou e: “Eiaha roa ei taata [tamatahia] e parau e, Ua [tamatahia] vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e [tamatahia] i te ino, e ore roa hoi oia e [tamata] i te taata.” (Iakobo 1:13; MN) O vai aore ra eaha te tumu o teie mau tamataraa? O Satani ïa, te ao nei, e to tatou iho tino tia ore.
8 Te farii nei paha tatou e e mana puai to Satani i nia i te ao nei, i nia i to ˈna huru feruriraa e i nia i to ˈna mau haerea. (Ioane 1, 5:19) E ua ite paha tatou e te faatupu nei oia i te hamani-ino-raa i nia i te mau Kerisetiano. (Apokalupo 12:17) Teie râ, ua papu atoa anei ia tatou e te tamata nei o Satani i te faahema ia tatou na roto i te faaaraararaa i to tatou tino tia ore, te râmâraa ia tatou na roto i te mau faatianianiraa o teie nei ao, ma te tiaturi e e hema tatou, e ore tatou e faaroo i te Atua, e e ore e fariihia e Iehova? Parau mau, eiaha tatou e maere i te mau raveraa a Satani, no te mea te faaohipa ra oia i te hoê â mau ravea i to ˈna tamataraa i te faahema ia Iesu.—Mataio 4:1-11.
9. Nafea tatou e fanaˈo ai i te mau hiˈoraa o te faaroo?
9 Na roto i ta ˈna Parau e i te amuiraa kerisetiano, te horoa maira o Iehova na tatou i te mau hiˈoraa maitatai o te faaroo, o ta tatou e nehenehe e pee. Ua faaue o Paulo e: “E au mau taeae ra, ei pee atoa outou atoa na ia ˈu, e hiˈo maite hoi i te feia e na reira atoa ra, o matou hoi to outou hiˈoraa.” (Philipi 3:17) Ei hoê o te mau tavini faatavaihia o te Atua i te senekele matamua, ua rave o Paulo i te upoo i roto i te faatupuraa i te mau ohipa o te faaroo noa ˈtu te mau tamataraa rahi ta ˈna i faaruru. I te hopea o te senekele 20, aita tatou e erehia ra i te mau hiˈoraa o te faaroo mai tera te huru. Te tano ra te mau parau i roto i te Hebera 13:7 [MN] i teie nei ma te hoê â puai i to Paulo papairaa ˈtu ia ratou e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o [to] ratou [haerea].”
10. Eaha te mau hiˈoraa taa ê o te faaroo ta tatou e fanaˈo ra i teie anotau?
10 E puai taa ê to teie faaueraa, ia hiˈo anaˈe tatou i te faahopearaa o te haerea o te toea faatavaihia. E nehenehe tatou e feruri maite i nia i to ratou hiˈoraa e e pee i to ratou faaroo. E faaroo mau to ratou o tei haamaitaihia e te mau tamataraa. Ua fa mai te hoê fetii taeae kerisetiano na te ao nei, ma te mau haamataraa iti i te mau matahiti 1870 ra. Ei hotu o te faaroo e te faaoromai o te feia faatavaihia mai reira mai, hau atu i te pae mirioni e te afa Ite no Iehova e poro nei e e haapii nei no nia i te Basileia o te Atua. Ua riro te amuiraa rahi a te feia haamori mau itoito no teie nei, ei haapapuraa o te faaroo tei tamatahia.—Tito 2:14.
Ua tamatahia te faaroo no nia i te matahiti 1914
11. Eaha te faufaaraa o te matahiti1914 no C. T. Russell e no to ˈna mau hoa?
11 Tau matahiti na mua ˈˈe te tupuraa te Tamaˈi Rahi Matamua, ua faaite na te toea faatavaihia e e riro te matahiti 1914 ei matahiti faufaa i roto i te parau tohu a te Bibilia. Teie râ, mea hape vetahi o ta ratou mau tiaturiraa, e aita i tano roa to ratou manaˈo no nia i te ohipa e tupu. Ei hiˈoraa, ua nehenehe o C. T. Russell, te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, e to ˈna mau hoa, e ite e te titauhia ra te hoê ohipa pororaa rahi. Ua taio ratou e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao ia ite te mau nunaa atoa; o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14, King James Version) E nafea râ ta ratou pǔpǔ iti roa e nehenehe ai e rave i te reira?
12. Mea nafea to te hoê o te mau hoa o Russell fariiraa i te parau mau a te Bibilia?
12 A hiˈo na e mea nafea te reira i te ohiparaa i nia ia A. H. Macmillan, te hoê hoa o Russell. Fanauhia i Kanada, aita i naeahia ˈtura to Macmillan e 20 matahiti i te noaaraa mai ia ˈna te buka a Russell ra Te tabula o te mau anotau (1886). (Ua riro maira teie buka, tei pii-atoa-hia Te tabula anotau a te Atua, ei Buka 1 o te mau buka ra Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai, tei opere-rahi-hia. Ua tapao te Buka 2, Ua fatata te tau [1889], e i te matahiti 1914 e hope ai “te anotau o te mau Etene.” [Luka 21:24, KJ]) I taua iho po ra to Macmillan haamataraa i te taio, ua manaˈo atura oia e: “Inaha, e au ra e teie te parau mau!” I te tau veavea o te matahiti 1900, ua farerei atura oia ia Russell i te hoê tairururaa a te Feia Haapii Bibilia, oia hoi te mau Ite no Iehova i taua tau ra. Aita i maoro, ua bapetizohia ˈtura o Macmillan, e ua haamata ˈtura i te rave i te ohipa e o Taeae Russell i te pu a te Taiete i New York.
13. Eaha te fifi ta Macmillan e ta vetahi ê i ite no nia i te tupuraa o te Mataio 24:14?
13 Ma te niuhia i nia i ta ratou taioraa Bibilia, ua tapao taua mau Kerisetiano faatavaihia ra i te matahiti 1914 ei tauiraa rahi i roto i te opuaraa a te Atua. Ua uiui râ o Macmillan e vetahi atu e nafea te pororaa i te mau nunaa tei tohuhia i roto i te Mataio 24:14, e tupu ai i roto i te taime poto e toe ra. Ua parau oia i muri iho e: “Te haamanaˈo ra vau i te tauaparau-pinepine-raa i nia i te reira e o Taeae Russell, e ia parau mai oia e, ‘E taeae e, i New York nei, mea rahi aˈe ta tatou mau ati Iuda i to Ierusalema. Mea rahi aˈe ta tatou feia Irelane i to Dublin. E mea rahi aˈe ta tatou feia Italia i to Roma. I teie nei, mai te peu e e poro tatou ia ratou i ǒ nei, e ite ïa te taata atoa o te ao nei i te poroi.’ Tera râ, e au ra e aita i tu e to matou mau manaˈo. No reira i muri iho, ua manaˈohia ˈtura e pata i te ‘Hohoˈa-Darama.’”
14. Hou te matahiti 1914, eaha te opuaraa faahiahia roa tei ravehia?
14 Auê ïa ohipa apî te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa” e! Ua patahia te mau hohoˈa tavirihia e te mau hohoˈa peni apeehia e te mau oreroraa parau Bibilia e te upaupa haruharu i nia i te matini faataˈi pehe. I te matahiti 1913, ua faaite Te Pare Tiairaa no nia i te hoê tairururaa tei tupu i Arkansas, i te mau Hau Amui no Marite, e: “Ua faaoti-amui-hia e ua tae i te taime no te faaohipa i te mau hohoˈa tavirihia no te haapii i te mau parau mau a te Bibilia. . . . Ua faataa [o Russell] e ua ohipa na oia i nia i teie opuaraa e toru matahiti te maoro e i teie nei, tau hanere hohoˈa nehenehe tei fatata i te ineine, o te huti ma te feaa ore i te ara-maite-raa o te mau nahoa taata e o te faaite i te Evanelia, e o te tauturu i te taata ia faatupu faahou i te faaroo i te Atua.”
15. Eaha te mau huru faahopearaa i noaa mai na roto i te “Hohoˈa-Darama”?
15 Ua faatupu mau â te “Hohoˈa-Darama” i teie mau mea i muri aˈe i to ˈna pata-matamua-raahia i te avaˈe Tenuare 1914. Teie vetahi mau faatiaraa i roto i Te Pare Tiairaa no te matahiti 1914 i muri nei:
1 no Eperera: “Ua parau te hoê faatere hau, i muri aˈe i to ˈna mataitairaa e piti tuhaa, e: ‘Ua mataitai noa vau hoê tuhaa e te afa o te HOHOˈA-DARAMA O TE POIETERAA, tera râ, e rave rahi mau mea ta ˈu i haapii mai no nia i te Bibilia, hau atu i ta ˈu i ite i roto i ta ˈu haapiiraa e toru matahiti i te fare haapiiraa faaroo.’ Teie ta te hoê ati Iuda i parau i muri aˈe i to ˈna mataitairaa i te reira, ‘Te haere nei au ei ati Iuda maitai aˈe i to ˈu haereraa mai.’ E rave rahi perepitero e paretenia katolika tei haere e mataitai i te DARAMA e ua au roa ratou. . . . Hoê ahuru ma piti anaˈe tuhaa o te DARAMA tei hope aˈena . . . Noa ˈtu râ, ua naea-aˈena-hia ia matou e te haapao nei matou e toru ahuru ma hoê oire . . . Hau atu i te toru ahuru ma pae tausani i te mahana e mataitai nei, e faaroo nei, e maere nei, e feruri nei e e haamaitaihia nei.”
15 no Tiunu: “Ua faaitoito rahi atu â te mau hohoˈa ia ˈu ia haaparare i te Parau mau, e ua faarahi i to ˈu here no te Metua i nia i te Raˈi e no to tatou Taeae Matahiapo here ra o Iesu. Te pure nei au i te mau mahana atoa ia haamaitai rahi roa mai te Atua i te HOHOˈA-DARAMA O TE POIETERAA e i te mau mea atoa no to ˈna pataraa . . . O vau to outou nei tavini i roto Ia ˈna, o F. W. KNOCHE.—Iowa.”
15 no Tiurai: “Te oaoa nei matou i te ite i te huru maitai ta te mau hohoˈa i vaiiho mai i teie oire, e te tiaturi nei matou e te faaohipa-atoa-hia ra teie faaiteraa i te ao nei, no te haaputuputu e rave rahi taata o te haapapu ra e e mau taoˈa faufaa roa ratou tei maitihia e te Fatu iho. Ua matau matou e rave rahi feia haapii Bibilia haapao maitai o tei apiti atu i teie nei i te Piha i ǒ nei, no te ohipa a te Hohoˈa-Darama. . . . To outou tuahine i roto i te Fatu, o EMMA L. BRICKER.”
15 no Novema: “Ua papu ia matou e e oaoa outou i te faaroo i te faaiteraa faahiahia e horoahia ra na roto i te HOHOˈA-DARAMA O TE POIETERAA i Te Fare Teata no Lonedona, i Kingsway. Ua itehia te rima aratai o te Fatu ma te faahiahia roa i roto i te mau tuhaa iti haihai atoa o teie pataraa hohoˈa, e te oaoa rahi nei te mau taeae . . . E mau huru taata atoa tei tae mai e no te mau tiaraa totiale atoa; ua ite matou e rave rahi upoo faatere haapaoraa tei haere mai. Ua ani mai . . . te hoê orometua i te mau titeti ia nehenehe raua ta ˈna vahine e haere mai no te mataitai faahou. E rave rahi taime to te hoê Raatira no te Ekalesia no Beretane haereraa mai e mataitai i te DARAMA, e . . . ua afai mai oia e rave rahi o to ˈna mau hoa e haamataitai. Ua tae atoa mai e piti epikopo, e e rave rahi feia mana.”
1 no Titema: “Te haamauruuru mau nei mâua ta ˈu vahine i to tatou Metua i nia i te Raˈi no te haamaitairaa rahi e te faufaa tei fanaˈohia e mâua na roto i to oe arai. Maoti ta oe HOHOˈA-DARAMA nehenehe i ite ai e i farii ai mâua i te Parau mau . . . Te vai ra ta mâua na buka e ono o TE MAU HAAPIIRAA I ROTO I TE MAU PAPAI. Ua riro hoi ei tauturu rahi.”
Te huru i mua i te mau tamataraa i mutaa iho
16. No te aha te matahiti 1914 i riro ai ei tamataraa i te faaroo?
16 I to teie mau Kerisetiano haavare ore e te itoito iteraa e aita to ratou tiaturiraa e haere i pihai iho i te Fatu i te matahiti 1914 i tupu, eaha ïa te faahopearaa? Ua faaruru taua feia faatavaihia ra i te hoê area tau fifi roa. Teie ta Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1914 i faaite: “E haamanaˈo anaˈe e tei roto tatou i te hoê tau tamataraa.” Teie ta te buka Farani ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (1993) e parau ra: “Ua riro mau â te mau matahiti mai 1914 e tae atu i te 1918 ei ‘tau tamataraa’ no te Feia Haapii Bibilia.” E vaiiho anei ratou e ia haamaitaihia to ratou faaroo e ia faatitiaifarohia to ratou huru feruriraa, ia nehenehe hoi ratou e rave i te ohipa rahi a muri aˈe?
17. Eaha te huru o te feia faatavaihia haapao maitai i to ratou faaearaa mai i nia i te fenua nei i te matahiti 1914 ra?
17 Teie ta Te Pare Tiairaa o te 1 no Setepa 1916 i parau: “Ua manaˈo tatou e e tupu te ohipa Ootiraa o te haaputuputuraa i te Ekalesia [te feia faatavaihia] hou te hopea o te Anotau o te mau Etene; aita roa ˈtu râ te Bibilia e parau ra i te reira. . . . Te tatarahapa ra anei tatou e te tamau noa ra te ohipa Ootiraa? . . . To tatou huru i teie nei, e te mau taeae here e, ia mauruuru rahi ïa tatou i te Atua, ma te haafaufaa rahi atu â i te Parau mau nehenehe o Ta ˈna i haafanaˈo ia tatou e ia amui atu tatou i te reira, e ma te faarahi atu â i te itoito no te tauturu i te faaite i te Parau mau ia vetahi ê.” Ua tamatahia to ratou faaroo, tera râ, ua faaruru ratou i taua tamataraa ra e ua upootia mai ratou. E tia râ ia tatou, te mau Kerisetiano, ia ite e mea rahi te mau tamataraa o te faaroo e ua rau atoa.
18, 19. Eaha te tahi atu mau tamataraa o te faaroo tei tupu i nia i te nunaa o te Atua i muri iti noa ˈˈe i te poheraa o Taeae Russell?
18 Ei hiˈoraa, ua tupu te tahi atu huru tamataraa i nia i te toea i muri iti noa ˈˈe i te poheraa o Taeae Charles T. Russell. Ua tamatahia ïa to ratou taiva ore e to ratou faaroo. O vai ma “te tavini haapao maitai” o te Mataio 24:45? Ua manaˈo vetahi e o Taeae Russell iho, e ua patoi uˈana ratou i te turu i te mau faaotiraa apî i te pae faanahonahoraa. Ahiri e o o ˈna te tavini, eaha ïa ta te mau taeae e rave i teie nei e ua pohe oia? E tia anei ia ratou ia apee i te tahi taata i nomino-apî-hia, aore ra teie anei te taime no te farii e te faaohipa ra o Iehova eiaha noa hoê taata, i te hoê râ pǔpǔ kerisetiano taatoa ei mauhaa, aore ra ei pǔpǔ tavini?
19 Ua tupu te tahi atu tamataraa i nia i te mau Kerisetiano mau i te matahiti 1918, i to te mau mana faatere o te ao nei, o tei turaihia e te mau upoo faatere haapaoraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano, ‘faatiaraa i te ino ia au i te ture’ i nia i te faanahonahoraa a Iehova. (Salamo 94:20, KJ) Ua tupu atura te mau hamani-ino-raa uˈana i nia i te Feia Haapii Bibilia i Marite Apatoerau e i Europa atoa. Ua tae roa te patoiraa a te mau upoo faatere haapaoraa i te hoê faito teitei i te 7 no Me 1918, i te horoaraahia te mau faaueraa hau Marite e tapea ia J. F. Rutherford e e rave rahi o to ˈna mau hoa rahi, e tae noa ˈtu ia A. H. Macmillan. Ua pari-hape-hia ratou e e feia orure hau, e aita te mau mana faatere i tâuˈa i ta ratou mau piiraa e e feia hapa ore ratou.
20, 21. Mai tei tohuhia i roto i te Malaki 3:1-3, eaha te ohipa i ravehia i rotopu i te feia faatavaihia?
20 Noa ˈtu e aita i itehia i taua tau ra, te tupu ra te hoê ohipa tamâraa, mai tei faataahia i roto i te Malaki 3:1-3, e na ô ra e: “E tia . . . ia vai ra ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra? e o vai te mau ia fa mai oia ra? e au hoi [te vea a te faufaa] i te auahi a te tamâ moni ra, e mai te pua a te tamâ ahu ra: e parahi mai oia mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra: e na ˈna e tamâ i te tamarii a Levi, e haamaitai hoi ia ratou mai te auro e te ario ra, e na ratou e hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra.”
21 A fatata ˈi te Tamaˈi Rahi Matamua i te hope, ua faaruru vetahi Feia Haapii Bibilia i te tahi atu tamataraa o te faaroo—e tapea anei ratou i to ratou tiaraa amui ore i te pae no te mau ohipa faehau a te ao nei. (Ioane 17:16; 18:36) Aita vetahi i na reira. No reira i te matahiti 1918, ua tono maira o Iehova i “te vea a te faufaa,” te Mesia ra o Iesu, i To ˈna hiero i te pae varua no te tamâ i te pǔpǔ iti o Ta ˈna feia haamori, i te mau porao o teie nei ao. Ua haapii te feia o tei faaoti i te faaite i te faaroo mau, na roto i ta ratou iho i faaruru e ua haere ratou i mua, a tamau noa ˈi i te poro ma te itoito.
22. No nia i te mau tamataraa o te faaroo, eaha te toe ra ia hiˈopoahia?
22 Te mau mea o ta tatou i hiˈo mai nei, e ere noa ïa i te tahi tuhaa na nia nia noa i te pae aamu. Ua taai-roa-hia râ i te huru pae varua i teie nei o te amuiraa a Iehova na te ao nei. E hiˈo mai râ tatou i roto i te tumu parau i muri nei i te tahi mau tamataraa o te faaroo i faaruruhia e te nunaa o te Atua i teie tau, e mea nafea tatou e faaruru ai ma te manuïa i te reira.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha e tia i te nunaa o Iehova ia tiaturi e e tamatahia to ratou faaroo?
◻ Eaha te mau huru tutavaraa tei ravehia hou te matahiti 1914 no te haaparare i te poroi a te Atua?
◻ Eaha te “Hohoˈa-Darama,” e eaha te mau faahopearaa ta te reira i horoa mai?
◻ Mea nafea te mau ohipa i tupu i te mau matahiti 1914-1918 i te tamataraa i te feia faatavaihia?
[Hohoˈa i te api 12]
I te hopea o te senekele, te haapii ra te mau taata i roto e rave rahi fenua, i te Bibilia i nia i te mau buka ra “Aahiata o te Mileniuma,” tei piihia i muri iho “Te mau haapiiraa i roto i te mau Papai”
[Hohoˈa i te api 13]
Te hoê rata a C. T. Russell e te mau parau faaomuaraa no te hoê haruharuraa i roto oia i te parauraa e: “Te faaitehia ra ‘Te Hohoˈa-Darama o te Poieteraa’ e te IBSA—te Taatiraa a te Feia Haapii Bibilia na te mau Nunaa atoa. Ta ˈna tapao, o te haapiiraa ïa i te huiraatira i te pae faaroo-aivanaa, e te tururaa i te Bibilia”
[Hohoˈa i te api 15]
Ua ratere o Demetrius Papageorge no te pata i te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa.” I muri iho, ua tapeahia oia i roto i te fare auri no to ˈna tiaraa amui ore kerisetiano