VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/7 api 27-31
  • ‘Ia mahanahana to outou aau’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Ia mahanahana to outou aau’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te parau mau e tamahanahana
  • Nafea te parau mau ia tamahanahana
  • Faaitoitohia maoti te tiaturiraa o te Basileia
  • Te tamahanahanaraa e itehia mai ia rave tatou i te ohipa a te Atua
  • “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “A rave mai i tau zugo i nia ia outou”
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2008
  • E mahanahana tatou i te mau mea pae varua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Tamǎrûraa i te ahoaho—Te hoê ravea au ia faaohipahia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/7 api 27-31

‘Ia mahanahana to outou aau’

“Ia haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, (...) e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” — MATAIO 11:28-30.

1, 2. Eaha te huru oraraa o te taata nei mai te mau senekele mai â, e eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i teie huru oraraa e ta te Atua i manaˈo i te omuaraa ra?

“UA ITE hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” Mai teie hoi te huru to te hoê taata papairaa ˈtu tau senekele i teie nei i te tahi mau hoa e parahi na i Roma (Roma 8:22). Mai reira mai te rahi-noa-raa te mau autâ e te mau mauiui o te fetii taata taatoa nei. I te mau vahi atoa, te mau manaˈo hape, te veve, te ohipa taparahi taata e te poia teie e itehia nei. E no te parau-tia ore i te pae no te faanavairaa faufaa, e rave rahi atura ïa mau mirioni taata teie e faaea ohipa ore noa nei, aore ra e faaea nohoraa ore noa nei, e te haafifi nei te mana o Satani i te mau tutavaraa i te pae no te rave-maitai-raa i te mau tamarii.

2 Teie râ, eita e ore e ia maˈihia te hoê taata e ia ruhiruhia oia e ia erehia oia i to ˈna huru maitai, e tupu ai te ati ino roa ˈˈe. E taa ê roa ˈtura ïa te hohoˈa o te taata i to ˈna hohoˈa i mutaa ihora. Te haamauiui nei te mau mauiui peapea mau e vai maoro ehia hebedoma, ehia avae, e te tahi taime ehia matahiti, i te mau mafatu e te faatahe rahi nei hoi i te roimata. Auê ïa mau ohipa peapea mau e itehia nei no nia i te oraraa e! No nia i te huru peapea mau o te taata, teie ta te hoê arii paari no Tahito ra i parau: “E oto anaˈe tei to ˈna atoa ra mau mahana, e te taeâ i ta ˈna ra mau ohipa.” (Koheleta 2:23; 4:1). Papu maitai, e ere roa ˈtu te oraraa ta tatou e ora nei i teie tau ta te Atua i manaˈo i te omuaraa ra. — Genese 2:8, 9.

3. Ua poiete te Atua i te taata ia nehenehe o ˈna e ite i te aha, e eaha te faufaa iti roa ta te taata e fanaˈo nei i teie nei mahana?

3 Ua poiete te Atua ra o Iehova i te taata ma te tia roa, ia nehenehe oia e fanaˈo mau i te ora (Deuteronomi 32:4, 5). A manaˈo noa na i te au ia amu i te hoê maa maitai, ia hutihuti maitai i te hoê mataˈi viivii ore aore ra ia mataitai i te hoê toparaa mahana nehenehe mau. “Ua ite au i te mau ohipa rohirohi i haapaohia e te Atua na te taata nei, ia rave â ratou i te reira”, ta te arii paari ta tatou i faahiti aˈenei i nia nei ïa i haapapu mai. “Ua faanehenehe oia i te mau mea atoa i te tau mau ra. (...) Ite aˈera vau e aita ˈtu ai maitai i taua mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” — Koheleta 3:10-13.

4. a) Mai ta Iesu i haapapu mai, eaha te huru oraraa peapea mau ta te taata e rave rahi e ite nei? b) Eaha te titauraa tamahanahana mau ta Iesu i faataa mai, e eaha ˈtura ïa te mau uiraa e uihia?

4 Tera râ hoi, mea iti roa te taata teie e nehenehe nei e fanaˈo i te mau mea maitatai ta te Atua i hamani no te huitaata nei. Ua papu maitai ia Iesu Mesia i te huru peapea mau o te huitaata nei. “E e feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, ta te Bibilia ïa e parau ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu.” Ua aroha rahi roa o Iesu i taua mau taata maˈi atoa ra (Mataio 9:36; 15:30). I te hoê mahana, ua tuu atura oia i teie titauraa mahanahana mau e na ô ra e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua.” (Mataio 11:28, 29). Ua riro mau â teie mau parau ei faaitoitoraa. Teie râ, teihea huru tamahanahana ta Iesu e hinaaro ra e parau? E nafea te reira e itea ˈi ia tatou?

Te parau mau e tamahanahana

5. Mea nafea to Iesu faataaraa mai i te mea e horoa mai i te tiamâraa mau e te tamahanahanaraa no tatou nei?

5 I te oroa o te mau Sekene, fatata e ono avae hou to ˈna poheraa, ua haapapu maira Iesu nafea râ e riro ai ei taata tiamâ e oia hoi, nafea râ e itea mai ai te tamahanahanaraa mau. Ma te parau atu i te feia i tiaturi ia ˈna, ua na ô atura oia e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:31, 32). Teihea parau mau ta Iesu e faahiti ra? E faatiamâ mai hoi oia ia tatou i te aha? E ua riro te feia e faaroo atura ia ˈna ei tîtî i roto i teihea auraa?

6. a) Eaha ta te mau enemi i te pae faaroo i patoi mai, e no te aha? b) Ua riro tatou paatoa ei tîtî i roto i teihea auraa?

6 Ua tâpû maira te mau enemi i te pae faaroo o Iesu i ta ˈna parau, e ua na ô maira ia ˈna e: “E tamarii matou na Aberahama, aore â matou i riro ei tîtî na vetahi ê; eaha oe i parau mai ai e, E faatiamâhia outou?” Mea nounou mau â na taua mau enemi ati iuda ra i ta ratou faufaa tupuna. Noa ˈtu â ïa e ua pinepine to ratou nunaa i te topa i raro aˈe i te faatereraa a te mau puai ěê, ua patoi noa te mau ati Iuda i te riro ei tîtî. Ua faaite atura râ Iesu ia ratou e ua riro ratou ei tîtî i roto i teihea auraa, i te na ôraa ˈtu e: “Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te mau i te parau iino ra, e tavini ïa no te ino.” Oia mau, e ‘feia rave parau iino ra’ te feia e faaroo atura ia Iesu, mai ia tatou nei i to tatou tau, i te mea hoi e tei roto ia tatou te hara a to tatou na metua matamua. Ua tǎpǔ maira Iesu e: “Na te Tamaiti outou i faatiamâ ra, ua tiamâ mau ïa outou.” — Ioane 8:33-36; Roma 5:12.

7. Mea nafea e itea mai ai te tiamâraa mau, e eaha te parau mau o te faatiamâ ia tatou?

7 E nehenehe atura ïa te tiamâraa mau e itea mai ia tatou maoti te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, tei pûpû i to ˈna ora taata tia ei tusia no te hoo faahou mai ia tatou. Na taua tusia ra e faatiamâ ia tatou i te hara e aratai tia i te pohe e e tatara i te uputa o te ora e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai e ma te oaoa roa i roto i te ao apî e te parau-tia i haapaohia e te Atua (Ioane 3:16; Ioane 1, 4:10). Te parau mau e faatiamâ ia tatou, o te parau mau atura ïa no nia ia Iesu Mesia e to ˈna tiaraa i roto i te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua. Na te Basileia, o te Mesia hoi te Arii, e faatupu i te hinaaro o te Atua no nia i te fenua nei. Ua tamau noâ o Iesu i te faaite i taua parau mau ra. — Ioane 18:37.

Nafea te parau mau ia tamahanahana

8. Eaha te hiˈoraa o te faahohoˈa ra e mea nafea te parau mau ia tamahanahana?

8 Ei faahohoˈaraa e nafea te parau mau ia tamahanahana, e feruri anaˈe na e e parauhia ˈtu i te hoê vahine e ua roohia oia i te mariri ai taata o te ino oioi atu. E paruparu roa ïa oia i te faarooraa i teie parau, no te mea e manaˈonaˈo oia i te mau mauiui e te pohe ta teie maˈi e faatupu. Teie râ, i muri iho, e haere o ˈna e hiˈo i te tahi atu taote e e hiˈopoa-faahou-hia o ˈna e inaha, e faaite mai te hiˈopoaraa e ua hape te parau matamua, aore ra ua ora roa to ˈna maˈi. Te taa ra ïa ia tatou i to ˈna oaoa rahi i reira. Auê ïa tamahanahanaraa no taua vahine nei e!

9. Eaha te tamǎrûraa ta Iesu i pûpû atu na te taata, ia ˈna i faataa ˈtu i te parau mau ia ratou?

9 Oia atoa, i to Iesu haereraa mai i nia i te fenua nei, ua hepohepo roa te taata i te mau faanahoraa tumu faufaa ore o taua tau ra. No nia i te mau papai parau e te mau Pharisea, o ratou hoi te tumu o taua huru tupuraa nei, te na ô ra Iesu e: “Te taamu nei hoi ratou i te hopoia teimaha e te maraa ore, e te tuu nei i nia i to vetahi ê tapono; e ore râ te hoê rima o ratou e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra.” (Mataio 23:4; Mareko 7:2-5). Auê ïa tamahanahanaraa no te mau taata e, i to Iesu faaiteraa ˈtu ia ratou i te parau mau o te faatiamâ mai ia ratou i taua mau peu teimaha mau ra (Mataio 15:1-9)! Hoê â hoi huru i teie nei mahana.

10. Eaha te mau hopoia teimaha roa ta vetahi pae i amo, e eaha to tatou huru ia vaiiho tatou i te reira, ia haapii tatou i te parau mau?

10 No te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa, tei riro hoi ei mau hopoia teimaha mau, ua ora na paha outou i mutaa ihora i roto i te mǎtaˈu e ia haamauiuihia outou i roto i te poauahi aore ra i roto i te vahi tamâraa hara i muri aˈe i to outou poheraa. Aore ra, mai te peu e ua pohe ta outou aiû iti, ua peapea roa paha outou i to outou faarooraa ˈtu i te hoê ekalesiatiko i te na ôraa mai e ua rave te Atua ia ˈna no te mea te hinaaro ra o ˈna i te hoê melahi — e au ra pai e mea au aˈe na te Atua e titau i ta outou aiû iti maoti hoi ia outou iho. Te parau atoa nei vetahi mau ekalesiatiko i te feia i pohehia i te maˈi e ua riro teie maˈi ei utua no ǒ mai i te Atua ra. E ere anei i te mea tamahanahana mau ia haapii i te mau parau mau bibilia o te faatiamâ mai ia tatou i taua mau parau haavare ino mau ra a te mau haapaoraa? Auê ïa tamǎrûraa ta te reira e horoa mai e! — Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4; Ioane 9:2, 3.

11. a) Eaha te hoê o te mau hopoia teimaha roa ˈˈe, e eaha te tauturu mai ia tatou ia faaore i te reira? b) Eaha te tamahanahanaraa ta Iesu i horoa ˈtu na te feia hara a parahi mai ai oia i nia i te fenua nei?

11 Te hoê o te mau hopoia teimaha roa ˈˈe, o te manaˈo faahapa ïa e tupu mai ia rave tatou i te hara. E tamahanahana hoi te manaˈo ra e e nehenehe taua mau hara ra e faaorehia maoti te faufaa o te tusia taraehara o te Mesia, ia tatou. Te haapapu maira te Bibilia e ‘te mâ nei tatou i ta tatou mau hara atoa i te toto o Iesu’. (Ioane 1, 1:7.) Noa ˈtu te ino o ta tatou hara i rave i mutaa ihora, mai te peu e ua tatarahapa mau â tatou, e ua faatitiaifaro atoa i to tatou haerea, e nehenehe ïa tatou e ite i ta te hoê manaˈo tamahanahana, te tamǎrûraa ta te hoê haava manaˈo viivii ore e te tiaturiraa e e faaore te Atua i ta tatou mau hara, e faatupu mai (Salamo 103:8-14; Korinetia 1, 6:9-11; Hebera 10:21, 22). Auê ïa tamahanahanaraa ta Iesu i hopoi atu na te feia i hepohepo roa no te hara o ta ratou i rave, te mau vahine faaturi e te mau telona mai ia Zakaio ra e! Ia ˈna i tamaa e o ratou, ua faaitoito aˈera Iesu ia ratou na roto i te mau parau mau bibilia. — Luka 5:27-32; 7:36-50; 19:1-10.

12. a) Eaha te mau ati e haamauiui na i te tahi mau taata ta Iesu i tamahanahana? b) I te senekele I, ua haapapu mau â Iesu e o ˈna “te eˈa, e te parau mau, e te ora”, ia vai?

12 E rave rahi â mau taata teie e mauiui nei i te maˈi, te hepohepo rahi e te oto rahi i te moeraa te hoê taata i herehia e ratou. Ua horoa maira râ Iesu i te tamahanahanaraa i te feia atoa e ‘haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia’ o te mau fifi (Mataio 4:24; 11:28, 29). Ua faaora oia i te hoê vahine, e 18 matahiti to ˈna imi-noa-raa i te tauturu i pihai iho i te mau taote. Ua faaora atoa oia i te hoê taata a 38 matahiti to ˈna poheraa i te maˈi, e ua faaora atoa i te hoê taata matapo mai te fanauraa mai â. Te taa ra anei ia outou i te tamǎrûraa ta taua mau taata ra i ite i to Iesu faaoraraa ia ratou (Luka 13:10-17; Ioane 5:5-9; 9:1-7)? I te parau mau, te feia atoa i haere mai ia Iesu ra ma te faaroo, ua haere mai ïa ratou i te pu o te parau mau, o te tamahanahanaraa mau e te pu o te ora. Ua haapapu aˈera o Iesu ma te faahiahia mau hoi, i te vahine ivi tei itea faahou mai i ta ˈna tamaiti fanau tahi i pohe ra e i te mau metua o te tamahine e 12 matahiti i faatia-faahou-hia mai e, o ˈna mau “te eˈa, e te parau mau, e te ora”. — Ioane 14:6; 17:3; Luka 7:11-17; 8:49-56.

13. Ua haapii mai Iesu ia tatou ia fariu i nia ia vai e noaa mai ai te tauturu, e eaha te itehia mai ia pee tatou i ta ˈna aˈoraa?

13 Eita e ore e te farerei nei outou i te mau fifi rahi mau e eita hoi ta outou iho e nehenehe e faaruru atu. Ua haapii mai o Iesu e nafea ia fariu atu i nia ia Iehova ia noaa mai ia tatou i te tauturu, mai ta ˈna iho hoi i rave (Luka 22:41-44; Hebera 5:7). Ia fariu tamau tatou i nia i te Atua na roto i te pure, hoê â ïa to tatou manaˈo e to te papai salamo ra, tei papai e: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana! o taua Atua nei to tatou ora.” (Salamo 55:22; 68:19). Oia mau, e faatupu mau â te iteraa i te parau mau i te tamahanahanaraa mau. E haafatata ˈtu oia ia tatou e o Iehova ra e e tauturu mai oia ia tatou ia papu maitai e maoti to ˈna tauturu e nehenehe ai tatou e faaruru i te mau fifi rahi roa ˈˈe.

Faaitoitohia maoti te tiaturiraa o te Basileia

14. Eaha te mea i faaitoito noa na ia Iesu i roto i to ˈna mau fifi? Eaha te mea ta tatou e titau mau ra mai te peu e e hinaaro tatou e ite i te tamahanahanaraa?

14 Ia faaitoito-mau-hia tatou, e tia ia tatou ia atuatu i te hoê tiaturiraa papu. O te tiaturiraa hoi i faaitoito noa na ia Iesu. Inaha, te na ô ra te Bibilia e: “O tei faaoromai i te satauro, aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Hebera 12:2). Ua faaitoitohia o Iesu e te hoê tiaturiraa oaoa mau, oia hoi te apitiraa ˈtu i roto i te faaraaraa i te iˈoa o to ˈna Metua na roto i te oreraa e taiva e te haapapuraa e e tano iho â e o ˈna te riro ei Arii no te Basileia o te Atua. Mai te peu e e tapea noa tatou i te hoê hiˈoraa papu i nia i to tatou tiaturiraa, oia hoi te riroraa ei arii e tahoêhia ˈtu i te Mesia i roto i te raˈi ra aore ra te riroraa ei tavini i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei, mea ohie aˈe ïa na tatou ia tamau â i te ohipa i roto i te taviniraa a te Atua. Mea faufaa mau â teie tiaturiraa ia nehenehe tatou e ite i te tamahanahanaraa. — Roma 12:12.

15. Mai te peu e aita e vai ra ia tatou nei te tiaturiraa o te Basileia, eaha ïa ta tatou e nehenehe e tiaturi no a muri atu?

15 Eaha hoi to tatou tiaturiraa no te tau a muri atu, mai te peu e aita te tiaturiraa o te Basileia? E pinepine, e naea te oraraa o te taata i te 70 matahiti, e tae atu i te 80 matahiti. E e mairi oioi noa hoi teie mau matahiti, mai ta te taata ruhiruhia atoa hoi e nehenehe e haapapu mai! Oia mau, ua tano roa te parau a te Bibilia no nia i te oraraa e na ô ra e: “E ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!” (Salamo 90:10). Teie râ, te hinaaro nei tatou e ia roa roa ˈtu â to tatou oraraa. Te hinaaro nei tatou e ora. Mea rahi roa hoi te ohipa te tia ia rave, te mau oaoaraa ta tatou e hinaaro â e tamata!

16. Ia itea mai te tamahanahanaraa, eaha te tia ia tatou ia rave?

16 Mea faufaa roa ˈtura ïa ia haere tatou ma te faaroo ia “Iesu Mesia, to tatou tiaturiraa” ra (Timoteo 1, 1:1). Ua parau oia e: “O teie hoi to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, o te ite i te Tamaiti e te faaroo ia ˈna ra, ei ora mure ore to ˈna.” (Ioane 6:40, 51). E tiaturi anei tatou i te reira? Mai te peu e e hinaaro tatou e ite i te tamahanahanaraa, e tia mau â ïa ia tiaturi tatou. Aita ˈtu e ravea. Oia mau, e tia ia tatou ia rave i “te manaˈo ora ei taupoo”. (Tesalonia 1, 5:8; hiˈo Hebera 6:19.) E paruru teie nei manaˈo ora [tiaturiraa] i to tatou feruriraa, i to tatou mau manaˈo. Ahiri e aita ra, e teimaha roa ïa tatou i te hopoia e te mau tapitapiraa e inaha, e riro ïa tatou i te haaparuparu roa, e e erehia ˈtura ïa tatou i te ora mure ore. Ia ite outou i te tamahanahanaraa no to outou aau, a haapao maite ïa ia vai etaeta maitai to outou tiaturiraa no nia i te Basileia.

Te tamahanahanaraa e itehia mai ia rave tatou i te ohipa a te Atua

17. a) Eaha ˈtu â te tia ia tatou ia rave ia itea mai te tamahanahanaraa, e no te aha e ere te reira i te mea teimaha roa na tatou? b) Eaha te auraa o te parau ra e farii i te zugo o te Mesia?

17 Ia itea mai râ te tamahanahanaraa, eita noa e navai ia haere atu ia Iesu ra. Oia mau, te na ô faahou ra o ˈna e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou [aore ra “a haere mai i raro aˈe i ta ˈu zugo e o vau nei”] e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:29, 30, Traduction du monde nouveau, neneiraa beretane ei faahororaa o te matahiti 1984, nota i raro mai i te api). Te raveraa mai i te hoê zugo, oia hoi te auraa, te raveraa ïa i te ohipa. E tapao na râ tatou e aita o Iesu e ani maira ia tatou ia rave i te zugo e a rave atu ai tatou anaˈe iho i te ohipa. Aita, te ani maira râ o ˈna ia tatou ia haere mai ia raro aˈe i te zugo na muri iho ia ˈna. Inaha, ia farii tatou i te zugo ta te Mesia e pûpû maira, te auraa ra, te pûpûraa ïa ia tatou iho no te Atua, te faataiperaa i te reira na roto i te bapetizoraa, e a haapao atu ai i te mau hopoia e au i te hoê pǐpǐ a te Mesia. Teie râ, nafea teie zugo, oia hoi te riroraa ei pǐpǐ na te Mesia, e faatupu ai i te tamahanahanaraa?

18. a) No te aha e itea mai ai te tamahanahanaraa ia farii tatou i te zugo o te Mesia? b) E horoa mai te ohipa pororaa i te oaoaraa e te tamahanahanaraa, i roto i teihea auraa?

18 E itea mai i te tamahanaharaa ia farii tatou i te zugo a te Mesia, no te mea mea mǎrû o Iesu e te haehaa o te aau. I te mea e e taata feruriraa maitai o ˈna, e itoitohia tatou i te raveraa i te ohipa na muri iho ia ˈna, i raro aˈe i te hoê â zugo. E haapao oia i to tatou mau otia e to tatou mau vahi paruparu. “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo”, o ta ˈna ïa e parau ra. Oia mau, e titau te raveraa i te zugo, oia hoi te riroraa ei pǐpǐ na ˈna, ia rave tatou i te tahi ohipa, te ohipa pororaa e haapiiraa ta Iesu iho i rave e no reira hoi oia i faaaravihi ai i ta ˈna mau pǐpǐ matamua (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8). Ua riro râ te faaiteraa ˈtu i te taata i te parau no to tatou Atua aroha ra, no ta ˈna Tamaiti e no te Basileia, ei ohipa tamahanahana mau! Mea tamahanahana mau ia faaite atu i to tatou mau taata-tupu e e nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso! E mea oaoa roa atoa ia ite tatou ia ratou i te fariiraa i te poroi faaitoito no nia i te Basileia e ia apiti mai ia tatou no te tavini i te Atua ra o Iehova! — Timoteo 1, 4:16.

19. I to tatou nei tau, no te aha e tia ˈi i te mau matahiapo ia feruri i nia i te aˈoraa ta te metua hoovai o Mose i faaue atu ia ˈna?

19 E rave rahi mirioni taata tei haere mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova i roto i na matahiti i mairi aˈenei, teie e hinaaro nei e ia tauturuhia ratou no te farii i te zugo a te Mesia, e te faarahi ra hoi te reira i te ohipa a te mau taata poro no te Basileia e te ohipa a te feia e aratai ra ia ratou. E nehenehe taua mau tiai mamoe pae varua ra e feruri maite i nia i teie parau i faataehia ˈtu i te peropheta Mose ra na to ˈna metua hoovai: “E mea tia ore ta oe e rave na. E pohe oe i te teiaha, oe, e taua feia atoa nei; e mea teiaha rahi hua taua mea nei ia oe; e ore e tia ia oe anaˈe ra, ia rave.” Ua faauehia ˈtura o Mose ia maiti i te mau taata haapao maitai e ia tufa e o ratou i te hopoia no te aratairaa i te nunaa. Ua tano mau â hoi taua faaueraa nei (Exodo 18:17-27). I to tatou nei tau, e faatupu mai te hoê haapiiraa tamau i te mau taata haapao maitai e rave rahi, “te maitai i te taata nei”, o te nehenehe e apiti atu i roto i te ohipa aratairaa i te nǎnǎ, ia ore te mau matahiapo ia paruparu roa. — Ephesia 4:8, 16.

20. Eaha ta Iesu Mesia e ta to ˈna Metua e ani maira ia tatou ia rave?

20 Noa ˈtu e ua aˈo mai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haa ma te itoito, aita roa ˈtu o ˈna e aita atoa hoi to ˈna Metua e faahepo maira ia rave tatou hau atu â i ta tatou e nehenehe e rave. A faahapa ˈi vetahi ia Maria, te tuahine o Lazaro, no te ohipa o ta ˈna i rave no ˈna, ua aˈo aˈera Iesu ia ratou i te na ôraa ˈtu e: “Vaiiho noa ˈtu ia ˈna, (...) Ua rave hoi oia i te vahi i tia ia ˈna.” (Mareko 14:6-8; Luka 13:24). Tera noa hoi ta Iehova e ta Iesu e ani maira ia tatou: ia rave tatou i te tia ia tatou nei. E ere hoi teie huru ohipa kerisetiano i te mea teimaha, e tamǎrû râ te reira ia tatou. Eaha hoi te tumu? No te mea e faatupu oia i te mauruuru mau mai teie atu nei e te tiaturiraa papu e e noaa mai te mau haamaitairaa mure ore a muri aˈe.

21. a) Eaha te hopoia mâmâ a te Mesia, e mea pinepine, na te aha e haafifi nei i te ohipa pororaa? b) E tia ia tatou ia opua papu ia rave i te aha, e eaha hoi ta tatou e nehenehe e tiaturi papu?

21 Oia mau, e rave iho â o Satani e ia hamani-ino-hia tatou, mai ia Iesu Mesia tei pihai iho noa hoi ia tatou i raro aˈe i te zugo, i hamani-ino-atoa-hia (Ioane 15:20; Timoteo 2, 3:12). Eiaha râ e moehia ia tatou e mea mǎrû te hopoia a Iesu, e ere râ i te mea teimaha. Na te patoiraa uˈana a Satani e a ta ˈna mau tavini e haafifi tamau nei i ta tatou ohipa. Inaha, te titau noa ra te hopoia a te Mesia e ia faaau tatou i to tatou oraraa i te mau faaueraa a te Atua, e ere hoi i te mea teimaha (Ioane 1, 5:3). Ia tamau noa na tatou i te faaea i raro aˈe i te zugo a Iesu Mesia, e o ˈna, a haa noa ˈi tatou i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa, mai ta ˈna iho i rave, e tia ˈi! Ia au i ta ˈna parau tǎpǔ, ia na reira tatou, e ‘ite ïa tatou i te tamahanahanaraa no to tatou aau’.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Ia au i te Roma 8:22, eaha te huru o te huitaata nei?

◻ Mea nafea te ite no nia i te parau mau ia faatupu mai i te tamahanahanaraa?

◻ No te aha te tiaturiraa o te Basileia e tamahanahana mau ai ia tatou?

◻ Eaha mau na te zugo o Iesu, e no te aha oia e riro ai ei zugo mǎrû?

◻ Eaha te hopoia te tia ia tatou ia amo e itea mai ai te tamahanahanaraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono