VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 347-api 353
  • Sabati

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Sabati
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau te hoê taata e:
  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E tia anei i te mau kerisetiano ia haapao i te hoê mahana faafaaearaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • E taime to te ohipa e e taime to te faafaaearaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Hutihutiraa i te sitona i te Sabati
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 347-api 353

Sabati

Auraa: No roto mai te taˈo Sabati i te taˈo Hebera ra sha·vathʹ, oia hoi te auraa e “haamâha i te rohirohi, faaea.” E hoê mahana Sabati o te hebedoma to te faanahoraa Sabati faauehia e te Ture a Mose, e rave rahi atu â mahana faataahia i te roaraa o te matahiti, oia atoa te hoê matahiti Sabati i te mau hituraa atoa o te mau matahiti e te mau pae ahururaa atoa o te mau matahiti. Tei roto ïa te Sabati o te hebedoma a te mau ati Iuda, oia hoi te hituraa o te mahana o ta ratou hebedoma, i te toparaa mahana o te Mahana pae e tae atu i te toparaa mahana o te Mahana maa. Ia au i te peu tutuu, e faariro e rave rahi taata e parau ra e e Kerisetiano ratou i te mahana Sabati ei mahana no te faaearaa e no te haamoriraa; ua rave vetahi i te mahana o te tarena ati Iuda.

E titauhia anei te mau Kerisetiano ia haapao i te hoê mahana Sabati i te hebedoma?

Exo. 31:16, 17: “E teie nei, e haapao te tamarii a Iseraela i te sabati, e faariro hoi i te reira ei mahana faaearaa, e tae noa ˈtu i to ratou mau ui atoa ei faufaa vaiiho tamau [“faufaa tamau noa,” Sg]. O te tapao ïa na ˈu, e na te tamarii a Iseraela e a muri noa ˈtu.” (A tapao na e ua riro te haapaoraa i te Sabati ei tapao i rotopu ia Iehova e te mau tamarii Iseraela, eita te reira e tupu ahiri e ua tia i te mau nunaa atoa ia auraro atoa i te reira. Te taˈo Hebera ta te Sg e iriti ra na roto i te parau ra “tamau noa,” o ‛oh·lamʹ ïa. Te faataa iho â nei te reira i te hoê area taime, i te omuaraa, o tei ore i faataahia aore ra o tei huna-noa-hia, no te hoê taime roa râ. E nehenehe e horoahia te auraa a muri noa ˈtu, e ere râ i te hoê ture. No reira, i roto i te Numera 25:13 ua faaohipahia te reira no te autahuˈaraa o tei ore i muri iho, mai ta te Hebera 7:12 e haapapu ra.)

Roma 10:4: “O te Mesia hoi te faahope i te ture ei parau-tia na te feia atoa e faaroo ra.” (Tei roto te haapaoraa i te Sabati i te Ture ta te Atua i faaore na roto i te arai o te Mesia. E riro tatou ei taata parau-tia i mua i te aro o Iehova na roto i to tatou faaroo ia Iesu, eiaha râ na roto i te faaturaraa i te Sabati o te hebedoma.) (Hiˈo atoa Galatia 4:9-11; Ephesia 2:13-16.)

Kol. 2:13-16: “Ua oti hoi i te faaorehia ta outou mau hara atoa [e te Atua]; ua paraihia hoi te ture i papaihia no tatou ra, e to ˈna atoa ra mau oroa au ore ia tatou, e ua hopoi-ê-hia ïa . . . E tena na, eiaha ei taata e faahapa noa ˈtu ia outou i te maa i amuhia ra, e tei inuhia ra, e te mahana oroa ra, e te avae apî, e te sabati.” (Ia au i te Exodo 31:14 e Numera 15:32-35, ia haafaufaa ore te hoê taata i te Sabati e tei raro aˈe o ˈna i te Ture a Mose, e tia i te amuiraa taatoa ia haapohe ia ˈna na roto i te pehiraa i te ofai. E oaoa paha te feia turu e rave rahi i te haapaoraa i te Sabati i te mea e aita tatou i raro aˈe i teie Ture. Mai ta te irava i nia ˈtu e faaite ra, ia noaa te farii maitai a te Atua e ere i te mea faufaa faahou ia haapao i te Sabati i faauehia na ia Iseraela.)

Mea nafea te Sabati i te riroraa ei mahana matamua o te haamoriraa no te ekalesia e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

Noa ˈtu e ua faatiahia te Mesia i te mahana matamua o te hebedoma (o te parauhia ra i teie nei Sabati), aita te Bibilia e parau ra e e tia ia faariro i tera mahana ei mahana moˈa.

“Te tumu, i te pae rahi, o te tapearaa i te iˈoa tahito Etene ‘Dies Solis’ aore ra ‘Sunday’ [mahana o te râ] no te oroa hebedoma Kerisetiano, o te ohiparaa ïa a Constantin [i roto i te hoê pǎpǎ ture i te matahiti 321 T.T.]. Ua haapao o ˈna i te manaˈo o ta ˈna mau taata atoa, te mau Etene e te mau [faahua] Kerisetiano, e ua faaue oia i te tahi e te tahi ia haapao ratou i te mahana matamua o te hebedoma, ei ‘mahana faaturahia o te Râ.’ . . . Mea na reira ïa to ˈna tahoêraa i te mau haapaoraa taa ê a te Hau emepera i raro aˈe i te hoê â faanahoraa.”—Lectures on the History of the Eastern Church (New York, 1871) a A. P. Stanley, api 291.

Ua horoahia anei te ture no nia i te Sabati ia Adamu, o te faahepo ïa i ta ˈna huaai atoa ia auraro i te reira?

Ia au i te Genese 2:1-3, ua faaea te Atua ra o Iehova i ta ˈna mau ohipa materia i muri aˈe i to ˈna faanahoraa i te fenua ei nohoraa no te taata. Aita râ te faatiaraa Bibilia e faaite noa ˈˈe e ua faaue te Atua ia Adamu e haapao i te Sabati i te hituraa o te mahana o te mau hebedoma atoa.

Deut. 5:15: “Haamanaˈo iho na hoi oe e e tavini atoa oe [Iseraela] i te fenua ra o Aiphiti, e na to Atua ra na Iehova oe i aratai mai mai reira maira, i te rima puai, e te rima i faatorohia ra; i faaue ai to Atua ra o Iehova ia oe e, e haapao i te sabati.” (Na roto i teie mau parau, te taai ra o Iehova i te ture no nia i te Sabati i te faaoraraa ia Iseraela i te faatîtîraa a Aiphiti, eiaha râ i te mau ohipa i tupu i roto i te ô i Edene ra.)

Exo. 16:1, 23-29: “Ua haere maira taua amuiraa atoa o te tamarii a Iseraela ra mai Elima mai i te medebara ra o Sini . . . o te ahuru ma pae ïa o te mahana i te piti o te marama o to ratou haerea mai, mai te fenua maira mai Aiphiti. Ua parau atura [o Mose] ia ratou, Teie ta Iehova i parau maira, E mahana faaearaa ananahi, e sabati, e moˈa ïa no Iehova. . . . O e ono pue mahana e ohi ïa outou i [te mâna]; area te mahana hitu ra, o te sabati ïa, e ore ïa e itea i reira. . . . Ua parau maira Iehova ia Mose . . . Inaha, no te mea ua horoa mai Iehova i te sabati no outou.” (E ere i te mea apî te faataa-ê-raa i te tau ei hebedoma na roto e hitu mahana. Teie nei râ, a tahi ra te Atua e faaue ai e haapao i te Sabati.)

Te vai ra anei i roto i te Ture a Mose te hoê tuhaa “oroa” e te hoê tuhaa pae “morare”? Tei raro aˈe noa anei te mau Kerisetiano i “te mau ture morare” (na Ture Ahuru)?

Ua hinaaro anei o Iesu e parau e e piti tuhaa taa ê to te Ture?

Mat. 5:17, 21, 23, 27, 31, 38: “Eiaha e manaˈo e i haere mai au e faaore i te ture e te mau peropheta; aore au i haere mai e faaore, e faatia râ.” A tapao na râ teihea mau ture ta Iesu i faahiti i muri iho i roto i ta ˈna oreroraa parau. “Ua faaroo hoi outou e i parau-hia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e taparahi i te taata [Exo. 20:13; te Ono o te Ture] . . . E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra [Deut. 16:16, 17; e ere no roto mai i na Ture Ahuru] . . . Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi [Exo. 20:14; te Hitu o te Ture]. I parauhia hoi, O te hinaaro i te haapae i tana vahine, e tuu atu oia i te parau haapae ia ˈna ra [Deut. 24:1; e ere no roto mai i na Ture Ahuru]. Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai i tahito ra, E mata ra, ei mata ïa hoo, ei niho ra, ei niho ïa [Exo. 21:23-25; e ere no roto mai i na Ture Ahuru].” (No reira, aita o Iesu i rave i te hoê faataa-ê-raa i rotopu i na Ture Ahuru e te tahi mau titauraa a te Ture. E nehenehe anei ta tatou e ohipa ma te taa ê?)

I to te hoê taata uiraa ia ˈna e, “E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?” ua haafaufaa anei o Iesu i na Ture Ahuru? Aita, ua pahono oia e: “E [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E [here atu] oe i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho na. Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” (Mat. 22:35-40; MN) Te pee-noa-raa i na Ture Ahuru (Deut. 5:6-21) ma te faahua parau e tei raro aˈe noa te mau Kerisetiano i te reira noa ˈtu e ua faatiamâhia ratou i te toea o te Ture, e ere anei te auraa e te patoihia ra te parau a Iesu (ma te faahiti i te Deut. 6:5; Lev. 19:18) no nia i na ture rahi roa ˈˈe e piti?

Ia parau te Bibilia e ua faaorehia te Ture a Mose, tei roto atoa anei na Ture Ahuru ma te faaite-papu-hia?

Roma 7:6, 7: “I teie nei râ, ua tatarahia tatou i te ture, ua pohe hoi te mea i mau ai tatou ra . . . E nahea hoi tatou i teie nei? Te ino ra anei te ture? aore roa ïa. Auaa te ture, e ore hoi au e ite i te ino; e ore hoi au e ite e, e hara te nounou, auaa te ture i parau mai e, Eiaha oe e nounou.” (I roto i teie irava, i muri noa ˈˈe i to ˈna faaiteraa e ua “tatarahia” te mau Kerisetiano ati Iuda “i te ture,” eaha te hiˈoraa no roto mai i te Ture ta Paulo i rave? Te Ahuru o te Ture. Ua tuu ïa oia i te reira i roto i te Ture o tei tatarahia te mau ati Iuda.)

Kor. 2, 3:7-11: “E hanahana hoi to te tuuraa i te parau pohe i ootihia i nia i te ofai ra, e aita ˈtura e tia i te tamarii a Iseraela ia hiˈo tamau atu i te mata o Mose, i te anaana o to ˈna mata; e faaorehia ra taua anaana ra; e ore na anei e rahi atu te hanahana i te tuuraa mai i te parau a te varua ra . . . E hanahana hoi to taua mea e faaorehia ra, e rahi atu ïa te hanahana i to te vai â.” (Te faahiti ra te aposetolo i ǒ nei no te hoê ture “i ootihia i nia i te ofai ra” e te haapapu ra oia e “aita ˈtura e tia i te tamarii a Iseraela ia hiˈo tamau atu i te mata o Mose” i te faaiteraahia teie ture ia ratou. Te manaˈo ra o ˈna i te aha? Na roto i te taioraa i te Exodo 34:1, 28-30, te taahia ra e te manaˈo ra o ˈna i te horoaraahia na Ture Ahuru; o ratou tei ootihia i nia i te ofai. Papu maitai e, tei roto atoa ratou, ia au i te papai, i te “mea e faaorehia ra.”)

Aita tatou i raro aˈe faahou i te Ture a Mose, tae noa ˈtu i te Ture Ahuru, te auraa anei e aita ta tatou e ture morare faahou?

Eita roa ˈtu; ua faahiti-faahou-hia e rave rahi mau titauraa morare faataahia i roto i na Ture Ahuru i roto i te mau buka faauruahia o te mau Papai Heleni Kerisetiano (eiaha râ no te ture no nia i te sabati). Teie râ, aita te hoê ture, noa ˈtu to ˈna faito maitai, e nehenehe e faaore i te huru tia ore mai te peu e tei raro aˈe noâ te taata i to ratou mau hinaaro hara. Teie râ te parau ra te Hebera 8:10 no nia i te faufaa apî o tei mono i te faufaa o te Ture e: “Teie te faufaa ta ˈu e faaau i te utuafare o Iseraela i muri aˈe i taua anotau ra; E tuu vau i ta ˈu ra mau ture i roto i to ratou manaˈo, e papaihia e au i roto i to ratou aau, e e riro vau ei Atua no ratou, e e riro hoi ratou ei taata no ˈu.” Mea hau aˈe teie mau ture i tei ootihia i nia i te mau pǎpǎ ofai!

Roma 6:15-17: “E rave tatou i te hara no te mea tei raro aˈe tatou i te aroha, aore i raro aˈe i te ture ra? Eiaha roa ïa. Aita outou i ite e, o ta outou i horoa ia outou iho ei tavini ei faaroo atu ia ˈna, e tavini ïa outou no ˈna no ta outou e faaroo ra; no te ino ra e pohe atu, no te reira ïa, no te haapao e noaa ˈtu te parau-tia ra, no te reira ïa? Ia haamaitaihia râ te Atua i te mea o outou te tavini o te ino na, e ua faaroo ma te aau atoa i te hohoˈa parau i tuuhia ˈtu ia outou na.” (Hiˈo Galatia 5:18-24.)

Eaha te auraa o te Sabati o te hebedoma no te mau Kerisetiano?

E haapao te mau Kerisetiano i te “faaearaa sabati” i te mau mahana atoa

Heb. 4:4-11: “Te na ô maira hoi [“oia,” MN] [te Atua] i te hoê vahi [Genese 2:2], i te parau i te mahana hitu ra e, Faaea ihora te Atua i te mahana hitu i ta ˈna atoa ra mau ohipa. E i teie nei â hoi Salamo [Salamo 95:11], E ore roa ratou e ô i to ˈu ra faaearaa. E teie nei, ia ô â te hoê pae i roto e tia ˈi, e aore taua feia i parauhia ˈtu te evanelia i mutaa ihora i ô i te faaroo ore: (ua haapao â te Atua i te hoê mahana, i te na ôraa mai i te vaha o Davida ra e [Salamo 95:7, 8], I teie nei mahana, e taime maoro hoi tei mairi: mai te parauhia ra e, I teie nei â mahana, ia tia ia outou i te faaroo i tana reo, eiaha e faaîta i to outou aau. Ahiri hoi Iosua i horoa i te faaearaa no ratou, e ore hoi te Atua e na muri i te faaite mai i te tahi â mahana. E teie nei, te vai râ maori te faaearaa [“sabati,” MN] no te taata no te Atua. O tei ô hoi i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna ra.) E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô i taua faaearaa ra, o te mairi noa ˈtu te hoê mai ia ratou i mairi i te faaroo ore ra.”

Te faaitoito ra teie irava i te Kerisetiano ia faaea i te aha? I ta ˈna “atoa ohipa.” Eaha taua atoa ohipa ra? Te mau ohipa ïa ta ˈna e manaˈo na i mutaa ihora e mea tia te reira. Ua faaea oia i te tiaturi e e nehenehe ta ˈna e fanaˈo i te farii maitai a te Atua e te ora mure ore na roto i te haapaoraa i te tahi mau ture, ta te mau ati Iuda taiva i manaˈo ma te hape, ma te “titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua ra.” (Roma 10:3) Te farii nei te mau Kerisetiano mau e ua fanauhia te taata atoa ei taata hara e e nehenehe tatou e faarirohia mai ei feia tia e te Atua mai te peu noa e te faaohipa ra tatou i te faaroo i te tusia a te Mesia. Te tutava nei ratou i te tapea i roto i to ratou mafatu e i te faaohipa i te mau haapiiraa atoa a te Tamaiti a te Atua. Te farii nei ratou ma te haehaa i te mau aˈoraa e te faatitiaifaroraa o te Parau a te Atua. E ere râ ïa te auraa e te manaˈo nei ratou e e nehenehe e noaa ia ratou te farii maitai a te Atua; aita, ua riro ta ratou mau ohipa ei faaiteraa i to ratou here e to ratou faaroo. Ma te pee i teie huru oraraa, te ape nei ratou i te pee i te hiˈoraa “faaroo ore” o te nunaa ati Iuda.

E ere te ‘hituraa o te mahana’ faahitihia i roto i te Genese 2:2 i te hoê noa mahana e 24 hora. (Hiˈo atoa i te mau api 320, 321, i te tumu parau “Poieteraa.”) Oia atoa, aita te “faaearaa sabati” ta te mau Kerisetiano mau e haapao nei i taotiahia i te hoê noa mahana e 24 hora. Ma te faaohipa i te faaroo e ma te auraro i te mau aˈoraa o te Bibilia, e nehenehe ratou e fanaˈo i te mau mahana atoa i teie faaearaa, e o ta ratou iho â e rave i roto i te faanahoraa apî a te Atua.

Te vai ra i mua i te huitaata te hoê “sabati” hoê tausani matahiti te maororaa

Mar. 2:27, 28: “Ua na ô â hoi [Iesu] ia ratou, I haapaohia te sabati no te taata, aore te taata i haapaohia no te sabati: e teie nei, o te Fatu atoa ïa o te sabati te Tamaiti a te taata nei.”

Ua ite o Iesu e ua haamau o Iehova i te Sabati ei tapao i rotopu i te Atua e te mau ati Iseraela, e ia nehenehe ratou e faaea i ta ratou mau ohipa. Ua taa atoa ia Iesu e na to ˈna pohe e faaore i te Ture a Mose o tei ite i to ˈna tupuraa na roto ia ˈna. Ua ite oia e ua riro te Ture, tae atu i te faaueraa no nia i te sabati, ei ‘ata no te mau mea maitatai no a muri atu.’ (Heb. 10:1; Kol. 2:16, 17) I roto i teie “mau mea maitatai” te vai ra te hoê “sabati” o o ˈna hoi te Fatu.

Ei Fatu o te mau fatu, e faatere te Mesia i te fenua atoa hoê tausani matahiti. (Apo. 19:16; 20:6; Sal. 2:6-8) I to ˈna parahiraa i te fenua nei, ua faatupu oia ma te aroha i te tahi o ta ˈna mau semeio faahiahia roa ˈˈe i te Sabati, ma te faaite eaha te huru tamǎrûraa ta ˈna e afai mai no te taata o te mau nunaa atoa i te roaraa o ta ˈna Faatereraa Tausani Matahiti. (Luka 13:10-13; Ioa. 5:5-9; 9:1-14) E nehenehe te feia e taa maitai ra i te auraa o te Sabati e fanaˈo i teie faaearaa “sabati.”

Ia parau te hoê taata e:

‘E tia i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati’

E nehenehe oe e pahono e: ‘E nehenehe anei au e ite eaha te turai ra ia oe ia parau i te reira?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Eita anei e tia ia tuea to tatou manaˈo no nia i teie uiraa e te mau parau papu maitai a te Bibilia no nia i te reira? . . . Te hinaaro nei au e faaite ia oe e rave rahi irava Bibilia anaanatae mau no nia i te Sabati. (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api na mua ˈtu.)’

‘No te aha oe e ore ai e haapao i te Sabati?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Tei te huru o te Sabati ta oe e faahiti ra. Ua ite anei oe e aita te Bibilia e faahiti ra i te hoê noa Sabati? . . . Ua horoa te Atua i te mau ati Iuda e rave rahi ture no nia i te Sabati, ua ite anei râ oe ia au i te Bibilia e e tia i te mau Kerisetiano ia haapao i te tahi atu huru Sabati?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Aita matou e haapao nei i te hoê mahana Sabati o te hebedoma, no te mea ia au i te mau Papai ua “faaorehia” teie titauraa. (Kor. 2, 3:7-11; hiˈo i te mau tatararaa horoahia no nia i te reira i te mau api 350, 351.)’ (2) ‘Teie nei râ, te vai ra te hoê Sabati ta matou e haapao tamau nei. (Heb. 4:4-11; hiˈo i te mau api 351, 352.)’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono