VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/7 api 14-19
  • E ô anei outou i roto i te faaearaa o te Atua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ô anei outou i roto i te faaearaa o te Atua?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faaea te Atua i ta ˈna ohipa
  • Aita o Iseraela i ô i roto i te faaearaa o te Atua
  • Te vai faahou ra te hoê faaearaa
  • E ô i roto i te faaearaa o te Atua
  • E puai rahi to te parau a te Atua
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Eaha te faaearaa o te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • E taime to te ohipa e e taime to te faafaaearaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Sabati
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/7 api 14-19

E ô anei outou i roto i te faaearaa o te Atua?

“O tei ô hoi [i roto] i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa.”—HEBERA 4:10; MN.

1. No te aha e mea hinaarohia ia faaea?

FAAEARAA. Auê te au maitai teie parau e! I te mea e te ora nei tatou i teie mahana i roto i te hoê ao vitiviti e te huehue, e farii te rahiraa o tatou e mea hinaarohia te tahi faaearaa rii. Te teimaha ra paha tatou, te feia apî aore ra paari, faaipoipo aore ra faaea taa noa, e ua rohirohi noa paha tatou i te oraraa i tera e tera mahana. No te feia e mau otia aore ra e mau paruparu to ratou i te pae tino, ua riro te mahana tataitahi ei tautooraa. Mai ta te mau Papai e parau ra, ‘te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui e tae roa aˈenei i teie nei mahana.’ (Roma 8:22) Te hoê taata e faaea ra, e ere mau â oia i te taata faatau. Te faaearaa, o te hoê ïa hiaai o te taata te tia ia haamâhahia.

2. Mai anafea mai to Iehova faaearaa?

2 Ua faaea atoa na te Atua ra o Iehova. I roto i te buka Genese, te taio nei tatou e: “Oti roa aˈera te raˈi e te fenua, e to ratou atoa ra. Faaoti ihora hoi te Atua i ta ˈna ohipa i te mahana hitu ra, i ta ˈna i rave; e faaea ihora oia i te mahana hitu, i ta ˈna atoa ra mau ohipa i hamanihia e a ˈna ra.” E mea faufaa taa ê “te mahana hitu” no Iehova, no te mea te na ô faahou ra te aamu faauruahia e: “Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira.”—Genese 2:1-3.

Ua faaea te Atua i ta ˈna ohipa

3. Aita o Iehova i faaea no teihea mau tumu?

3 No te aha te Atua i faaea ˈi i “te mahana hitu”? Parau mau, aita oia i faaea no te mea e ua rohirohi oia. E “puai rahi” to Iehova e ‘e ore hoi oia e matapouri e e rohirohi.’ (Isaia 40:26, 28) Aita atoa te Atua i faaea no to ˈna hinaaro e faafaaea aore ra e taui rii, no te mea ua parau mai o Iesu ia tatou e: “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” (Ioane 5:17) Noa ˈtu râ, “e Varua te Atua” e aita oia i taotiahia e te mau ohiparaa o te tino e te mau hinaaro o te mau mea ora i te pae tino.—Ioane 4:24.

4. Mea nafea “te mahana hitu” i taa ê ai i na “mahana” e ono na mua ˈtu?

4 Nafea tatou e nehenehe ai e ite i te tumu i faaea ˈi te Atua i “te mahana hitu”? Na roto ïa i te tapaoraa e noa ˈtu e ua oaoa roa oia i ta ˈna i rave i te tau roa o na “mahana” poieteraa e ono na mua ˈtu, ua haamaitai taa ê e ua “haamoˈa” te Atua i “te mahana hitu.” Te faataa ra te hoê titionare (Concise Oxford Dictionary) i te parau ra “haamoˈa” mai te mea ra e “ua pûpûhia aore ra ua faataa-taatoa-hia (no te hoê atua aore ra no te tahi tumu i te pae faaroo).” No reira, te faaite ra to Iehova haamaitairaa e to ˈna haamoˈaraa i “te mahana hitu,” e e taairaa tei rotopu i te reira e to ˈna “faaearaa” atoa, e to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa moˈa, eiaha râ e to ˈna mau hiaai. Eaha ïa taua taairaa ra?

5. Eaha ta te Atua i hamani i na “mahana” poieteraa matamua e ono?

5 I roto i na “mahana” poieteraa e ono na mua ˈtu, ua hamani ihora te Atua i te mau faaohuraa e te mau ture atoa no te aratai i te mau tereraa o te fenua e te mau mea atoa e haaati ra ia ˈna. Te haapii ra te mau aivanaa i teie nei e mea faahiahia mau â to ratou hamaniraa. I te taime hopea o “te mahana ono,” poiete aˈera te Atua i nau taata matamua e ua tuu aˈera ia raua i roto i “te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra.” I te pae hopea, ua faahiti atura te Atua i ta ˈna opuaraa no nia i te fetii taata nei e te fenua i roto i teie mau parau tohu e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.”—Genese 1:28, 31; 2:8.

6. (a) A hope ai “te mahana ono,” eaha te manaˈo o te Atua no nia i te mau mea atoa ta ˈna i poiete? (b) Eaha te auraa e ua haamoˈahia “te mahana hitu”?

6 A hope ai “te mahana ono” o te poieteraa, te na ô maira te aamu ia tatou e: “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31) Ua oaoa te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i rave. I reira, faaea ˈtura oia i te tahi atu mau ohipa poieteraa o te fenua. Noa ˈtu râ e mea tia roa e mea haviti te ô, o te tahi noa tuhaa iti tei faarirohia ei paradaiso, e e piti noa taata tei nia i te fenua. E titauhia i te taime ia naeahia e te fenua e te fetii taata i te huru ta te Atua i opua. No teie tumu, ua faataa ˈtura oia i te hoê “mahana hitu” ia nehenehe te mau mea atoa ta ˈna i poiete i na “mahana” e ono na mua ˈtu, ia tupu ia au i to ˈna hinaaro moˈa. (A faaau e te Ephesia 1:11.) A fatata ˈi “te mahana hitu” i to ˈna hopearaa, e riro te fenua ei paradaiso rahi e faaeahia e a muri noa ˈtu e te hoê fetii taata tia roa. (Isaia 45:18) Ua faataahia, aore ra ua pûpûhia, “te mahana hitu” no te tupuraa o te hinaaro o te Atua no nia i te fenua e te huitaata nei. Tera ïa te auraa oia i ‘haamoˈahia ˈi.’

7. (a) Ua faaea te Atua i “te mahana hitu” i roto i teihea tuhaa? (b) Ia hope anaˈe “te mahana hitu,” eaha te tupuraa o te mau mea atoa?

7 Ua faaea ïa te Atua i ta ˈna ohipa poieteraa i “te mahana hitu.” E mai te mea ra e te faaea ra oia ia nehenehe te mea o ta ˈna i hamani ia faaoti i to ratou tupuraa. Ua tiaturi taatoa oia e i te pae hopea o “te mahana hitu,” e riro mai te mau mea atoa mai ta ˈna mau â i opua. Noa ˈtu e ua tupu mai te mau fifi, ua faaafarohia te reira. E fanaˈo te huitaata auraro atoa nei ia tupu mau anaˈe te hinaaro o te Atua. Aita hoê aˈe mea e haafifi i te reira no te mea ua haamaitai e ua “haamoˈa” te Atua i “te mahana hitu.” Auê ïa tiaturiraa hanahana no te huitaata auraro e!

Aita o Iseraela i ô i roto i te faaearaa o te Atua

8. Anafea e mea nafea to te mau ati Iseraela haapaoraa i te Sabati?

8 Ua fanaˈo te nunaa Iseraela i te faanahoraa a Iehova no nia i te ohipa e te faaearaa. Na mua ˈˈe atoa i to ˈna horoaraa i te Ture i te mau ati Iseraela i te Mouˈa Sinai ra, ua parau atu te Atua ia ratou na roto i te arai o Mose e: “No te mea ua horoa mai Iehova i te sabati no outou, i horoa mai ai oia i te mahana ono nei i te maa no na mahana e piti atoa ra. E parahi noa outou atoa, o te taata o to ˈna vahi; eiaha roa ei taata e haere i rapae i te mahana hitu ra.” Te faahopearaa, oia ïa “ua faaea noa ihora te taata i te mahana hitu.”—Exodo 16:22-30.

9. No te aha te ture o te Sabati i riro ai, ma te feaa ore, ei tauiraa oaoa no te mau ati Iseraela?

9 E faanahoraa apî teie no te mau ati Iseraela, o tei faaorahia iho nei i te faatîtîraa i Aiphiti. Noa ˈtu e ua faito na to Aiphiti e vetahi atu mau nunaa i te taime ia au i te hoê tau e pae e tae atu i te hoê ahuru mahana, aita paha i horoahia na te mau ati Iseraela faatîtîhia i te hoê mahana faaearaa. (A faaau e te Exodo 5:1-9.) E mea tano ïa ia parau e ua farii maitai te nunaa Iseraela i teie tauiraa. Maoti i te hiˈo i te titauraa o te Sabati ei faateimaharaa aore ra ei faatureraa, e tia ia ratou ia oaoa i te pee i te reira. Inaha, ua parau atu te Atua ia ratou i muri iho e e riro te Sabati ei faahaamanaˈoraa i to ratou faatîtîraahia i Aiphiti e to ˈna faaoraraa mai ia ratou.—Deuteronomi 5:15.

10, 11. (a) Na roto i te auraroraa, eaha ta te mau ati Iseraela e nehenehe e tiaturi i te fanaˈo? (b) No te aha aita te mau ati Iseraela i ô i roto i te faaearaa o te Atua?

10 Ahiri te mau ati Iseraela, tei haere mai i rapaeau ia Aiphiti e o Mose i faaroo, e fanaˈo ïa ratou i te haamaitairaa e tomo i roto i te “fenua [tǎpǔhia] e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:8) I reira ratou e fanaˈo ai i te faaearaa mau, eiaha noa i te Sabati, i te roaraa atoa râ o to ratou oraraa. (Deuteronomi 12:9, 10) Teie râ, aita te reira i tupu. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia ia ratou: “O te tahi pae hoi, ite noâ ratou ua faaooo â i te Atua, [o] taua feia atoa mai Aiphiti maira ta Mose i aratai ra. I ooo râ [te Atua] ia vai e e maha atoa ahururaa i te matahiti? e ere anei i te feia i rave i te hara tei pohe to ratou tino i te medebara ra? E o vai hoi ta ˈna i tǎpǔ ra, e e ore roa e ô i to ˈna ra [faaearaa] mau, maori râ o te feia aore i faaroo ra? E teie nei, te ite hua nei tatou e, no te faaroo ore i ore ratou i ô ai.”—Hebera 3:16-19; MN.

11 Auê ïa haapiiraa puai mau no tatou e! No to ratou ereraa i te faaroo ia Iehova i ore ai taua ui ra e fanaˈo i te faaearaa o ta ˈna i tǎpǔ mai ia ratou. Teie râ, ua pohe ratou i roto i te medebara. Aita ratou i taa e i te mea e e huaai ratou na Aberahama, ua taai-roa-hia ratou i te hinaaro o te Atua e haamaitai i te mau nunaa atoa o te fenua nei. (Genese 17:7, 8; 22:18) Aita ratou i ohipa ia au i te hinaaro o te Atua, ua haafariu-ê-roa-hia to ratou feruriraa e to ratou mau hiaai miimii o teie nei ao. Eiaha roa ˈtu tatou e topa i roto i teie huru haerea!—Korinetia 1, 10:6, 10.

Te vai faahou ra te hoê faaearaa

12. Eaha te tiaturiraa e vai â ra no te mau Kerisetiano i te senekele matamua, e nafea ratou e nehenehe ai e fanaˈo i te reira?

12 I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e aita o Iseraela i ô i roto i te faaearaa o te Atua no to ratou faaroo ore, ua huri atura o Paulo i to ˈna ara-maite-raa i nia i to ˈna mau hoa faaroo. Mai tei tapaohia i roto i te Hebera 4:1-5 [MN], ua haapapu faahou oia ia ratou i “te parau [tǎpǔ] hoi i vaiihohia nei e, e ô i [roto i] te faaearaa o te Atua ra.” Ua faaue o Paulo ia ratou ia faatupu i te faaroo i roto i te “parau apî maitai, MN” no te mea “o tatou hoi e faaroo nei, e ô â ïa i [roto i] te faaearaa o te Atua.” I te mea hoi e ua faaore-aˈena-hia te Ture na roto i te tusia no te hoo o Iesu, aita ïa o Paulo e faahiti ra i ǒ nei i te faaearaa i te pae tino i te Sabati. (Kolosa 2:13, 14) Na roto i te faahitiraa i te Genese 2:2 e te Salamo 95:11, te faaitoito ra o Paulo i te mau Kerisetiano Hebera ia faaô i roto i te faaearaa o te Atua.

13. Na roto i te faahitiraa i te Salamo 95, no te aha o Paulo i huti ai i te ara-maite-raa i nia i te parau ra “i teie nei mahana”?

13 Eita e ore e ua riro te neheneheraa e ô i roto i te faaearaa o te Atua ei “parau apî maitai” no te mau Kerisetiano Hebera, mai te faaearaa atoa i te Sabati o tei riro ei “parau apî maitai” no te mau ati Iseraela na mua ˈˈe ia ratou. No reira o Paulo i faaue ai i to ˈna mau hoa faaroo eiaha e rave i te hoê â hape e ta te mau ati Iseraela i te medebara. Na roto i te faahitiraa i teie nei i te Salamo 95:7, 8, te huti ra oia i te ara-maite-raa i nia i te parau ra “i teie nei mahana,” noa ˈtu e e mea maoro aˈenei to te Atua faaearaa i te mau ohipa poieteraa. (Hebera 4:6, 7; MN) Eaha te manaˈo o Paulo? Oia ïa aita i hope atura “te mahana hitu,” ta te Atua i faataa e ia tupu taatoa ta ˈna opuaraa no nia i te fenua e te huitaata nei. No reira, e mea ru no to ˈna mau hoa kerisetiano ia faaau atu ia ratou i taua opuaraa ra, eiaha râ ia haapeapea i te titau i te mau mea ma te miimii. Ua faaara faahou oia e: “Eiaha e [faaetaeta] i to outou [mafatu].”

14. Nafea to Paulo faaiteraa e te vai noa râ “te faaearaa” o te Atua?

14 Hau atu, ua faaite o Paulo e “te faaearaa” i tǎpǔhia mai, e ere noa ïa te parahiraa i te Fenua Tǎpǔhia i raro aˈe i te aratairaa a Iosua. (Iosua 21:44) “Ahiri hoi Iosua i horoa i te faaearaa no ratou,” o ta Paulo ïa i parau, “e ore hoi te Atua e na muri i te faaite mai i te tahi â mahana.” No te reira i parau faahou ai o Paulo e: “E teie nei, te vai râ maori te faaearaa [“sabati,” MN] no te taata no te Atua.” (Hebera 4:8, 9) Eaha ïa taua “faaearaa sabati” ra?

E ô i roto i te faaearaa o te Atua

15, 16. (a) Eaha te auraa o te parau ra “faaearaa sabati”? (b) Eaha te auraa ia ‘faaea te hoê taata i ta ˈna iho mau ohipa’?

15 Te parau ra “faaearaa sabati,” o te huriraa ïa o te hoê taˈo Heleni, oia hoi te auraa “haasabatiraa.” (Kingdom Interlinear) Te na ô ra te Orometua haapii ra o William Lane e: “Te huru taa ê o teie parau, no roto mai ïa i te faaueraa no nia i te Sabati, tei haamauhia i roto i te haapaoraa ati Iuda ia au i te Exodo 20:8-10, i reira te haapapuraahia e e haere apipiti noa te faaearaa e te arueraa . . . Te haamatara ra [te reira] i te huru taa ê o te oroa e o te oaoa, i faaitehia i roto i te haamoriraa e te arueraa i te Atua.” No reira, te faaearaa i tǎpǔhia, e ere noa ïa i te faaearaa i te rave i te ohipa. O te hoê tauiraa atoa râ i te ohipa rohirohi e aita e tumu, no te rave i te taviniraa oaoa o te faahanahana ra i te Atua.

16 Te haapapuhia ra te reira e te mau parau a Paulo i muri iho e: “O tei ô hoi [“i roto,” MN] i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna ra.” (Hebera 4:10) Aita te Atua i faaea i te hitu o te mahana poieteraa no te mea e ua rohirohi oia. Tera râ, ua faaea oia i ta ˈna mau ohipa poieteraa i nia i te fenua nei ia hotu mai ta ˈna mau ohipa ia hanahana roa, no te arue e no te faahanahana ia ˈna. Ei tuhaa no te poieteraa a te Atua, e tia ia tatou ia faaau atu i taua faanahoraa ra. E tia ia tatou ia ‘faaea i ta tatou iho mau ohipa,’ oia hoi e tia ia tatou ia faaea i te tutava i te faatia ia tatou i mua i te Atua ma te hinaaro e titau i te ora. Tera râ, e tia ia tatou ia tiaturi e ua niuhia to tatou ora i nia i te tusia no te hoo o Iesu Mesia, o te faatuati faahou i te mau mea atoa i te opuaraa a te Atua.—Ephesia 1:8-14; Kolosa 1:19, 20.

E puai rahi to te parau a te Atua

17. Eaha te haerea o te Iseraela i te pae tino te tia ia tatou ia ape?

17 Aita te mau ati Iseraela i ô i roto i te faaearaa tǎpǔhia o te Atua no to ratou auraro ore e to ratou faaroo ore. No reira o Paulo i faaue ai i te mau Kerisetiano Hebera e: “E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô i taua faaearaa ra, o te mairi noa ˈtu te hoê mai ia ratou i mairi i te faaroo ore ra.” (Hebera 4:11) Aita te rahiraa o te mau ati Iuda i te senekele matamua i faatupu i te faaroo i roto ia Iesu, e e rave rahi o ratou tei mauiui rahi i te haamouraahia te faanahoraa ati Iuda o te mau mea i te matahiti 70 T.T. Auê ïa te faufaa rahi no tatou ia tiaturi i te parau tǎpǔ a te Atua i teie mahana!

18. (a) Eaha te mau tumu ta Paulo i horoa no te faatupu i te faaroo i roto i te parau a te Atua? (b) Mea nafea e e “ooi rahi hoi” to te parau a te Atua “i to te ˈoˈe mata piti ra”?

18 E mau tumu papu ta tatou no te faatupu i te faaroo i roto i te parau a Iehova. Teie ta Paulo i papai: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [mafatu] ra.” (Hebera 4:12; MN) Oia mau, e “ooi rahi hoi” to te parau, aore ra te poroi, a te Atua “i to te ˈoˈe mata piti ra.” Ua tia i te mau Kerisetiano Hebera ia haamanaˈo i te ohipa i tupu i nia i to ratou mau tupuna. Ma te ore e tâuˈa i te haavaraa a Iehova e e pohe ratou i roto i te medebara, ua tamata ratou i te tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia. Ua faaara râ o Mose ia ratou e: “Tei reira hoi te ati Amaleka, e te ati Kanaana, ua parahi ê na; e pohe outou i te ˈoˈe.” I to te mau ati Iseraela mârôraa i te faanuu, “ua pou maira te ati Amaleka, e te ati Kanaana i parahi i taua mouˈa ra, ua tairi maira ia ratou, pau maira ratou, taparahi haere maira ia ratou e tae roa maira i Horama.” (Numera 14:39-45) Mea ooi aˈe te parau a te Atua i te ˈoˈe mata piti ra, e te taata e ore e tâuˈa i te reira ma te opua, e ooti mau â oia i te mau faahopearaa.—Galatia 6:7-9.

19. Nafea te parau a te Atua ia ‘haaputapupu roa’ ma te puai, e no te aha e tia ia tatou ia farii i ta tatou hopoia i mua i te Atua?

19 Auê te puai e ia ‘haaputapupu roa’ te parau a te Atua “e taa ê noa ˈtu te nephe e te varua, e te tiaatiraa e te puo ivi aa”! E tomo roa oia i roto i te mau manaˈo e te mau hinaaro o te taata, na roto i te haaputa-taipe-raa i te puo ivi i roto roa i te mau ivi! Noa ˈtu e ua farii te mau ati Iseraela, o tei tiamâ mai i te faatîtîraa a to Aiphiti, i te auraro i te Ture, ua ite o Iehova e i roto roa ia ratou iho, aita ratou e haafaufaa ra i ta ˈna mau faanahoraa e mau titauraa. (Salamo 95:7-11) Aita ratou i rave i to ˈna hinaaro, ua tapitapi aˈe ratou i te haamâha i to ratou mau hiaai i te pae tino. No reira, aita ratou i ô i roto i te faaearaa tǎpǔhia o te Atua ua pohe râ i roto i te medebara. E tia ia tatou ia haapao i taua haapiiraa ra, no te mea “aore roa hoi e mea i moe [i te Atua]; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13) Ia faatupu ïa tatou i ta tatou pûpûraa ia tatou no Iehova e eiaha ia “orai tia i muri e pohe atu” ai.—Hebera 10:39.

20. Eaha te tupu i mua nei, e eaha te tia ia tatou ia rave i teie nei no te ô i roto i te faaearaa o te Atua?

20 Noa ˈtu e aita “te mahana hitu”—te mahana faaearaa a te Atua—i hope atura, te ara noa ra oia i nia i te tupuraa o ta ˈna opuaraa no nia i te fenua e te huitaata nei. E fatata roa te Arii ra o Iesu Mesia i te ohipa mai no te haamou i te feia atoa e patoi nei i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu i te Diabolo ra o Satani. I roto i te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia, e afai o Iesu e to ˈna 144 000 hoa faatere i te fenua e te huitaata nei i te huru tiaraa ta te Atua i opua. (Apokalupo 14:1; 20:1-6) Teie ïa te taime no tatou ia haapapu e ua niuhia to tatou oraraa i nia i te hinaaro o te Atua ra o Iehova. Teie te taime no tatou, eiaha no te imi i te faatia ia tatou i mua i te Atua e i te tuu i ta tatou iho mau faufaa i te parahiraa matamua, no te “faaea” râ ‘i ta tatou iho mau ohipa’ e no te turu ma te mafatu taatoa i te mau faufaa a te Basileia. Ia na reira tatou e ia vai haapao maitai noa tatou i to tatou Metua i nia i te raˈi, e fanaˈo ïa tatou i te mau haamaitairaa o te faaearaa o te Atua i teie nei e a muri noa ˈtu.

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ No teihea tumu i faaea ˈi te Atua i “te mahana hitu”?

◻ Eaha te faaearaa ta te mau ati Iseraela i nehenehe hoi e fanaˈo, e no te aha râ e aita ratou i ô i roto?

◻ Eaha te tia ia tatou ia rave no te ô i roto i te faaearaa o te Atua?

◻ Mea nafea te parau a te Atua i riro ai ei parau ora, e te puai rahi, e te ooi rahi i to te ˈoˈe mata piti ra?

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

Ua haapao te mau ati Iseraela i te Sabati, aita râ ratou i ô i roto i te faaearaa o te Atua. Ua ite anei outou e no te aha?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono