VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/1 api 29-31
  • ‘Te tufaraa i te parau mau ma te tia’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Te tufaraa i te parau mau ma te tia’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te horoaraa i te û o te Parau a te Atua
  • Te tufaraa i te maa paari o te Parau a te Atua
  • Te pape o te tamǎrû e o te tamâ
  • A faaohipa i te Parau a te Atua mai te hiˈo ra
  • Te Parau a te Atua mai te ˈoˈe ra
  • Te tamaa maitai ra anei outou i te pae varua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • ‘Ia itehia te tupuraa o to outou ite’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • ‘A tufa i te Parau a te Atua ma te tia’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • No te aha e mea faufaa ia tae atu outou i te mau putuputuraa kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/1 api 29-31

‘Te tufaraa i te parau mau ma te tia’

UA RIRO te Parau a te Atua ei pu no te mau faaueraa tumu faufaa roa ia manuïa to tatou oraraa. E nehenehe oia e tauturu i te hoê tavini ia horoa i te haapiiraa, ia aˈo, e ia faatitiaifaro. (Timoteo 2, 3:16, 17) Teie râ, ia faufaa-taatoa-hia tatou i teie aratai no ǒ mai i te Atua ra, e tia ia tatou ia pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo ia Timoteo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.

Ua faaauhia te Parau a te Atua, i rotopu i te tahi atu mau mea, i te û faaamu, te maa paari, te pape tamǎrû e o te tamâ, te hiˈo, e te ˈoˈe ǒˈi maitai. E tauturu te taa-maitai-raa i te auraa o teie mau parau i te hoê tavini ia faaohipa i te Bibilia ma te aravihi.

Te horoaraa i te û o te Parau a te Atua

O te û te maa titauhia e te mau aiû fanau apî. A paari mai ai te aiû, e anoi-mǎrû-noa-hia te maa paari i roto i ta ˈna maa, i te haamataraa râ, o te û anaˈe ta to ˈna vairaa maa e farii. I roto e rave rahi mau tuhaa, ua riro te feia mea iti roa to ratou ite i te Parau a te Atua mai te mau aiû ra te huru. Noa ˈtu e ua anaanatae apî mai te hoê taata i te Parau a te Atua aore ra mea maoro atu â to ˈna tuatapaparaa i te reira, mai te peu e e mea haihai roa to ˈna maramarama no nia i ta te Bibilia e parau ra, ua riro ïa oia ei aiû i te pae varua e te titau ra oia i te maa ohie ia faatopa—te “û” i te pae varua. Eitâ ta ˈna e nehenehe e amu i te “maa etaeta,” oia hoi te mau mea hohonu o te Parau a te Atua.—Hebera 5:12.

O te huru tupuraa ïa i farereihia e te amuiraa i haamau-apî-hia no Korinetia i to Paulo papairaa ˈtu ia ratou e: “Ua faaamu hoi au ia outou i te û, aore i te maa etaeta; aore hoi i tia ia outou i reira.” (Korinetia 1, 3:2) Ua titau na mua te mau Korinetia i te haapii i te mau “mea matamua o te mau faahitiraa moˈa a te Atua.” (Hebera 5:12, MN) I tera faito o to ratou tupuraa, eita ta ratou e nehenehe e amu i “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.”—Korinetia 1, 2:10.

Mai ia Paulo, te faaite nei te mau tavini kerisetiano i teie mahana i to ratou tapitapiraa no te mau aiû i te pae varua na roto i te horoaraa ˈtu i te “û,” oia hoi, na roto i te tautururaa ia ratou ia mau papu i roto i te haapiiraa kerisetiano matamua. Te faaitoito nei ratou i teie mau taata apî aore ra o tei ore i paari maitai ia ‘hiaai maite i te û anoi-ore-hia ra i te parau.’ (Petero 1, 2:2) Ua faaite te aposetolo Paulo e te taa ra ia ˈna i te ara-maite-raa taa ê e titauhia ra e te feia apî ia ˈna i papai e: “O tei amu atoa hoi i te û anaˈe ra, aore ïa i paari i te parau-tia ra, e aiû hoi oia.” (Hebera 5:13) E mea titauhia te faaoromai, te manaˈo aupuru, te taaraa i to vetahi ê ra huru, e te mǎrû i te mau tavini a te Atua ia tufa anaˈe ratou i te û viivii ore o te Parau i te feia apî o tei ore i noaa ˈtura i te aravihi na roto i te mau haapiiraa bibilia i te fare e i roto i te amuiraa.

Te tufaraa i te maa paari o te Parau a te Atua

Ia paari oia e noaa ˈtu ai te ora, e titau te hoê kerisetiano hau atu i te “û.” Ia maramarama anaˈe oia e ia farii oia i te mau parau mau matamua a te Bibilia, ua ineine ïa oia no te rave i ‘te maa etaeta na te taata paari ra.’ (Hebera 5:14) Nafea oia e na reira ˈi? A tahi, na roto i te hoê porotarama tamau o te haapiiraa tataitahi e te amuiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano. E tauturu teie mau peu maitatai i te hoê kerisetiano ia riro mai ei taata puai i te pae varua, te paari, e te aravihi i roto i te taviniraa. (Petero 2, 1:8) Eiaha e moehia ia tatou e apitihia i te ite, ua riro atoa te raveraa i te hinaaro o Iehova ei maa pae varua.—Ioane 4:34.

I teie mahana, ua nominohia te hoê “tavini haapao maitai e te paari” no te tufa i te maa i te taime mau ra na te mau tavini a te Atua e no te tauturu ia ratou ia taa maitai i “te paari huru rau a te Atua.” Te faaite nei Iehova, na roto i to ˈna varua, i te mau parau mau hohonu a te mau Papai na roto i te arai o teie tavini taiva ore, o te pia nei ma te haapao maitai i te “maa [pae varua] i te hora mau ra.” (Mataio 24:45-47; Ephesia 3:10, 11; a faaau e te Apokalupo 1:1, 2.) E hopoia na te kerisetiano tataitahi ia faaohipa i roto i te faito rahi roa ˈˈe i teie mau ravea i piahia.—Apokalupo 1:3.

Parau mau, te vai ra vetahi mau parau “fifi roa ia taa i te auraa” i roto i te Bibilia, e tae noa ˈtu no te mau kerisetiano paari. (Petero 2, 3:16, MN) Te vai ra te mau faahitiraa parau, te mau parau tohu, e te mau faahohoˈaraa fifi roa o te titau e ia tuatapapahia e ia feruri-hohonu-hia. No reira, te titau atoa ra te haapiiraa tataitahi i te heruraa i roto i te Parau a te Atua. (Maseli 1:5, 6; 2:1-5) Tei te mau matahiapo iho â te hopoia i roto i teie tuhaa ia haapii anaˈe ratou i te amuiraa. Noa ˈtu e e faatere ratou i te haapiiraa buka a te amuiraa aore ra te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, e horoa ratou i te mau oreroraa parau huiraatira, aore ra i te tahi atu haapiiraa, e tia i te mau matahiapo ia ite maitai i ta ratou tuhaa e vauvau e ia ineine i te ara maite i to ratou “aravihi i te haapiiraa” a tufa ˈtu ai ratou i te maa pae varua paari na te amuiraa.—Timoteo 2, 4:2, MN.

Te pape o te tamǎrû e o te tamâ

Ua parau o Iesu i te vahine ati Samaria i te apoo pape ra e e horoa oia na ˈna i te tahi pape inu o te riro “ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Ioane 4:13, 14; 17:3) I roto i teie pape ora, te vai ra te mau faanahoraa atoa a te Atua ia noaa te ora na roto i te Arenio a te Atua, e ua faataahia teie mau faanahoraa i roto i te Bibilia. Ei feia o te poihâ nei i taua “pape” ra, te farii nei tatou i te titauraa i horoahia e te varua e te vahine a te Mesia ia ‘rave noa mai i te pape ora [ma te tamoni ore].’ (Apokalupo 22:17) E nehenehe te inuraa i teie pape e horoa mai i te ora mure ore.

Hau atu, te haamau ra te Bibilia i te mau ture i te pae morare e i te pae varua no te mau kerisetiano mau. Ia faaohipa tatou i teie mau ture haamauhia e te Atua, e tamâhia tatou e te Parau a Iehova, e “horoihia” tatou i te mau peu atoa ta te Atua ra o Iehova e riri ra. (Korinetia 1, 6:9-11) No teie tumu, te piihia ra te parau mau e vai ra i roto i te Parau i faauruahia e “horoiraa pape.” (Ephesia 5:26) Mai te peu e eita tatou e vaiiho i te parau mau a te Atua ia tamâ ia tatou mai teie te huru, eita oia e farii mai i ta tatou haamoriraa.

Mea anaanatae ia ite e ua faaau-atoa-hia te mau matahiapo o ‘te tufa ra i te parau mau ma te tia’ i te pape. Te na ô ra o Isaia e ua riro ratou “mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra.” (Isaia 32:1, 2) Te faatupu nei te mau matahiapo aroha i teie faataaraa ia haere anaˈe ratou e farerei i to ratou mau taeae ei mau tiai mamoe pae varua, ma te faaohipa i te Parau tamǎrû a te Atua no te tufa i te mau parau pae varua, mau parau faaetaetaraa, e tamǎrûraa, o te haapuai e o te faaitoito ia ratou.—A faaau e te Mataio 11:28, 29.a

Te tiai ru nei te mau melo o te amuiraa i te mau farereiraa a te mau matahiapo. Te na ô ra o Bonnie e: “Ua ite au e mea tamǎrû mau â te mau matahiapo, e te oaoa nei au i to Iehova raveraa i teie faanahoraa.” Te papai ra o Lynda, te hoê metua vahine o ˈna anaˈe, e: “Maoti te faaitoitoraa a te mau Papai, ua tauturu mai te mau matahiapo ia ˈu ia faaruru. Ua faaroo mai ratou ia ˈu e ua faaite mai ratou i te aroha.” Te na ô ra o Michael e: “Ua faaite mai ratou e tei roto vau i te hoê faanahonahoraa o te tapitapi mau ra.” “Ua tauturu te mau farereiraa a te mau matahiapo ia ˈu ia haapaiuma i te mau taime hepoheporaa ino mau,” o ta te tahi atu vahine e parau ra. E riro te farereiraa e faaitoito i te pae varua a te hoê matahiapo mai te hoê inu toetoe, e te tamǎrû. E tamahanahanahia te mau mamoe ia tauturu te mau tiai mamoe aroha ia ratou ia ite nafea te mau faaueraa tumu a te mau Papai ia tano i roto i to ratou huru tupuraa.—Roma 1:11, 12; Iakobo 5:14.

A faaohipa i te Parau a te Atua mai te hiˈo ra

Ia rave anaˈe te hoê taata i te maa paari, ta ˈna tapao, e ere noa ïa te monamona o te maa. Maoti râ, te hinaaro nei oia e amu i te maa ia nehenehe to ˈna tino ia ohipa. Mai te peu e e tamarii oia, te hinaaro ra oia e ia tauturu teie maa ia ˈna ia tupu i te rahi e ia riro mai ei taata paari. Hoê â huru no te maa pae varua. E nehenehe te haapiiraa tataitahi i te Bibilia e riro ei ohipa au mau, tera râ, e ere te reira anaˈe te tumu. E tia e ia taui te maa pae varua ia tatou. E tauturu oia ia tatou ia ite e ia faatupu i te mau hotu o te varua e ia ahu i “te huru taata apî, o tei faaapîhia na roto i te ite papu ia au i te hohoˈa o Tei hamani ia ˈna ra.” (Kolosa 3:10, MN; Galatia 5:22-24) E tauturu atoa te maa pae varua ia tatou ia riro ei taata paari, ia ohie aˈe tatou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te mau Papai ia arai anaˈe tatou i to tatou mau fifi e ia tauturu tatou ia vetahi ê ia arai i to ratou iho.

Nafea tatou ia ite e mai te peu e te reira anei ta te Bibilia e rave ra i nia ia tatou? E faaohipa ïa tatou i te Bibilia mai te hoê hiˈo ra te huru. Ua parau o Iakobo e: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, . . . O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aromoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra. O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.”—Iakobo 1:22-25.

E “hiˈo” tatou i roto i te Parau a te Atua ia hiˈopoa maite tatou ia ˈna e ia faaau tatou i to tatou iho huru e te huru te tia ia tatou ia faatupu ia au i te mau ture a te Atua. Ia na reira tatou, e riro tatou ‘ei feia rave i te parau, eiaha râ ei feia faaroo noa.’ E faatupu ïa te Bibilia i te hoê mana maitai i nia ia tatou.

Te Parau a te Atua mai te ˈoˈe ra

I te pae hopea, te tauturu ra te aposetolo Paulo ia tatou ia ite e nafea tatou ia faaohipa i te Parau a te Atua mai te ˈoˈe ra te huru. Ia ˈna i aˈo mai ia ara i “te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei,” te faaue atoa ra oia ia “rave . . . [i] te ˈoˈe a te [v]arua ra o te parau a te Atua.” (Ephesia 6:12, 17) E mauhaa faufaa roa te Parau a te Atua o ta tatou e nehenehe e faaohipa no te patoi i te mau manaˈo o tei ‘faateiteihia ia ore ia noaa te ite i te Atua.’—Korinetia 2, 10:3-5.

Ma te feaa ore, ‘e mea ora te parau a te Atua, e te puai rahi.’ (Hebera 4:12) Te paraparau nei Iehova i te huitaata nei na roto i te mau api o ta ˈna Parau i faauruahia. A faaohipa maitai i te reira no te haapii atu ia vetahi ê e no te faaite tahaa i te mau haapiiraa hape. A faaohipa atu no te faaitoito, no te faaetaeta, no te tamǎrû, no te tamahanahana, no te turai, e no te haapuai ia vetahi ê i te pae varua. E “ia faaau mai [Iehova] ia outou i te mau ohipa maitatai atoa ra, ia rave outou i to ˈna hinaaro,” ia nehenehe outou e tamau noa i te rave i “te mea au ia ˈna iho.”—Hebera 13:21.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau a Te Pare Tiairaa “Te tiai nei ratou i te mau mamoe iti ma te aroha,” 15 no setepa 1993, mau api 20-3.

[Hohoˈa i te api 31]

Te faaitoito nei te mau matahiapo ia vetahi ê, ‘i te tufaraa i te parau mau ma te tia’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono