‘Feia rave i te parau’ oaoa
“A farii maite ai ma te mǎrû i te parau haamauhia i roto ra, e ora ˈi to outou [nephe]. Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa.”—IAKOBO 1:21, 22.
1. Nafea ia hiˈohia i ta tatou irava no te matahiti 1996?
“EI FEIA RAVE HOI OUTOU I TE PARAU.” E poroi puai mau to roto i teie pereota iti ohie roa. No roto mai oia i “Te rata a Iakobo” i roto i te Bibilia, e e faaiteitehia oia i roto i te mau Piha no te Basileia ei irava matahiti a te mau Ite no Iehova no te matahiti 1996.
2, 3. No te aha e ua tano roa e ia papai o Iakobo i te rata o tei mairihia i to ˈna iˈoa?
2 E tiaraa faufaa roa to Iakobo, tuaane no te Fatu ra o Iesu, i roto i te amuiraa kerisetiano matamua. I te hoê taime i muri aˈe i to Iesu faatia-faahou-raahia mai, ua fa tino roa ˈtu to tatou Fatu i mua ia Iakobo e i muri iho i te mau aposetolo taatoa. (Korinetia 1, 15:7) I muri aˈe, i to te aposetolo Petero faaora-semeio-raahia i te fare tapearaa, ua parau atu oia i te hoê pǔpǔ kerisetiano i haaputuputu mai e: “E faaite atu ia Iakobo e te mau taeae i teie nei mau parau.” (Ohipa 12:17) E au ra e na Iakobo, noa ˈtu e e ere oia iho i te aposetolo, i peretiteni i te putuputuraa a te tino aratai i Ierusalema i to te mau aposetolo e te mau matahiapo faaotiraa e e ere i te mea titauhia e ia peritomehia te feia faaroo no te mau nunaa. Ua haapoto o Iakobo i te tumu parau, e ua faataehia te faaotiraa i haapapuhia e te varua moˈa i te mau amuiraa atoa.—Ohipa 15:1-29.
3 Ma te papu maitai, ua haafaufaahia te feruriraa paari o Iakobo. Tera râ, ua farii oia ma te haehaa e ua riro noa oia ei “tavini no te Atua, e no te Fatu ra no Iesu Mesia.” (Iakobo 1:1) Te vai ra i roto i ta ˈna rata i faauruahia e rave rahi mau aˈoraa e mau faaitoitoraa papu no te mau kerisetiano i teie mahana. Ua hope to ˈna papairaa fatata e maha matahiti hou te aroraa matamua a to Roma ia Ierusalema arataihia e te tenerara ra o Cestius Gallus, i muri aˈe i to te parau apî maitai poro-hua-raahia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) Tei roto ratou i te mau tau fifi, e ua taa maitai i te mau tavini a Iehova e ua fatata roa Ta ˈna haavaraa i te faatupuhia i nia i te nunaa ati Iuda.
4. Na te aha e faaite ra e e tiaturi rahi to te mau kerisetiano matamua i te Parau a te Atua?
4 Ua noaa ê na i taua mau kerisetiano ra i te taatoaraa o te mau Papai Hebera e te pae rahi o te mau Papai Heleni. Mai tei faaitehia e to ratou faahiti-pinepine-raa i te mau papai matamua, ua faaite mau â te feia papai bibilia kerisetiano i to ratou tiaturi rahi i te Parau a te Atua. Oia atoa, e tia ia tatou i teie mahana ia tuatapapa i te Parau a te Atua ma te aau tae e ia faaohipa i roto i to tatou oraraa. Ia nehenehe tatou e faaoromai, te titau nei tatou i te puai e te itoito pae varua o ta te mau Papai Moˈa e horoa mai.—Salamo 119:97; Timoteo 1, 4:13.
5. No te aha tatou e titau ai i te aratairaa taa ê i teie mahana, e ihea roa te reira e noaa mai ai?
5 I teie mahana, te haere tia ˈtu nei te huitaata i te “ati rahi, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Ua taaihia to tatou ora i nia i te noaaraa mai i te aratairaa a te Atua. Nafea e noaa mai ai? Na roto i te haamahoraraa i to tatou mafatu no te farii i te mau haapiiraa a te Parau faauruahia e te varua o te Atua. E aratai te reira ia tatou ia riro ‘ei feia rave i te parau,’ mai te mau tavini taiva ore a Iehova no mutaa ihora. E tia ia tatou ia taio e ia tuatapapa i te Parau a te Atua ma te tuutuu ore e ia faaohipa i te reira ei arueraa ia Iehova.—Timoteo 2, 2:15; 3:16, 17.
Te faaoromairaa ma te oaoa
6. No te aha tatou e oaoa ˈi ia roohia tatou i te ati?
6 I te omuaraa o ta ˈna rata, te faahiti ra o Iakobo i te oaoa, te piti o te hotu o te varua o te Atua. Te papai ra oia e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau. E tuu atu hoi i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.” (Iakobo 1:2-4; Galatia 5:22, 23) Nafea e nehenehe ai e parau e “e mea oaoa anaˈe” ia roohia tatou e te ati e rave rahi? Inaha, ua parau o Iesu iho i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa e: “E ao [oaoa] to outou ia faaino mai, e ia hamani ino mai, e ia pari haavare noa mai te taata ia outou i te mau ino atoa nei, no ˈu. A oaoa, e ia ouˈauˈa noa i te oaoa; e utua rahi hoi ta outou i te ao [raˈi] ra.” (Mataio 5:11, 12) E noaa mai te mauruuru oaoa ia ite tatou e te haamaitai maira Iehova i ta tatou mau tutavaraa a rohi ai tatou ia naeahia te tapao o te ora mure ore.—Ioane 17:3; Timoteo 2, 4:7, 8; Hebera 11:8-10, 26, 35.
7. (a) Nafea tatou e tauturuhia ˈi ia faaoromai? (b) Mai ia Ioba, nafea tatou e haamauruuruhia ˈi?
7 Ua faaoromai o Iesu iho no “te [oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro.” (Hebera 12:1, 2) Ma te tiatonu maite i te hiˈoraa itoito o Iesu, e nehenehe atoa tatou e faaoromai! Mai ta Iakobo e faahiti ra i te pae hopea o ta ˈna rata, e haamauruuru rahi o Iehova i te feia taiva ore. Te na ô ra o Iakobo e: “Inaha hoi tatou, te parau nei tatou e, e ao [oaoa] to te feia i tamau maite i te faaoromai. Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î [Iehova] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” (Iakobo 5:11) A haamanaˈo na e mea nafea te taiva ore o Ioba i te haamauruururaahia i te noaa-faahou-raa ia ˈna i te oraora-maitai-raa e te fanaˈoraa i te hoê oraraa î maitai e te oaoa e te feia i herehia e ana. E nehenehe te faaoromai ma te taiva ore e hopoi mai na outou i te hoê â oaoaraa i roto i te Paradaiso o te ao apî a te Atua i tǎpǔhia mai, ei faahoperaa no te oaoa i te taviniraa ia Iehova i teie nei iho â.
Te imiraa i te paari
8. Nafea e noaa mai ai te paari mau e te ohie ia faaohipa, e eaha te tuhaa ta te pure e hauti ra i ǒ nei?
8 E horoa mai to tatou tuatapapa-maite-raa i te Parau a te Atua, apitihia e te faaohiparaa i te reira, i te paari o te Atua, o te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa i roto i te parau-tia ore o te faanahoraa a Satani e piri atura i to ˈna hopea. Nafea tatou e papu ai e e noaa mai teie paari? Te na ô maira o Iakobo e: “Te ere ra râ te hoê o outou i te ite [paari], e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna. E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera.” (Iakobo 1:5, 6) E tia ia tatou ia pure ma te aau tae, ma te tiaturi aueue ore e e faaroo mai Iehova i ta tatou mau aniraa e e pahono mai oia i te taime e na roto i te ravea e au ia ˈna.
9. Mea nafea to Iakobo faataaraa i te paari no ǒ mai i te Atua ra e ta ˈna faaohiparaa?
9 E ô te paari o te Atua no ǒ mai ia Iehova ra. Ma te faataa i teie mau ô, te na ô ra o Iakobo e: “Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa, mai nia mai ïa i te Metua o te maramarama, aore roa e hirohirouri ia ˈna ra, aore hoi e huru-ê-raa e vahi iti noa ˈˈe.” I muri iho i roto i ta ˈna rata, te faataa ra o Iakobo i te faahopearaa o te noaaraa mai i te paari mau ia ˈna i parau e: “O vai te taata paari e te ite i roto ia outou na? ia na te haapao maitai oia i te faaite mai i ta ˈna ohipa, ma te mǎrû o te paari mau ra. . . . Area te paari no nia maira, e mea [tura] ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare.”—Iakobo 1:17; 3:13-17.
10. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa hape e te haapaoraa mau?
10 I roto i te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, i roto anei i te amuiraa faaroo kerisetiano aore ra i vetahi atu mau fenua, e peu matauhia na te feia haamori ia himene i te tahi himene faaroo, ia faaroo i te mau pure tahana noa, e peneiaˈe i te hoê oreroraa parau. Aita hoê parau faaitoitoraa ia haere e faaite i te hoê poroi tiaturiraa, inaha, aita te rahiraa o te mau haapaoraa e ite nei i te hoê oraraa maitai no a muri aˈe. Eita roa ˈtu te tiaturiraa hanahana o te Basileia Mesia a te Atua e faahiti-noa ˈˈe-hia aore ra aita roa ˈtu ratou i taa i to ˈna auraa. Te tohu ra o Iehova no nia i te feia apee i te amuiraa faaroo kerisetiano e: “A piti atura a tau mau taata nei parau ino i rave; o vau ta ratou i faarue, te tumu o te pape ora nei; e ua pao ratou i te farii pape na ratou iho, e farii amaha ïa, e ore e mau te pape i roto.” (Ieremia 2:13) Aita ta ratou e mau pape o te parau mau. Te erehia ra ratou i te paari no te raˈi mai.
11, 12. (a) Nafea te paari o te Atua ia turai ia tatou ia ohipa? (b) Te faaara ra te paari o te Atua ia tatou i te aha?
11 Auê ïa taa-ê-raa e i rotopu i te mau Ite no Iehova i teie mahana! Ma te ito puai no ǒ mai i te Atua ra, te haaparare nei ratou i te parau apî maitai o To ˈna Basileia e fatata maira na te fenua atoa nei. Ua niu-papu-hia te paari o ta ratou e faaite ra i nia i te Parau a te Atua. (A faaau e te Maseli 1:20; Isaia 40:29-31.) Oia mau, te faaohipa maitai ra ratou i te ite e te maramarama mau na roto i te faaite-haere-raa i te mau opuaraa rahi a to tatou Atua e Poiete. E tia ia tatou ia hinaaro e “ia faaîhia” te taatoaraa i roto i te amuiraa “i te ite [papu] i to [te Atua] ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra.” (Kolosa 1:9) Maoti teie niu, e haapuai-tamau-hia te feia apî e te feia paari ia riro ‘ei feia rave i te parau.’
12 Te faaara ra “te paari no nia maira” ia tatou no nia i te mau hara o te nehenehe e hopoi mai i te farii ore o te Atua. Te na ô ra o Iakobo e: “E teie nei, e au mau taeae here e, ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri: e ore hoi te riri o te taata nei e faatupu i te parau-tia a te Atua.” Oia mau, e tia ia tatou ia ru, ia oioi, i te faaroo i te aˈoraa a te Atua e ia faaohipa i te reira. Teie râ, e tia ia tatou ia ara i te faaohipa-ino-raa i teie “melo iti haihai,” oia hoi te arero. Na roto i te faaahaaharaa, te afaifairaa i te parau tano ore, aore ra te paraparauraa ma te faahepo i to ˈna manaˈo, e nehenehe te arero e tuama, ei auraa parau, i te ‘vahie iti rahi.’ E tia ˈtura ia tatou ia atuatu i te huru au maitai e te haavî ia tatou iho i roto i ta tatou mau amuimuiraa taatoa.—Iakobo 1:19, 20; 3:5.
13. No te aha e mea faufaa e ia farii tatou i ‘te haamauraahia o te parau’?
13 Te papai ra o Iakobo e: “E tena na, e tuu ê atu i te mau mea faufau ra, e te mau ino rarahi atoa ra, a farii maite ai ma te mǎrû i te parau haamauhia i roto ra, e ora ˈi to outou [nephe].” (Iakobo 1:21) E mou teie ao nounou, e to ˈna huru oraraa faaiteite, te nounou materia, te haapao na mua ia ˈna iho e to ˈna haerea morare faufau. “O tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17) E mea faufaa roa ˈtura ïa ia farii tatou i ‘te haamauraahia o te parau’! E taa-ê-raa rahi to rotopu i te paari horoahia mai e te Parau a te Atua e te ino o teie ao e pohe atura. Te hinaaro nei tatou e haapae roa i teie ino. (Petero 1, 2:1, 2) E tia ia tatou ia haamau hohonu i te here no te parau mau e te faaroo puai i roto i to tatou mafatu, ia papu to tatou manaˈo eiaha roa ˈtu e tioi i te mau eˈa parau-tia a Iehova. E navai anei râ ia faaroo noa i te Parau a te Atua?
Te riroraa ‘ei feia rave i te parau’
14. Nafea tatou ia riro ei “feia faaroo” e ei “feia rave” atoa i te Parau?
14 Te taio nei tatou i roto i te Iakobo 1:22 e: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho.” “Ei feia rave hoi outou i te parau”! Ua haamatara-mau-hia teie upoo parau i roto i te rata a Iakobo. E tia ia tatou ia faaroo, e i muri iho, ia rave ‘mai tei parauhia mai’! (Genese 6:22) E rave rahi mau taata i teie mahana o te parau nei e e navai noa ia faaroo i te hoê aˈoraa faaroo aore ra ia rave i te tahi ohipa faaroo i te tahi taime, tirara ˈtu ai. Te manaˈo nei paha ratou e i te mea e te ora nei ratou i te hoê ‘oraraa maitai’ ia au i to ratou iho hiˈoraa, ua navai ïa. Ua parau râ o Iesu e: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna satauro [pou haamauiuiraa], a pee mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24) E mea papu maitai e te titauhia ra i te mau kerisetiano mau ia ohipa ma te haapae ia ratou iho e ma te faaoromai i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu i to ˈna raveraa i te hinaaro o te Atua. No ratou, hoê â te hinaaro o te Atua i teie mahana e i te senekele matamua ra i to Iesu, o tei faatiahia mai, faaueraa e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) Te nahea ra outou i roto i teie tuhaa?
15. (a) Eaha te faahohoˈaraa o ta Iakobo e horoa ra, ei faaiteraa e nafea tatou e oaoa ˈi ei ‘feia rave i te parau’? (b) No te aha e ore te hoê haamoriraa rapaeau noa e navai?
15 Mai te peu e e tamau noa tatou i te hiˈo maite i roto i te parau a te Atua, e nehenehe oia e riro mai te hoê hiˈo o te faahoˈi mai i to tatou huru taata. Te na ô ra o Iakobo e: “O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:23-25) Oia mau, e riro oia ‘ei taata rave i te parau’ oaoa. Hau atu, e mea faufaa roa ia riro ei ‘taata rave’ i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa kerisetiano. Eiaha tatou e haavare ia tatou iho i te manaˈoraa e e navai noa te hoê haamoriraa rapaeau noa. Te aˈo ra o Iakobo ia tatou ia hiˈopoa i vetahi mau tuhaa o te haamoriraa mau o ta te mau kerisetiano itoito i ore atoa paha i haapao. Te papai ra oia e: “O te paieti mau [haamoriraa viivii ore] e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati, e te tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.”—Iakobo 1:27.
16. Mea nafea to Aberahama riroraa mai ei ‘taua no Iehova,’ e nafea tatou ia riro ei taua No ˈna?
16 Eita e navai ia parau noa e, ‘Te tiaturi nei au i te Atua,’ ua oti iho â ïa. Mai ta te Iakobo 2:19 e parau ra: “Ua faaroo [tiaturi] oe i te parau e, hoê roa Atua; ua tia te reira: ua faaroo [tiaturi] atoa hoi te mau demoni i te reira, e ua rurutaina.” Te haamatara ra o Iakobo e “te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa,” e te faahiti ra oia ia Aberahama i te na ôraa e: “Na te faaroo i faatupu i ta ˈna ohipa, e no te ohipa i tia roa ˈi te faaroo.” (Iakobo 2:17, 20-22) Ua amuihia i roto i te mau ohipa a Aberahama, te aupururaa i to ˈna mau fetii, te fariipopouraa ia vetahi ê, te faaineineraa i te faatusia ia Isaaka, e te ‘faˈi-hua-raa’ i to ˈna faaroo aueue ore i roto i te parau tǎpǔ a te Atua o “taua oire niu mau ra,” te Basileia Mesia i mua nei. (Genese 14:16; 18:1-5; 22:1-18; Hebera 11:8-10, 13, 14; 13:2) Ma te tano roa, ua “parauhia mai hoi oia e, e Taua no te Atua.” (Iakobo 2:23) E nehenehe atoa tatou e taiohia i roto i te mau ‘taua no Iehova’ ia faaite haere tatou i to tatou faaroo e to tatou tiaturiraa i roto i ta ˈna Basileia parau-tia e fatata maira.
17. (a) No te aha o Rahaba i ‘tiahia ˈi,’ e mea nafea to ˈna haamauruururaahia? (b) Eaha te tabula roa o ta te Bibilia e faataa ra no nia i te feia o tei riro ‘ei feia rave i te parau’? (c) Mea nafea to Ioba haamauruururaahia, e no te aha?
17 Oia mau, te feia e riro ‘ei feia rave i te parau,’ ‘e tiahia ratou i te ohipa, eiaha i te faaroo anaˈe.’ (Iakobo 2:24) O Rahaba te tahi o tei apiti i te ohipa i to ˈna faaroo i roto i te “parau” o ta ˈna i faaroo no nia i te mau ohipa puai a Iehova. Ua faatapuni oia i te mau matahuna Iseraela e ua tauturu oia ia raua ia horo, e i muri iho, ua haaputuputu aˈera oia i te utuafare o to ˈna metua tane ia ora ratou. I te tia-faahou-raa, auê ïa oia i te oaoa i te iteraa e, na roto i to ˈna faaroo, o tei turuhia e te mau ohipa, ua riro mai oia ei tupuna vahine no te Mesia! (Iosua 2:11; 6:25; Mataio 1:5) Te faataa ra te Hebera pene 11 i te hoê tabula roa o vetahi atu feia o tei riro ‘ei feia rave’ i to ratou faaiteraa i to ratou faaroo, e e haamauruuru-rahi-hia ratou. Eiaha e moehia ia tatou o Ioba, o tei parau i raro aˈe i te tamataraa uˈana e: “Ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova.” Mai ta tatou i tapao mai na mua ˈtu, maoti to ˈna faaroo e ta ˈna mau ohipa i noaa ˈi ia ˈna i te hoê haamauruururaa rahi. (Ioba 1:21; 31:6; 42:10; Iakobo 5:11) Oia atoa, maoti to tatou faaoromai i teie mahana ei ‘feia rave i te parau’ e fanaˈo ai tatou i te farii maitai o Iehova.
18, 19. Mea nafea to te mau taeae o tei haavîmaoro-hia i te ‘riroraa ei feia rave i te parau,’ e eaha te haamaitairaa ta ta ratou ohipa i hopoi mai?
18 I rotopu i te feia o tei faaoromai rahi i te roaraa o te mau matahiti, te vai nei to tatou mau taeae no Europa Hitia o te râ. I teie nei, ua tatarahia e rave rahi mau taotiaraa, e ua riro mau â ratou ‘ei feia rave i te parau’ i roto i to ratou vahi faaearaa apî. Ua haere atu te mau mitionare e te mau pionie no te mau fenua tapiri e faaea i reira no te tauturu i te pae no te haapiiraa e te faanahonahoraa i te ohipa. Ua tono atu te amaa no Filelane e vetahi atu mau amaa tapiri a te Taiete Watch Tower i te mau tamuta aravihi, e ua turu te mau taeae horoa maitai na te ao nei i te aufauraa i te paturaa i te mau amaa e te mau Piha no te Basileia apî.—A faaau e te Korinetia 2, 8:14, 15.
19 Ua rohi mau â teie mau taeae i haavîmaoro-hia i roto i te taviniraa! Te ‘rave puai nei ratou i te ohipa e te haa nei ratou’ no te tapaparaa, ei auraa parau, i te mau taime o tei ore i fanaˈohia e ratou i te ‘tau au ore’ ra. (Timoteo 1, 4:10; Timoteo 2, 4:2) Ei hiˈoraa, i te avaˈe eperera i mairi aˈenei i Alabania, i reira mea ino roa te haavîraa i mutaa ihora, ua operehia te taatoaraa o te pueraa api parau Parau apî o te Basileia oia hoi “No te aha e rave rahi fifi i roto i te oraraa?” i roto noa e toru mahana. Ua riro te reira ei tupuraa faahiahia roa o tei apee i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu, o tei haaputuputu e 3 491 taata—e rave rahi taime hau atu i na 538 feia poro itoito.
20. Eaha ta te rahiraa feia i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa aita i maoro aˈenei e faaite ra, e nafea te taata e rave rahi ia tauturuhia?
20 Ua amui atoa mai vetahi atu mau fenua i ta ratou tuhaa i roto i te rahiraa taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa, o tei maraa i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei e ua hau atu i te 10 000 000. I roto e rave rahi mau vahi, te riro ra te feia haere apî mai, tei puaihia to ratou faaroo na roto i te haereraa mai e te mataitairaa i te oroa Haamanaˈoraa, ‘ei feia rave i te parau.’ E nehenehe anei ta tatou e faaitoito i te mau hoa apî hau atu â ia faaaravihi ia ratou no te fanaˈo i tera hopoia taa ê?
21. Ia au i ta tatou irava matahiti, eaha te haerea te tia ia tatou ia pee, e maoti i teihea tapao?
21 Mai taua mau kerisetiano itoito o te senekele matamua ra, e e rave rahi atoa i muri iho mai, ia papu to tatou manaˈo e rohi i te ‘tapaparaa i te tapao’ o te ora mure ore, i roto anei i te Basileia o te raˈi aore ra i nia i te fenua nei. (Philipi 3:12-14) E mâuˈaraa maitai ia horoa i ta tatou mau tutavaraa atoa ia naeahia teie tapao. E ere i te taime no te haamǎrû a riro ai ei feia faaroo noa, teie râ te taime no te ‘faaitoito e no te rave i te ohipa.’ (Hagai 2:4; Hebera 6:11, 12) I te mea e ua ‘farii [tatou] i te haamauraahia o te parau,’ ia riro tatou ‘ei feia rave i te parau’ oaoa e tia ˈi, i teie nei e a muri noa ˈtu.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea tatou ia faaoromai ma te oaoa?
◻ Eaha “te paari no nia maira,” e nafea tatou ia pee maite i teie paari?
◻ No te aha e tia ia tatou ia riro ‘ei feia rave i te parau, eiaha ei feia faaroo noa’?
◻ Eaha te mau tabula parau o te faaitoito ia tatou ia riro ei ‘feia rave i te parau’?
[Hohoˈa i te api 17]
Ia haamahora atoa tatou i to tatou mafatu no te farii i te haapiiraa a te Atua
[Hohoˈa i te api 18]
Ua haamauruuruhia te taiva ore o Ioba i to ˈna noaa-faahou-raa i te hoê oraraa î maitai e te oaoa e te feia herehia e ana