VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/11 api 19-24
  • E tauturu te faaroo ia tatou ia faaoromai e ia pure

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tauturu te faaroo ia tatou ia faaoromai e ia pure
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faaino te mau hinaaro iino
  • Eiaha e haava te tahi i te tahi
  • A ape i te tiaturi ia tatou iho ma te teoteo
  • Te faaararaa no nia i te feia ona
  • E tauturu te faaroo ia tatou ia faaoromai
  • Te faaroo e ta tatou mau pure
  • Te tahi mea no tatou paatoa
  • Buka Bibilia numera 59—Iakobo
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te taeae o Iesu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Noa ˈtu te mau tamataraa, a tapea maite i to outou faaroo!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E turai te faaroo ia tatou ia ohipa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/11 api 19-24

E tauturu te faaroo ia tatou ia faaoromai e ia pure

“E faaoromai atoa hoi outou, e faaitoito na i to outou aau; ua fatata roa taua [vairaa] mai o te Fatu ra.”—IAKOBO 5:8; MN.

1. No te aha e tia ˈi ia tatou ia feruri i nia i te Iakobo 5:7, 8?

I TEIE nei, ua riro te “vairaa” mai i tiai-maoro-hia na o Iesu Mesia ei tupuraa mau. (Mataio 24:3-14, MN) Hau atu i te tau na mua ˈˈenei, e tumu ta te feia atoa e parau ra e e faaroo to ratou i te Atua e i te Mesia, ia feruri i teie mau parau a te pǐpǐ ra o Iakobo e: “E faaoromai, e au mau taeae, e ia [vai] mai te Fatu ra. Inaha hoi te [taata] faaapu ra, te tiai maite ra oia i te maa maitai o te fenua nei, te faaoromai maite ra hoi i te reira, e ia noaa mai te ûa matamua, e te ûa hopea ra. E faaoromai atoa hoi outou, e faaitoito na i to outou aau; ua fatata roa taua [vairaa] mai o te Fatu ra.”—Iakobo 5:7, 8; MN.

2. Eaha vetahi mau fifi i farereihia e te feia o ta Iakobo i papai atu?

2 Ua tia i te feia o ta Iakobo i papai atu i ta ˈna rata faauruahia, ia faatupu i te faaoromai e ia faatitiaifaro e rave rau mau fifi. E rave rahi o te rave ra i te mau ohipa aita roa ˈtu e tu ra i tei titauhia i te feia e parau ra e e faaroo to ratou i te Atua. Ei hiˈoraa, ua titauhia ia haavî i te tahi mau hinaaro i tupu i roto i te mafatu o vetahi. Ua titauhia ia faatupu faahou i te hau i rotopu i taua mau Kerisetiano matamua ra. Ua tia atoa ia aˈo ia ratou ia faaoromai e ia pure. A hiˈopoa ˈi tatou i ta Iakobo i parau atu ia ratou, e hiˈo anaˈe e nafea tatou ia faaohipa i ta ˈna mau parau i roto i to tatou oraraa.

E faaino te mau hinaaro iino

3. Eaha te mau tumu i aimârô ai te amuiraa, e eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai?

3 Aita i vai na te hau i rotopu vetahi feia e parau ra e e Kerisetiano ratou, e o te mau hinaaro iino te tumu o teie fifi. (Iakobo 4:1-3) Ua faaamahamaha te aimârôraa, e ua haava vetahi i to ratou mau taeae ma te aroha ore. Ua tupu te reira, no te mea ua tamaˈi noa te mau hinaaro tia ore i te pae taatiraa i roto i to ratou tino. E tia ia tatou iho ia pure no te ani i te tauturu no te patoi atu i te mau hiaai o te tino no te toroa teitei, te mana, e te mau taoˈa, ia ore tatou e rave i te tahi mea o te faahuehue i te hau o te amuiraa. (Roma 7:21-25; Petero 1, 2:11) I rotopu vetahi mau Kerisetiano i te senekele matamua, ua riro mai te nounou ei huru feruriraa au ore e te haapohe. I te mea e aita te Atua i faatia i to ratou mau hinaaro iino, ua tutava noa ratou i te titau i ta ratou mau tapao. Mai te peu e e mau hinaaro iino atoa to tatou, e nehenehe tatou e ani, eita râ e horoahia mai, no te mea eita to tatou Atua moˈa e pahono mai i teie mau huru pure.—Te oto o Ieremia ra 3:44; Ioane 3, 9, 10.

4. No te aha o Iakobo i pii ai ia vetahi “te mau faaturi,” e nafea teie mau parau ia ohipa i nia ia tatou?

4 Ua vai na te huru o teie nei ao, te faahinaaroraa, e te teoteo i rotopu vetahi mau Kerisetiano matamua. (Iakobo 4:4-6; MN) Ua pii o Iakobo ia vetahi “te mau faaturi” no te mea ua faahoa ˈtu ratou i te ao e ua faaturi ïa ratou i te pae varua. (Ezekiela 16:15-19, 25-45) Papu maitai e aita tatou e hinaaro ra e riro ei taata no teie nei ao i roto i to tatou haerea, ta tatou huru paraparau, e ta tatou mau ohipa, no te mea e faariro te reira ia tatou ei enemi no te Atua. Te faaite maira ta ˈna Parau e e tuhaa “[te faahinaaroraa]” no te huru ino aore ra “te [huru feruriraa]” o te feia hara. (Genese 8:21; Numera 16:1-3; Salamo 106:16, 17; Koheleta 4:4) No reira, mai te peu e te taa ra ia tatou e e tia ia tatou ia aro i te faahinaaroraa, te teoteo, aore ra i te tahi atu mau huru iino, e ani anaˈe ïa i te tauturu a te Atua na roto i te varua moˈa. Ua hau aˈe taua puai ra, i horoahia mai ma te maitai faito ore o te Atua, i “te faahinaaroraa.” E noa ˈtu e te patoi nei Iehova i te feia teoteo, e horoa mai oia i te maitai faito ore mai te peu e e aro tatou i te mau hinaaro e rave i te hara.

5. No te fanaˈo i te maitai faito ore o te Atua, eaha te mau titauraa te tia ia tatou ia faaî?

5 Nafea tatou ia fanaˈo i te maitai faito ore o te Atua? (Iakobo 4:7-10) Ia fanaˈo tatou i te maitai faito ore o Iehova, e tia ia tatou ia auraro ia ˈna, ia farii i ta ˈna mau faanahoraa, e i te mau mea atoa i tia ia ˈna. (Roma 8:28) E tia atoa ia tatou ia “patoi atu,” aore ra ia ‘aro atu,’ i te Diabolo. Na ˈna e “maue ê atu” ia tatou mai te peu e e vai papu noa tatou ei feia turu i te mana arii o Iehova i nia i te ao taatoa nei. Te tauturu maira o Iesu ia tatou, o te taotia ra i te mau faanahoraa iino a te ao nei ia ore tatou e haamauiui-tamau-noa-hia. E eiaha roa ˈtu tatou e haamoe e: Na roto i te pure, te auraroraa, e te faaroo, e haafatata ˈtu tatou i te Atua, e e haafatata mai oia ia tatou.—Paraleipomeno 2, 15:2.

6. No te aha o Iakobo i pii ai i te tahi mau Kerisetiano “te feia rave hara”?

6 No te aha o Iakobo i pii ai i te feia e parau ra e e faaroo to ratou i te Atua “te feia rave hara”? No te mea o ratou te tumu o “te tamaˈi” e te feii o te haapohe—e mau haerea tano ore teie no te mau Kerisetiano. (Tito 3:3) Ua titauhia ratou ia tamâ i to ratou “rima,” tei î i te mau ohipa iino. Ua tia atoa ia ratou ia tamâ i to ratou “aau,” te pu o te mau manaˈo. (Mataio 15:18, 19) Ua feaa te manaˈo o taua “feia aau piti” ra i nia i te faahoaraa ˈtu i te Atua e i te faahoaraa ˈtu i te ao. Ua faaarahia mai tatou i to ratou hiˈoraa ino, e vai ara noa anaˈe ïa ia ore taua mau mea ra ia faaino i to tatou faaroo.—Roma 7:18-20.

7. No te aha o Iakobo i parau ai ia vetahi ia ‘mihi e ia manii to ratou roimata’?

7 Ua parau o Iakobo i te feia e taio i ta ˈna rata ia ‘autâ, ia mihi, e ia manii to ratou roimata.’ Mai te peu e e au to ratou oto i te Atua ra, tapao faaite ïa e ua tatarahapa ratou. (Korinetia 2, 7:10, 11) I teie nei tau, te imi nei te feia e parau ra e e faaroo to ratou, i te faahoa ˈtu i te ao nei. Mai te peu e te na reira nei tatou, eita anei e tia ia tatou ia oto no to tatou huru paruparu i te pae varua, e ia rave oioi i te mau taahiraa no te faatitiaifaro i te mau mea? E faatupu te raveraa i te mau faatitiaifaroraa titauhia, e te faaoreraa mai te Atua i ta tatou hara, i te oaoa no te hoê haava manaˈo mâ e te tiaturiraa oaoa e ora e a muri noa ˈtu.—Salamo 51:10-17; Ioane 1, 2:15-17.

Eiaha e haava te tahi i te tahi

8, 9. No te aha eiaha tatou e parau ino aore ra e haava te tahi i te tahi?

8 E hara ia parau ino i te hoê hoa faaroo. (Iakobo 4:11, 12; MN) Teie râ, te faaino nei vetahi i te mau hoa kerisetiano, peneiaˈe no to ratou iho haerea faataata parau-tia aore ra te hinaaro ra ratou e faateitei ia ratou iho na roto i te faahaehaaraa ia vetahi ê. (Salamo 50:20; Maseli 3:29) Te faataa ra te parau Heleni i hurihia e “parau ino” i te au-ore-raa ia vetahi ê, e oia atoa i te pariraa ma te faarahi aore ra ma te haavare. Oia te auraa, te haava-ino-raa i te hoê taeae. Nafea te reira e riro ai ei ‘parau-ino-raa e ei [haavaraa] i te ture a te Atua’? Ua “faaore tiâ” na te mau papai parau e te mau Pharisea “i ta te Atua ra parau” e ua haava ia au i ta ratou iho mau ture. (Mareko 7:1-13) Oia atoa, mai te peu e e faahapa tatou i te hoê taeae o ta Iehova hoi e ore e faahapa, aita anei tatou e ‘haava ra i te ture a te Atua’ e e manaˈo ra ma te hara e mea hape taua ture ra? E na roto i te faainoraa ma te tano ore i to tatou taeae, aita ïa tatou e faatupu ra i te ture o te here.—Roma 13:8-10.

9 E haamanaˈo anaˈe ïa: “Hoê hoi tumu o te ture [e o te haava]”—o Iehova. “Aita e hapa” ta ˈna “ture,” mea tia râ. (Salamo 19:7; Isaia 33:22) To te Atua anaˈe te tiaraa e haamau i te mau aveia e te mau ture no te ora. (Luka 12:5) No reira o Iakobo i ani ai e: “O vai hoi oe na a [haava] ˈi ia vetahi ê?” E ere na tatou te hopoia e haava e e faahapa ia vetahi ê. (Mataio 7:1-5; Roma 14:4, 10) E tia i te feruriraa i te mana arii o te Atua e to ˈna oreraa e haapao i te huru o te taata e i to tatou tiaraa taata hara, ia tauturu ia tatou ia ore e haava ia vetahi ê ma te faataata parau-tia ia tatou.

A ape i te tiaturi ia tatou iho ma te teoteo

10. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao noa ia Iehova i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa?

10 E tia ia tatou ia haapao noa ia Iehova e i ta ˈna ture. (Iakobo 4:13-17; MN) Te na ô ra te taata e tiaturi ra ia ˈna iho, ma te ore e haapao i te Atua, e: ‘E haere tatou auanei, e ananahi, i roto i te tahi oire, e hoo ai e ia hoê aˈe matahiti i te hooraa, e noaa ˈtu ai te taoˈa.’ Mai te peu e e ‘haaputu tatou i te taoˈa na tatou iho, e aita i rahi ta tatou taoˈa i te Atua ra,’ e nehenehe to tatou oraraa e hope ananahi e eita ïa tatou e fanaˈo i te taime no te tavini ia Iehova. (Luka 12:16-21) Mai ta Iakobo i parau, e au tatou i te au auahi o te poipoi “no vaivai aˈe e maoro iti aˈera, mou atura.” (Paraleipomeno 1, 29:15) Mea na roto anaˈe i te faatupuraa i te faaroo ia Iehova e nehenehe ai tatou e tiaturi i te fanaˈo i te oaoa hopea ore e te ora mure ore.

11. Eaha te auraa ia parau e, “I tia ia Iehova ra”?

11 Eiaha tatou e ore e tâuˈa i te Atua ma te teoteo, e tia râ ia tatou ia rave i teie tiaraa e: “I tia [ia Iehova] ra, e ia maoro to tatou aho, e rave ïa tatou i teie, e i tera.” Ia parau tatou e, “I tia ia Iehova ra,” te faaite ra ïa tatou e te tutava nei tatou i te ohipa ia au i to ˈna hinaaro. E titauhia paha ia rave i te ohipa tapihoo no te turu i to tatou utuafare, no te tere i roto i te ohipa o te Basileia, e te vai atu â. Tera râ, eiaha tatou e faaahaaha. “E mea ino ïa taua [teoteo] na,” no te mea aita te reira e auraro ra i te Atua.—Salamo 37:5; Maseli 21:4; Ieremia 9:23, 24.

12. Eaha te auraa o te mau parau i roto i te Iakobo 4:17?

12 E au ra e no te faaoti i ta ˈna mau parau no nia i te tiaturiraa ia ˈna iho e te faateoteoraa, ua parau o Iakobo e: “O te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na ˈna.” E tia i te Kerisetiano tataitahi ia farii ma te haehaa e ua titauhia oia ia auraro i te Atua. Ia ore oia e na reira, “ua riro ïa ei hara na ˈna.” Parau mau, e tano atoa te reira ia ore tatou e rave i te mau mea ta te faaroo i te Atua e titau maira ia tatou.—Luka 12:47, 48.

Te faaararaa no nia i te feia ona

13. Eaha ta Iakobo i parau no nia i te feia e faaohipa hape ra i ta ratou mau taoˈa?

13 Ua faahiti o Iakobo i te mau parau puai no nia i te tahi mau taata ona, no te mea ua riro mai vetahi mau Kerisetiano matamua ei feia nounou taoˈa aore ra ua haafaahiahia ratou i te feia taoˈa. (Iakobo 5:1-6) Te feia o teie nei ao e faaohipa hape ra i ta ratou mau taoˈa, ‘e oto, e auê ratou i te mau pohe rarahi e fatata mai ia ratou,’ ia faautua te Atua ia ratou ia au i ta ratou mau ohipa. I taua tau ra, o te ahu, te maa huero, e te uaina te faufaa matamua a te mau taata e rave rahi. (Ioela 2:19; Mataio 11:8) E nehenehe te tahi o teie mau taoˈa e tahuti aore ra e “pau,” tera râ, te mea ta Iakobo i haamatara, o te faufaa-ore-raa ïa o te faufaa, eiaha râ to ratou pe. Eita te auro e te ario e pe, tera râ, mai te peu e e haaputu tatou i te reira, e faufaa ore ïa mai te mau mea atoa e pe. Te faaite maira te “pe” e aita te mau taoˈa materia i faaohipa-maitai-hia na. No reira, e tia ia tatou paatoa ia haamanaˈo e “mai te pau auahi ra” te mau mea i ‘haaputuhia i te mau mahana hopea nei’ e te feia e tiaturi ra i ta ratou mau taoˈa materia ia tae mai te riri o te Atua i nia ia ratou. I te mea e te ora nei tatou i “te tau hopea,” e faufaaraa rahi to teie mau parau no tatou.—Daniela 12:4; Roma 2:5.

14. E pinepine, eaha te huru o te taata ona, e eaha te tia ia tatou ia rave?

14 E pinepine te feia taoˈa i te taviri i ta ratou mau taata ooti, e “te pii ra” hoi te mau moni ohipa i tapeahia i te faahoˈiraa. (A faaau e te Genese 4:9, 10.) “Ua parahi” te feia ona o teie nei ao “i roto i te unauna, MN.” Na roto i te taiata-hua-raa, ua haaporia e ua faaetaeta ratou i to ratou mafatu, e e na reira noa ratou i te “mahana” i faataahia no to ratou taparahiraa. ‘Ua faahapa e ua taparahi pohe roa ratou i te taata parau-tia ra.’ No reira o Iakobo i parau ai e: “Aore oia i tahoo mai ia outou.” Tera râ, te na ô ra te tahi atu huriraa e, “te taata parau-tia ra; aore oia e tahoo maira ia outou.” Noa ˈtu râ, eiaha tatou e haapao noa i te feia ona. E tia ia tatou ia tuu i te mau faufaa pae varua i nia i te parahiraa matamua o to tatou oraraa.—Mataio 6:25-33.

E tauturu te faaroo ia tatou ia faaoromai

15, 16. No te aha e mea faufaa roa ia faaoromai?

15 Ma te faataa i te huru o te feia ona haavî o te ao nei, ua faaitoito o Iakobo i muri iho i te mau Kerisetiano i haavîhia ia faaoromai. (Iakobo 5:7, 8) Mai te peu e e faaoromai te feia faaroo i to ratou mau ati, e haamauruuruhia ratou no to ratou haapao maitai i te roaraa o te vairaa mai o te Mesia, ia faataehia mai te haavaraa i nia i te feia e haavî ra ia ratou. (Mataio 24:37-41) Ua tia i te mau Kerisetiano matamua ia riro mai te taata faaapu i tiai maite e ia topa mai te ûa matamua o te tau auhune, i reira oia e nehenehe ai e tanu, e ia topa mai te ûa hopea o te tau uaaraa tiare o te faahotu mai i te maa. (Ioela 2:23) E tia atoa ia tatou ia faaoromai e ia haapapu i to tatou mafatu, no te mea iho â râ e te ora nei tatou i te “[“vairaa,” MN] mai o te Fatu ra” o Iesu Mesia!

16 No te aha e tia ˈi ia tatou ia faaoromai? (Iakobo 5:9-12) E tauturu te faaoromai ia tatou ia ore e autâ aore ra e tairoiro ia faainoino mai te mau hoa faaroo ia tatou. Mai te peu e “e tairoiro [tatou] te tahi i te tahi” ma te hoê huru feruriraa haamauiui, e faautuahia ïa tatou e te Haava ra o Iesu Mesia. (Ioane 5:22) I teie nei, ua haamata to ˈna “vairaa mai” e “te tia noa maira [oia] i te uputa,” e faatupu anaˈe ïa i te hau na roto i te faaoromairaa i to tatou mau taeae, o te faaruru ra e rave rahi mau tamataraa o te faaroo. E puaihia to tatou iho faaroo ia haamanaˈo tatou e ua haamaitai te Atua ia Ioba no to ˈna faaoromairaa i to ˈna mau tamataraa. (Ioba 42:10-17) Mai te peu e e faatupu tatou i te faaroo e e faaoromai tatou, e ite ïa tatou e “ua î [“Iehova,” MN] i te aroha, e te hamani maitai rahi.”—Mika 7:18, 19.

17. No te aha o Iakobo i parau ai e, “Eiaha e tǎpǔ”?

17 Mai te peu e eita tatou e faaoromai, e nehenehe tatou e faaohipa hape i to tatou arero i roto i te hepohepo. Ei hiˈoraa, e horeo paha tatou ma te feruri ore. “Eiaha e tǎpǔ,” o ta Iakobo ïa i parau, ma te faaara mai e eiaha e horeo ma te feruri ore. E au atoa ra e mea haavare te haapapu-noa-raa i te mau parau ma te horeo. No reira, e tia ia tatou ia parau noa i te parau mau, ia riro ta tatou e, ei e, e ta tatou aita, ei aita. (Mataio 5:33-37) Parau mau, aita o Iakobo i parau e mea ino ia horeo e faaite i te parau mau i mua i te tiribuna haavaraa.

Te faaroo e ta tatou mau pure

18. I roto i teihea mau tupuraa e tia ˈi ia tatou ia “tamau noa i te pure” e ia ‘himene i te mau salamo’?

18 E tia i te pure ia riro ei tuhaa faufaa i roto i to tatou oraraa, mai te peu e e tia ia tatou ia haavî i to tatou arero, ia faaoromai, e ia tapea i te hoê faaroo papu i te Atua. (Iakobo 5:13-20; MN) I roto iho â râ i te tamataraa, e tia ia tatou ia “[tamau noa i te] pure.” Mai te peu e te oaoa ra tatou, e “himene” anaˈe ïa “i te [mau salamo],” mai ta Iesu e ta ta ˈna mau aposetolo i rave i to ˈna faatupuraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa. (Mareko 14:26, nota, MN) I te tahi mau taime, no te rahi o to tatou mauruuru i te Atua, e himene tatou i te mau arueraa i roto atoa i to tatou mafatu. (Korinetia 1, 14:15; Ephesia 5:19) Auê hoi te oaoa ia faateitei ia Iehova na roto i te mau himene i te mau putuputuraa kerisetiano!

19. Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e e maˈihia tatou i te pae varua, e no te aha e rave ai i teie taahiraa avae?

19 Eita paha tatou e hinaaro e himene mai te peu e te maˈihia ra tatou i te pae varua, peneiaˈe no te haerea ino aore ra aita tatou e tamaa tamau ra i te airaa maa a Iehova. Mai te peu e tei roto tatou i teie huru tupuraa, e ani anaˈe ïa ma te haehaa i te tauturu a te mau matahiapo ia nehenehe hoi ratou e ‘pure no tatou.’ (Maseli 15:29) Na ratou atoa e ‘faatahinu ia tatou i te monoˈi i te iˈoa o [Iehova] ra.’ Mai te monoˈi tamǎrû i nia i te hoê pepe, e tauturu ta ratou mau parau tamahanahana e ta ratou mau aˈoraa no roto mai i te mau Papai, ia tamǎrû i te hepohepo, te feaaraa, e te mǎtaˈu. ‘E ora mai tatou i te pure faaroo’ mai te peu e e turuhia te reira e to tatou iho faaroo. Mai te peu e e ite te mau matahiapo e te maˈihia ra tatou i te pae varua no te tahi hara ino roa, e faaite mai ïa ratou ma te mǎrû e eaha ta tatou hara e e tutava ratou i te tauturu mai ia tatou. (Salamo 141:5) E mai te peu e e tatarahapa tatou, e nehenehe tatou e tiaturi e e faaroo mai te Atua i ta ratou mau pure e e faaore mai i ta tatou hara.

20. No te aha e tia ˈi ia tatou ia faˈi i ta tatou mau hara e ia pure te tahi i te tahi?

20 Ia riro ‘te faˈiraa i ta tatou mau hapa te tahi i te tahi’ ei ravea ia ore tatou ia hara atu â. E faatupu te reira i te aroha te tahi i te tahi, te hoê huru maitai o te turai ia tatou ia ‘pure te tahi i te tahi.’ E nehenehe tatou e tiaturi e mea faufaa te reira, no te mea e ohipa rahi ta te pure a “te taata parau-tia ra”—te taata e faatupu ra i te faaroo e mea tia oia i mua i te aro o te Atua—e rave e o Iehova. (Petero 1, 3:12) E paruparu atoa to te peropheta ra o Elia mai to tatou nei, tera râ, ua faaroohia ta ˈna mau pure. Ua pure oia, e aita i ûa e toru matahiti e te afa te maoro. I to ˈna pure-faahou-raa, topa maira te ûa.—Te mau arii 1, 17:1; 18:1, 42-45; Luka 4:25.

21. Eaha ta tatou e nehenehe e rave mai te peu e ua “hahau ê” te hoê hoa kerisetiano “i te parau mau”?

21 Eaha ïa mai te peu e ua “hahau ê” te hoê melo o te amuiraa “i te parau mau,” ma te fariu ê i te haapiiraa e te haerea tia? E nehenehe tatou e faahoˈi mai ia ˈna i ta ˈna hape na roto i te mau aˈoraa a te Bibilia, te pure, e te tahi atu tauturu. Mai te peu e e manuïa tatou, e tapea ïa te reira ia ˈna i raro aˈe i te hoo o te Mesia, e e faaora mai ia ˈna i te pohe i te pae varua e te faautuaraa o te haamouraa. Na roto i te tautururaa i te taata rave hara, te tapoˈi ra ïa tatou e rave rahi o ta ˈna mau hara. Ia faarue anaˈe te taata hara i aˈohia, i to ˈna haerea ino, ia tatarahapa, e ia ani oia e ia faaorehia mai ta ˈna hara, e oaoa ïa tatou no te mea ua ohipa tatou no te tapoˈi i ta ˈna mau hara.—Salamo 32:1, 2; Iuda 22, 23.

Te tahi mea no tatou paatoa

22, 23. Nafea tatou ia faaohipa i te mau parau a Iakobo?

22 Papu maitai e te vai ra te tahi mea faufaa no tatou paatoa i roto i te rata a Iakobo. Ua faaite mai te reira ia tatou e nafea ia faaruru i te mau tamataraa, ua aˈo mai e eiaha e haapao i te huru o te taata, e ua faaitoito mai ia rave i te mau ohipa tia. Ua faaue mai o Iakobo ia tatou ia haavî i te arero, ia patoi i te mana o teie nei ao, e ia faatupu i te hau. E tia atoa i ta ˈna mau parau ia tauturu ia tatou ia faaoromai e ia pure.

23 Parau mau, ua papaihia na mua te rata a Iakobo no te mau Kerisetiano matamua i faatavaihia. Tera râ, e tia ia tatou paatoa ia vaiiho i ta ˈna mau aˈoraa ia tauturu ia tatou ia tapea maite i to tatou faaroo. E nehenehe te mau parau a Iakobo e haapaari i te faaroo o te turai ia tatou ia rohi i roto i te taviniraa a te Atua. E e faatupu teie rata i faauruahia e te Atua i te hoê faaroo itoito o te tauturu ia tatou, te mau Ite no Iehova i teie nei tau, ia faaoromai e ia pure i te “vairaa mai o te Fatu ra” o Iesu Mesia.

Nafea outou ia pahono?

◻ No te aha i titauhia ˈi i te tahi mau Kerisetiano matamua ia taui i to ratou huru e to ratou haerea?

◻ Eaha te faaararaa ta Iakobo i horoa na te feia ona?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia faaoromai?

◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia pure tamau?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Hohoˈa i te api 23]

Ua tia i te tahi mau Kerisetiano matamua ia faaoromai atu â i te mau hoa faaroo

[Hohoˈa i te api 24]

E tia i te mau Kerisetiano ia faaoromai, ia faaite i te here, e ia pure

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono