VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/5 api 20-24
  • A vai ara e a faaitoito!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A vai ara e a faaitoito!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A vai ara, mai na paretenia e pae!
  • A faaitoito a piri mai ai te hopea
  • A vai ara e a faaitoito i te tau o to ˈna vairaa mai
  • “E ara” anei oe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te pee ra anei oe i te mau faaararaa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Eaha ta te parabole o te mau taleni e haapii mai ra?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te vai-ara-noa-raa na vahine apî ei haapiiraa
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/5 api 20-24

A vai ara e a faaitoito!

“E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.”—MATAIO 25:13.

1. Eaha ta te aposetolo Ioane e tiai ra?

I ROTO i te aparauraa hopea i roto i te Bibilia, ua tǎpǔ Iesu e: “E tae vave mau atu â vau.” Ua pahono atura ta ˈna aposetolo Ioane e: “Amene. Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!” Ua papu maitai i te aposetolo e e haere mai Iesu. Tei rotopu atoa o Ioane i te mau aposetolo i ani ia Iesu e: “Afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o to oe vairaa mai [Heleni, pa·rou·siʹa] e te hopea o te faanahoraa o te mau mea?” Ua tiai mau â Ioane ma te tiaturi i te vairaa mai a muri aˈe o Iesu.—Apokalupo 22:20; Mataio 24:3, MN.

2. No nia i te vairaa mai o Iesu, eaha te huru tupuraa i roto i te mau ekalesia?

2 Mea varavara teie huru tiaturi i teie mahana. Te haapii nei te mau ekalesia e rave rahi e e “haere mai” Iesu, mea iti râ o to ratou mau taata e tiai mau ra i te reira. Te ora ra ratou ma te ore e manaˈonaˈo i te reira. Te parau ra te buka ra Te Parousie i roto i te Faufaa Apî (Beretane) e: “Mea iti te parahiraa faufaa o te tiaturiraa i te Parousie i roto i te oraraa, te manaˈo e te ohipa a te ekalesia. . . . Ua iti mai aore ra ua ore roa paha te ru rahi e tia i te ekalesia ia rave i ta ˈna mau ohipa tatarahaparaa e te pororaa mitionare i te evanelia.” E ere râ mai te reira no te mau taata atoa!

3. (a) Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano mau i nia i te pa·rou·siʹa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

3 Te tiai ru ra te mau pǐpǐ mau a Iesu i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea ino. A na reira noa ˈi tatou ma te haapao maitai, e tia ia tatou ia tapea i te hiˈoraa maitai i nia i te mau mea atoa i taaihia i te vairaa mai o Iesu e ia ohipa ia au i te reira. E nehenehe ïa tatou e ‘mau papu e tae noa ˈtu i te hopea e e ora.’ (Mataio 24:13) I to ˈna faahitiraa i te parau tohu ta tatou e ite i roto i te Mataio pene 24 e te 25, ua horoa Iesu i te tahi mau manaˈo paari ta tatou e nehenehe e faaohipa no to tatou maitai mure ore. I roto i te Mt pene 25, te vai ra te mau parabole ta outou paha i ite, te hoê no nia ïa i na paretenia hoê ahuru (te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa) e te parabole o te mau taleni. (Mataio 25:1-30) Nafea tatou e faufaahia ˈi i taua mau faahohoˈaraa ra?

A vai ara, mai na paretenia e pae!

4. Eaha te manaˈo faufaa o te parabole o te mau paretenia?

4 E hinaaro paha outou e taio faahou i te parabole o te mau paretenia i roto i te Mataio 25:1-13. Te huru tupuraa, o te hoê ïa faaipoiporaa rahi ati Iuda e te haere ra te tane faaipoipo apî e tii i ta ˈna vahine i te fare o to ˈna metua hoovai tane e afai i te fare o te tane faaipoipo apî (aore ra i to to ˈna metua tane). I roto i taua haereraa ra, te vai ra te feia hauti upaupa e te feia himene, e eita e ite-papu-hia te taime tia e tae mai ai ratou. I roto i te parabole, te tiai noa ra hoê ahuru paretenia i te rui ia tae mai te tane faaipoipo apî. Ma te maamaa, aita e pae i rave i te mori no ta ratou lamepa e ua haere atura e hoo mai. Area na paretenia e pae e toe ra, ua rave ïa ma te paari i te mori navai maitai i roto i te farii ia nehenehe hoi ratou e titô atu i roto i ta ratou lamepa ia titauhia a tiai noa ˈi ratou. O teie na toopae paretenia anaˈe tei vai ineine noa i te taeraa mai te tane faaipoipo apî. O ratou anaˈe ïa tei faatiahia ia apiti atu i roto i te oroa. I te hoˈiraa mai na paretenia maamaa e pae, ua taere roa ratou e aita ratou i tomo atu.

5. Eaha te mau irava e haamaramarama ra i te auraa taipe o te parabole o te mau paretenia?

5 Te taa ra ia tatou e e auraa taipe to te mau tuhaa e rave rahi o teie parabole. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te mau Papai ia Iesu mai te hoê tane faaipoipo apî. (Ioane 3:28-30) Ua faaau Iesu ia ˈna iho i te tamaiti a te hoê arii e te faaineinehia ra te hoê oroa faaipoiporaa no ˈna. (Mataio 22:1-14) E te faaau ra te Bibilia i te Mesia i te hoê tane e vahine ta ˈna. (Ephesia 5:23) Te mea anaanatae, noa ˈtu e te faataahia ra te mau Kerisetiano faatavaihia i te tahi atu mau vahi mai te “vahine” a te Mesia, aita te parabole e faahiti ra i te hoê vahine faaipoipo. (Ioane 3:29; Apokalupo 19:7; 21:2, 9) Te parau ra râ oia no nia hoê ahuru paretenia, e te faaauhia ra te feia faatavaihia i te tahi atu vahi i te hoê paretenia i momoˈahia i te Mesia.—Korinetia 2, 11:2.a

6. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa i te pae hopea o te parabole o te mau paretenia?

6 Taa ê atu i taua mau tuhaa ra e te mau faaauraa parau tohu, papu maitai e te vai ra te mau manaˈo tumu maitatai ta tatou e nehenehe e huti mai i roto i teie parabole. A tapao na ei hiˈoraa i te mau parau hopea o te parabole a Iesu: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.” No reira, te faaite ra te parabole i te faufaaraa no tatou taitahi ia vai ara, ia haapao maitai i te hopea o teie faanahoraa ino e fatata maira. Mea papu maitai e e tae mai teie hopea, noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e faataa i te hoê taio mahana. I roto i teie tuhaa, a hiˈopoa i te mau haerea o na pǔpǔ paretenia e piti.

7. Nafea e pae o te mau paretenia o te parabole i te riroraa ei paretenia maamaa?

7 Teie ta Iesu i parau: “E maamaa hoi e toopae.” No te mea anei e aita ratou i tiaturi e e haere mai te tane faaipoipo apî? Te titau ra anei ratou i te mau mea navenave? Aore ra ua haavarehia anei ratou? Aita. Ua parau Iesu e ua “haere” na toopae paretenia e “farerei i te tane faaipoipo apî ra.” Ua ite ratou e te haere maira oia, e ua hinaaro ratou e apiti atu e e faaô atoa i roto i “te oroa faaipoiporaa.” Teie râ, ua ineine maitai anei ratou? Ua tiai paha ratou ia ˈna i te hoê taime e tae noa ˈtu i “te tuiraa po,” aita râ ratou i ineine no to ˈna taeraa mai noa ˈtu eaha te taime—oioi aˈe aore ra maoro aˈe i ta ratou i manaˈo i te omuaraa.

8. Nafea e pae o te mau paretenia o te parabole i te riroraa ei paretenia paari?

8 Ua haere atoa na paretenia ê atu e pae—ta Iesu i parau e e paretenia paari—e ta ratou lamepa e tiai i te taeraa mai o te tane faaipoipo apî. Ua tia atoa ia ratou ia tiai, e mea “paari” râ ratou. E nehenehe te parau Heleni i hurihia e “paari” e faataahia mai teie “haapao maitai, ara maite, e maramarama.” Ua haapapu teie na paretenia e pae e mea paari ratou na roto i te raveraa i te mau farii î i te mori ta ratou e titô i roto i ta ratou lamepa ia titauhia. Inaha, no to ratou hinaaro rahi e vai ineine noa no te tane faaipoipo apî, aita ratou i horoa i ta ratou mori. Aita teie vai-ara-raa i mâuˈa, inaha to reira ratou ma te ineine roa i te taeraa mai te tane faaipoipo apî. Ua “ineine” ratou e “haere atura . . . e oia atoa i roto i te oroa faaipoiporaa, e opanihia ihora te uputa.”

9, 10. Eaha te manaˈo o te parabole o te mau paretenia, e eaha te mau uiraa e tia ia tatou ia uiui?

9 Aita Iesu e horoa ra i te hoê haapiiraa no nia i te haerea maitai e pee i te hoê faaipoiporaa, aita atoa oia e horoa ra i te tahi aˈoraa no nia i te tufaraa e o vetahi ê. Teie to ˈna manaˈo: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.” A uiui na, ‘Te vai ara mau ra anei au i te vairaa mai o Iesu?’ Te tiaturi nei tatou e te faatere ra Iesu i teie nei i nia i te raˈi, teie râ, ua papu anei ia tatou e ‘ua fatata [mau â] te Tamaiti a te taata i te haere mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi’? (Mataio 24:30) I “te tuiraa po,” eita e ore e mea piri aˈe te taeraa mai o te tane faaipoipo apî i te taime matamua a haere ai te mau paretenia e farerei ia ˈna. Oia atoa no te taeraa mai o te Tamaiti a te taata e haamou i teie faanahoraa ino, mea piri aˈe ïa i te taime tatou i haamata ˈi i te tiai i to ˈna haereraa mai. (Roma 13:11-14) Te vai ara noa ra anei tatou, e hau atu â a piri mai ai taua taime ra?

10 No te auraro i te faaueraa “e ara” noa, e titauhia ia tamau i te vai ara. Ua pau te mori a na paretenia e pae e ua haere ratou e hoo mai. E nehenehe atoa te hoê Kerisetiano i teie mahana e haafariu-ê-hia ia ore hoi oia e ineine maitai no te taeraa mai o Iesu e piri maira. Ua tupu te reira i nia i te tahi mau Kerisetiano i te senekele matamua. E nehenehe atoa te reira e tupu i nia ia vetahi i teie mahana. E uiui ïa tatou e, ‘Te tupu ra anei te reira i nia ia ˈu?’—Tesalonia 1, 5:6-8; Hebera 2:1; 3:12; 12:3; Apokalupo 16:15.

A faaitoito a piri mai ai te hopea

11. Eaha te parabole ta Iesu i horoa i muri iho, e te tuea ra te reira i te aha?

11 I roto i te tahi atu parabole, aita Iesu i faaue noa i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai ara. I muri aˈe i to ˈna faatiaraa i te parabole o te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa, ua faahiti oia i te faahohoˈaraa o te mau taleni. (A taio i te Mataio 25:14-30.) I roto i te mau tuhaa e rave rahi, te tuea ra teie faahohoˈaraa i te parabole o te mau mina ta Iesu i horoa na mua ˈtu no te mea “te manaˈo ra [e rave rahi] e, e itea mai te basileia o te Atua i reira ra.”—Luka 19:11-27.

12. Eaha te manaˈo faufaa o te parabole o te mau taleni?

12 I roto i te parabole o te mau taleni, te parau ra Iesu no nia i te hoê taata i titau e toru tavini hou oia e reva ˈi. Ua horoa ˈtura oia e pae taleni na te hoê, e piti na te tahi, e hoê noa na te hopea—“i tei au atoa i taua na taata ra.” E taleni ario paha teie, o te tuea i te moni ta te hoê rave ohipa e fanaˈo i roto 14 matahiti—e tino moni rahi ïa tera! I te hoˈiraa mai te taata ra, faaau atura oia i te mau tavini i ta ratou i rave i te ‘maororaa’ o to ˈna tere. Ua tataipiti na tavini matamua e piti i te mau taleni i tuuhia ia raua ra. Na ô atura oia e “ua tia roa,” e tǎpǔ atura i te mau hopoia rahi atu â i na tavini taitahi, e parau atura e: “E haere oe i roto i te oroa oaoaraa a to fatu.” Ma te parau e e taata iriâ roa te fatu, aita te tavini hoê taleni ta ˈna i faaohipa maitai i te reira. Ua huna oia i te moni, aita i hopoi atu i te mau fatu fare moni ia noaa mai te moni taime. Ua parau te fatu e e tavini “ino e te faatau” oia no te mea aita oia i ohipa no te faarahi i te mau faufaa a to ˈna fatu. No reira, ua ravehia ta ˈna taleni e ua hurihia oia i rapaeau “tei reira te oto e te auauraa niho ra.”

13. Nafea to Iesu riroraa mai te fatu i roto i te parabole?

13 I ǒ nei â, e auraa taipe to te mau haamaramaramaraa o teie parabole. Ei hiˈoraa, ua vaiiho mai Iesu, i faahohoˈahia e te taata i reva i to ˈna tere, i ta ˈna mau pǐpǐ, ua haere i nia i te raˈi, e ua tiai maoro e tae roa ˈtu i te taime i noaa ˈi ia ˈna te mana faatere.b (Salamo 110:1-4; Ohipa 2:34-36; Roma 8:34; Hebera 10:12, 13) E nehenehe â râ tatou e ite i te hoê haapiiraa aore ra manaˈo tumu hohonu atu â e tia ia tatou paatoa ia faaohipa i roto i to tatou oraraa. Eaha ïa?

14. Te haamatara ra te parabole o te mau taleni i teihea titauraa faufaa?

14 Noa ˈtu e te tiaturi nei tatou e ora ma te pohe ore i nia i te raˈi aore ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso, mea maramarama maitai ia au i te parabole a Iesu e e tia ia tatou ia rohi i roto i te mau ohipa Kerisetiano. Inaha, e nehenehe e haapoto i te poroi o teie parabole na roto i teie parau: te itoito tamau. Ua horoa te mau aposetolo i te hiˈoraa i te Penetekose 33 T.T. Te taio nei tatou e: “E rave rahi te parau [ta Petero] i parau atu, e aˈo atura, na ô atura, Ia ora outou i teie nei ui mârô.” (Ohipa 2:40-42) E mau faahopearaa maitatai roa ta ˈna i fanaˈo no ta ˈna mau tutavaraa! A apiti ai vetahi i te mau aposetolo i roto i te ohipa pororaa Kerisetiano, mea itoito atoa ratou ia “parare, MN” hoi te parau apî maitai “i te ao atoa nei.”—Kolosa 1:3-6, 23; Korinetia 1, 3:5-9.

15. Na roto i teihea ravea taa ê e tia ˈi ia tatou ia faaohipa i te manaˈo tumu o te parabole o te mau taleni?

15 E haamanaˈo tatou i te huru tupuraa o teie parabole—te hoê parau tohu no nia i te vairaa mai o Iesu. E haapapuraa rahi ta tatou e te ora nei tatou i te pa·rou·siʹa o Iesu e e fatata te reira i te tapae i to ˈna taime faahiahia roa ˈˈe. A haamanaˈo i te taairaa i rotopu i “te hopea” e te ohipa e tia i te mau Kerisetiano ia rave: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Ia au i teie manaˈo, teihea huru tavini e hinaaro tatou e riro? A uiui e: ‘Te vai ra anei te tahi tumu no te parau e e au vau i te tavini i huna i tei horoahia ia ˈna ra, a rave noa ˈi paha i to ˈna iho mau hinaaro? Aore ra mea papu anei e e au vau i na tavini maitatai e te haapao maitai? Ua faaoti roa anei au e faarahi i te mau faufaa a te Fatu i te mau taime atoa?’

A vai ara e a faaitoito i te tau o to ˈna vairaa mai

16. Te horoa maira na parabole e piti ta tatou i tauaparau i teihea poroi?

16 Oia, taa ê atu i te auraa taipe e te parau tohu o teie na parabole e piti, te horoa maira te reira i te hoê faaitoitoraa maramarama no roto mai i te vaha o Iesu iho. Teie ta ˈna poroi: A vai ara; a faaitoito, ia itehia iho â râ te tapao o te pa·rou·siʹa o te Mesia. I teie nei ïa. No reira, te vai ara e te faaitoito mau ra anei tatou?

17, 18. Eaha te aˈoraa ta te pǐpǐ Iakobo i horoa no nia i te vairaa mai o Iesu?

17 Aita o Iakobo, te taeae o Iesu, i nia i te Mouˈa Oliveta no te faaroo i te parau tohu a Iesu; i muri aˈe râ, ua faaroo oia i te reira, e ua taa maitai ia ˈna i te faufaaraa o te reira. Inaha, teie ta ˈna i papai: “E teie nei, e faaoromai, e au mau taeae, e ia tae mai te Fatu ra. Inaha hoi te faaapu ra, te tiai maite ra oia i te maa maitai o te fenua nei, te faaoromai maite ra hoi i te reira, e ia noaa mai te ûa matamua, e te ûa hopea ra. E faaoromai atoa hoi outou, e faaitoito na i to outou [mafatu]; ua fatata roa taua [vairaa] mai o te Fatu ra.”—Iakobo 5:7, 8; MN.

18 I to ˈna haapapuraa e e haava uˈana te Atua i te feia e faaohipa hape i ta ratou mau taoˈa, ua faaitoito Iakobo i te mau Kerisetiano eiaha e ru i te tiai ia ohipa mai Iehova. E nehenehe te hoê Kerisetiano faaoromai ore e riro ei taata tahoo, mai te mea ra e na ˈna e faatitiaifaro i te mau hape i ravehia. Eiaha roa ˈtu e na reira, no te mea e tae papu mai â te taime o te haavaraa. Te faataa ra te hiˈoraa o te hoê taata faaapu i te reira, mai ta Iakobo i faahiti.

19. Teihea huru faaoromai ta te hoê taata faaapu ati Iseraela e nehenehe e faaohipa?

19 E tia i te hoê taata faaapu ati Iseraela, i tanu i te huero, ia tiai ia fa mai na mua te rauere, ia paari mai te maa i muri iho, e i te auhune i te pae hopea. (Luka 8:5-8; Ioane 4:35) I taua mau avaˈe ra, te vai ra te taime e peneiaˈe te tumu no te haapeapea rii. E topa mai anei te ûa matamua e e ûa rahi anei? E te ûa hopea ïa? E haapohe anei te mau manumanu aore ra te hoê vero i te maa? (A faaau e te Ioela 1:4; 2:23-25.) Noa ˈtu râ, e nehenehe te hoê taata faaapu ati Iseraela e tiaturi ia Iehova e i te mau tau ohuraa natura ta ˈna i haamau. (Deuteronomi 11:14; Ieremia 5:24) E nehenehe mau â e faaau i te faaoromai o te taata faaapu i te tiairaa ma te tiaturi. Ma te faaroo ua ite oia e e tae mai iho â te mea ta ˈna e tiai ra. Mea papu maitai!

20. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te faaoromai ia au i te aˈoraa a Iakobo?

20 Ua ite rii te hoê taata faaapu no afea te auhune, area te mau Kerisetiano o te senekele matamua ra, aita ratou e nehenehe e numera i te taime e vai mai ai Iesu. Mea papu râ e e haere mai oia. Teie ta Iakobo i papai: “Ua fatata roa taua vairaa mai [Heleni, pa·rou·siʹa] o te Fatu ra.” I to Iakobo papairaa i taua mau parau ra, aita i itehia ˈtura te tapao rahi aore ra na te ao nei o te vairaa mai o te Mesia. I teie nei râ, oia ïa! E nafea ïa tatou i taua area taime ra? Inaha, te itehia ra te tapao. Te ite ra tatou i te reira. E nehenehe ïa tatou e parau ma te papu e, ‘Te ite nei au e te tupu ra te tapao.’ E nehenehe tatou e parau ma te tiaturi e, ‘Te vai mai nei te Fatu e ua fatata to ˈna taime faahiahia roa ˈˈe.’

21. Eaha te faaotiraa e tia ia tatou ia rave?

21 I te mea e te reira iho â, e tumu papu mau â ta tatou no te farii e no te faaohipa i te mau haapiiraa faufaa o na parabole e piti a Iesu ta tatou i tauaparau mai nei. Teie ta ˈna i parau: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.” (Mataio 25:13) Ma te feaa ore, teie te taime ia faaitoito tatou i roto i ta tatou taviniraa Kerisetiano. Ia faaite tatou i te mau mahana atoa i roto i to tatou oraraa e ua taa ia tatou i te manaˈo o Iesu. Ia vai ara ïa tatou! Ia faaitoito!

[Nota i raro i te api]

a No nia i te mau tuhaa taipe o te parabole, a hiˈo i te buka ra Le Royaume millénaire de Dieu s’est approché, mau api 167-207, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b A hiˈo i te buka ra Le Royaume millénaire de Dieu s’est approché, mau api 208-249.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te manaˈo faufaa ta outou i huti mai i roto i te parabole o te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa?

◻ Na roto i te parabole o te mau taleni, eaha te manaˈo paari faufaa ta Iesu e horoa ra na outou?

◻ Nafea to outou faaoromai no nia i te pa·rou·siʹa e au ai i to te hoê taata faaapu ati Iseraela?

◻ No te aha e tau faahiahia roa e te fifi teie ta tatou e ora nei?

[Hohoˈa i te api 23]

Eaha te mau haapiiraa ta outou e huti mai i roto i te mau parabole o te mau paretenia e o te mau taleni?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono