VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/9 api 8-13
  • E faaore rahi Iehova i te hara

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaore rahi Iehova i te hara
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Vetahi mau hara eita e tia ia faaorehia
  • Aita ta ratou hara i faaorehia
  • Ua faaorehia ta ratou hara
  • Te mau tumu no te tiaturi e e faaore te Atua i te hapa
  • Te tauturu no ǒ mai i te mau matahiapo
  • Na te Atua e horoa mai i te puai
  • Ua hara anei outou i te varua moˈa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Eaha te hara tei ore roa e faaorehia?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te hoê Atua tei “ineine i te faaore i te hara”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • O Iehova, e Atua o tei “ineine i te faaore i te hara”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/9 api 8-13

E faaore rahi Iehova i te hara

“E faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova, . . . te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.”—ISAIA 55:7.

1. Eaha te mau haamaitairaa ta te feia ta Iehova i faaore i te hapa e fanaˈo nei?

E FAAORE Iehova i te hapa a te feia rave hara o te tatarahapa e te rave ra oia i teie nei ia nehenehe ratou e fanaˈo i te hau o te feruriraa i roto i te hoê paradaiso i te pae varua. Mai te reira te huru no te mea te auraro nei ratou i teie mau titauraa: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈˈe oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia: e faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova, e na ˈna oia e aroha mai; e hoˈi i to tatou Atua, te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.”—Isaia 55:6, 7.

2. (a) Eaha te auraa o te parau ‘e imi ia Iehova’ e ‘e hoˈi mai ia ˈna ra,’ ia au i te Isaia 55:6, 7? (b) No te aha te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i Babulonia e titauhia ˈi ia hoˈi mai ia Iehova ra, e eaha tei roohia i nia ia vetahi o ratou?

2 No te ‘imi ia Iehova’ e no te tiaoro ia ˈna ma te fariihia mai, e tia i te hoê taata ino ia faarue i to ˈna haerea tia ore e to ˈna mau manaˈo e faaino ia vetahi ê. Te faaite ra te titauraa e ‘hoˈi atu ia Iehova ra’ e ua faarue te taata hara i te Atua, ua fanaˈo hoi oia na mua ˈˈe i te taairaa piri roa e o ˈna. O te ohipa ïa i itehia i nia i te feia no Iuda, na roto hoi i to ratou taivaraa i te Atua i hopoi-tîtî-hia ˈi ratou i Babulonia. Mea titauhia ia hoˈi atu te mau ati Iuda tei hopoi-tîtî-hia ia Iehova ra na roto i te tatarahaparaa i te mau ohipa iino o tei aratai i to ratou faatîtîraa i Babulonia e na matahiti e 70 i tohuhia mai o te vai-ano-raa to ratou fenua. I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua parahi-faahou-hia taua fenua ra e te toea o te mau ati Iuda mǎtaˈu i te Atua o tei tuuhia mai no ǒ mai ia Babulonia ra na nia i te hoê faaueraa a te hau. (Ezera 1:1-8; Daniela 9:1-4) No te faahiahia o te mau faahopearaa o taua faahoˈiraahia mai, ua faahohoˈahia ˈtura te fenua no Iuda i te Paradaiso i Edene ra.—Ezekiela 36:33-36.

3. Mea nafea te toea o te Iseraela i te pae varua i te farereiraa i te hoê â huru tupuraa i to te feia tîtî e mǎtaˈu ra i te Atua o tei hoˈi atu i Iuda?

3 Ua farerei atoa te mau Iseraela i te pae varua i te hoê â huru tupuraa e to te mau ati Iuda mǎtaˈu i te Atua o tei hoˈi atu i Iuda i muri aˈe i te faatîtîraa i Babulonia. (Galatia 6:16) Ua rave te toea o te Iseraela i te pae varua i te tahi tauiraa i roto i to ratou haerea e to ratou mau manaˈo i muri noa ˈˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua. Ua tapao te matahiti 1919 i te hopea o to ratou faataa-ê-raahia i te farii maitai o te Atua i raro aˈe i te faatereraa a Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei. I te mea e ua tatarahapa ratou i te mau hara mai te mǎtaˈu i te taata e te ohipa-ore-raa i roto i te taviniraa a Iehova, ua faatiamâ ihora oia ia ratou ia Babulonia Rahi, ua faahoˈi faahou maira ia ratou i roto i to ratou tiaraa parau-tia i te pae varua, e ua faaohipa ˈtura ia ratou no te poro i te poroi o te Basileia. Ua ruperupe atura te hoê paradaiso i te pae varua i rotopu i te nunaa o te Atua mai reira mai â, ei faahanahanaraa i to ˈna iˈoa moˈa. (Isaia 55:8-13) I roto i te hohoˈa no tahito ra e te tupuraa no teie nei tau, te ite ra ïa tatou i te haapapuraa e e noaa mai te mau haamaitairaa ia faaore anaˈe te Atua i te hara e te faaore rahi mau nei Iehova i te hara a te feia tatarahapa.

4. Eaha ta vetahi mau tavini a Iehova e mǎtaˈu ra?

4 E nehenehe ïa te mau tavini a Iehova no teie nei tau e tiaturi e e faaore oia i te hara. Teie râ, te haaparuparu nei vetahi no te mau hapa ta ratou i rave i mutaa ihora, e te taiâ nei ratou i te mau manaˈo faahapa ia ratou iho. Te manaˈo nei ratou e eita e tia ia ratou ia parahi i roto i te paradaiso i te pae varua. Inaha, te mǎtaˈu nei vetahi e ua rave ratou i te hoê hara aore e tia ia faaorehia e eita roa Iehova e farii i to ratou tatarahapa. Mai te reira mau anei?

Vetahi mau hara eita e tia ia faaorehia

5. No te aha e nehenehe ai e parau e te vai ra vetahi mau hara o te ore e nehenehe e faaorehia?

5 Eita vetahi mau hara e faaorehia. Ua parau o Iesu Mesia e: “E tia te mau hara atoa e te faaino a te taata nei ia faaore, eita râ te faaino i te [v]arua e faaorehia.” (Mataio 12:31) Oia mau, eita te faaino i te varua moˈa o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa, e faaorehia. Ua faahiti te aposetolo Paulo i teie hara ia ˈna i papai e: “O te feia hoi i haamaramaramahia, . . . e taiva ê atu râ, e ore roa ïa e tia ia faatupu faahou i te tatarahapa ia ratou; ua [rî] faahou hoi ratou i te Tamaiti a te Atua [i nia i te pou], e ua faariro faaite noa ia ˈna ei faainoraa.”—Hebera 6:4-6.

6. Na te aha e haapapu ahiri e e faaorehia anei te hoê hapa aore ra eita?

6 O te Atua anaˈe tei ite ahiri e ua rave te hoê taata i te hoê hara eita e tia ia faaorehia. Teie râ, ua haamaramarama mai o Paulo i teie tumu parau ia ˈna i papai e: “Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa ˈtu e taraehara toe, area e manaˈonaˈoraa riaria i te utua, e te riri uˈana e pau roa ˈtu ai te mau enemi ra.” (Hebera 10:26, 27) Te hoê taata e rave hinaaro mau, e ohipa ïa oia ma te ite maitai i ta ˈna ohipa e rave ra, oia hoi e taata “hinaaro etaeta to ˈna e mea pinepine e manaˈo ino atoa.” (Webster’s New Collegiate Dictionary) Te taata o te tamau noa ma te hinaaro mau e te etaeta i te rave i te hara i muri aˈe i to ˈna iteraa i te parau mau, eita ïa ta ˈna hara e faaorehia. E ere atura ïa te hara iho, maoti râ te huru o te mafatu, te faito o te hinaaro e rave i te hara, o te faaoti ahiri e e faaorehia anei te hara aore ra eita. I te tahi aˈe pae, eaha ïa te huru mai te peu e e hepohepo hohonu roa te hoê kerisetiano o tei hara no nia i to ˈna haerea tia ore? Te faaite ra to ˈna peapea rahi e aita o ˈna i rave i te hoê hara aore e tia ia faaorehia.

Aita ta ratou hara i faaorehia

7. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua rave vetahi mau enemi faaroo o Iesu i te hara e ore e faaorehia?

7 Ua rave vetahi mau raatira faaroo ati Iuda o tei patoi atu ia Iesu i te hara aore e tia ia faaorehia ma te hinaaro mau. Noa ˈtu e ua ite ratou i te varua moˈa o te Atua i te ohiparaa na roto ia Iesu a rave ai oia i te maitai e a faatupu ai oia i te mau semeio, ua parau taua mau raatira faaroo ra e no ǒ mai to ˈna mana ia Belezebuba, oia hoi te Diabolo ra o Satani. Ua hara ratou ma te ite papu i te ohipa eita e tia ia patoihia a te varua o te Atua. Ua rave ïa ratou i te hara eita e tia ia faaorehia, inaha ua parau o Iesu e: “Te parau ino i te [varua moˈa] ra, e ore ta ˈna e faaorehia, i teie nei ao, e e ore hoi i te ao a muri atu.”—Mataio 12:22-32.

8. No te aha e ore ai te hara a Iuda Isakariota e faaorehia?

8 Aita atoa te hara a Iuda Isakariota i tia ia faaorehia. I to ˈna hooraa ia Iesu, ua rave oia i te hoê ohipa ma te hinaaro mau e te opua maite ei faahopearaa no to ˈna haerea haavare e te eiâ. Ei hiˈoraa, i to Iuda iteraa ia Maria i te faatavairaa ia Iesu i te monoˈi moni rahi, ua ani atura oia e: “Eaha teie nei monoˈi i ore i hoohia ˈi i te moni veo ia toru aˈe hanere, a hopoi atu ai na te taata rii ra?” Te na ô faahou ra te aposetolo Ioane e: “I na reira aˈera [Iuda], e ere râ [n]o te mea e e haapao oia i te taata rii, no te mea râ e eiâ oia, na ˈna i mau i te pute, e na ˈna hoi e hopoi i te moni atoa i tuuhia i roto ra.” I muri noa iho, ua hoo atura o Iuda ia Iesu no e 30 moni ario. (Ioane 12:1-6; Mataio 26:6-16) Parau mau ua tatarahapa o Iuda e ua haapohe oia ia ˈna. (Mataio 27:1-5) Tera râ, aita ta ˈna tatarahapa i fariihia, inaha ua haapapu to ˈna haerea opua maite, e te miimii e ta ˈna ohipa haavare, i ta ˈna hara i nia i te varua moˈa. Ua tano roa ïa ia pii o Iesu ia Iuda e “te tamaiti o te [haamouraa] ra”!—Ioane 17:12; Mareko 3:29; 14:21.

Ua faaorehia ta ratou hara

9. No te aha te Atua i faaore ai i te mau hara a Davida e o Bate-seba?

9 Mea taa ê roa te mau hara ravehia ma te hinaaro mau e te mau hapa a te feia tei faaorehia te hara e te Atua. A rave na i te hiˈoraa o te Arii ra o Davida no Iseraela. Ua faaturi oia e o Bate-seba, te vahine a Uria, e i muri iho, ua faaue atura oia ia Ioaba ia imi i te ravea ia pohe o Uria i te tamaˈi. (Samuela 2, 11:1-27) No te aha te Atua i hamani maitai ai ia Davida? A tahi, no te faufaa ïa o te Basileia, oia atoa râ, no te hamani maitai o Davida iho e to ˈna tatarahapa haavare ore.—Samuela 1, 24:4-7; Samuela 2, 7:12; 12:13.

10. Noa ˈtu e e hara rahi ta Petero, no te aha te Atua i faaore ai i ta ˈna hara?

10 A hiˈo atoa na i te aposetolo Petero. Ua hara ino mau oia ia ˈna i huna ia Iesu e rave rahi taime. No te aha râ te Atua i faaore ai i te hapa a Petero? Taa ê atu ia Iuda Isakariota, e haerea parau-tia to Petero na mua ˈtu i roto i te taviniraa i te Atua e te Mesia. Teie hara a te aposetolo, no te tahi ïa paruparu o te tino, e ua tatarahapa mau oia e “rahi roa ˈtura te oto.”—Mataio 26:69-75.

11. Nafea outou ia tatara i te parau “tatarahapa,” e eaha te tia i te hoê taata ia rave mai te peu e e tatarahapa mau oia?

11 Te faaite ra teie mau hiˈoraa e noa ˈtu e e rave te hoê taata i te hara rahi, e nehenehe ta ˈna hara e faaorehia e te Atua ra o Iehova. Teie râ, eaha te haerea e titauhia ia faaorehia te hara? Mea faufaa roa te tatarahaparaa mau mai te peu e e hinaaro te hoê kerisetiano e ia faaore mai te Atua i ta ˈna hara. Te auraa o te parau ra e tatarahapa oia hoi “te fariuraa mai i te hara maoti te haapaeraa i te mau hara no mutaa ihora” aore ra “e faahapa ia ˈna iho aore ra e peapea roa no te mea o ta te hoê taata i rave aore ra i ore i rave.” (Webster’s Third New International Dictionary) E faaite te taata e tatarahapa mau ra i te manaˈo faahapa ia ˈna iho no te tahi faainoraa, te ino, aore ra te fifi ta ta ˈna hara i tuu i nia i te iˈoa o Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. E faatupu atoa te taata rave hara tatarahapa i te hotu e tano, ma te rave i te mau ohipa e au i te tatarahaparaa. (Mataio 3:8; Ohipa 26:20) Ei hiˈoraa, mai te peu e ua taviri oia i te taata, e rave oia i te mau taahiraa avae e titauhia no te faahoˈi i te ereraa. (Luka 19:8) E mau tumu papu to teie kerisetiano tatarahapa i roto i te mau Papai no te tiaturi e e faaore rahi mai Iehova i ta ˈna hara. Eaha ïa taua mau tumu ra?

Te mau tumu no te tiaturi e e faaore te Atua i te hapa

12. Te faaite ra te Salamo 25:11 e e nehenehe te hoê taata tatarahapa e pure ia faaorehia ta ˈna hara ia au i teihea niu?

12 E nehenehe te taata rave hara o te tatarahapa e pure ma te tiaturi e e faaorehia ta ˈna hara na nia i te niu o te iˈoa o Iehova. Ua taparu o Davida e: “Rahi noa iho â ta ˈu nei hara, e Iehova, e faaore mai â oe i to oe ra iˈoa.” (Salamo 25:11) E riro teie huru pure, apitihia e te tatarahapa no te faainoraa ta te taata rave hara i tuu i nia i te iˈoa o te Atua, ei ravea no te tapearaa ia ˈna ia rave faahou i te tahi hara ino a muri aˈe.

13. Eaha te tuhaa a te pure i roto i te faaoreraa mai te Atua i te hara?

13 E pahono te Atua ra o Iehova i te pure mehara a to ˈna mau tavini o tei hara, tera râ, o tei tatarahapa. Ei hiˈoraa, aita o Iehova i tapiri i to ˈna tariˈa i mua ia Davida, o tei pure na roto i te hohonuraa o to ˈna aau i muri aˈe i to ˈna papuraa i te ino rahi o ta ˈna mau hara e o Bate-seba. Inaha, te faaite ra te mau parau a Davida i roto i te Salamo 51 i te mau aniraa i faataehia ma te aau mehara. Ua taparu hoi oia e: “E aroha mai oe ia ˈu, e te Atua e, i taua hamani maitai no oe ra, e no te rahi o to oe ra hamani maitai: e parai oe i ta ˈu nei mau hara. E horoi hua mai oe ia ˈu i to ˈu nei ino, tamâ hua mai ia ˈu i ta ˈu nei hara. O ta te Atua tusia hinaaro ra, o te aau paruparu ra ïa; o te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.”—Salamo 51:1, 2, 17.

14. Nafea te mau Papai ia horoa mai i te haapapuraa e e faaore te Atua i te hapa a te feia o te faatupu i te faaroo i roto i te tusia o te hoo a Iesu?

14 E faaore te Atua i te hara a te feia o te faatupu i te faaroo i roto i te tusia o te hoo a Iesu. Ua papai o Paulo e: “No ˈna i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.” (Ephesia 1:7) I roto i te hoê â auraa, ua papai te aposetolo Ioane e: “E au mau tamarii ra, te papai nei au i teie nei mau parau ia outou, ia ore outou ia rave i te hara. Ia roohia ˈtu râ te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra; e oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ.”—Ioane 1, 2:1, 2.

15. No te tamau noa i te fanaˈo i te hamani maitai o te Atua, eaha te tia i te hoê taata hara tatarahapa ia rave?

15 E horoa te hamani maitai o Iehova i te taata rave hara o te tatarahapa i te hoê niu no te tiaturi e e nehenehe ta ˈna hara e faaorehia. Ua parau o Nehemia e: “E Atua oe e faaore mai â i te hara, e te aroha noa, e te faaherehere mai, e ore roa e riri vave, e te hamani maitai rahi.” (Nehemia 9:17; a faaau e te Exodo 34:6, 7.) Oia mau, no te tamau noa i te fanaˈo i te hamani maitai o te Atua, e tia i te taata hara ia tutava i te haapao i te ture a te Atua. Mai ta te papai salamo i parau, “ia riro mai hoi to aroha rahi ra ia ˈu ia ora vau; ua popou roa hoi au i ta oe ture. Te rahi nei to oe aroha, e Iehova; e faaanaanaea mai oe ia ˈu i ta oe ra parau au.”—Salamo 119:77, 156.

16. Eaha te tamǎrûraa e noaa mai i te mea e te haapao ra Iehova i to tatou tiaraa taata hara?

16 I te mea e te haapao ra Iehova i to tatou tiaraa taata hara, e noaa atoa i te taata rave hara o te tatarahapa, i te tamǎrûraa e te tumu no te pure ma te tiaturi e e faaore mai te Atua i ta ˈna hara. (Salamo 51:5; Roma 5:12) Ua horoa mai te papai salamo ra o Davida i teie tiaturiraa tamahanahana mau ia ˈna i parau e: “Aita aˈenei oia [te Atua ra o Iehova] i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino. Mai te teiteiraa o te mau raˈi i nia i te fenua nei, mai te reira te rahi o to ˈna aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra: mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra, o ta ˈna ïa faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:10-14) Oia mau, ua hau atu to tatou Metua i te raˈi i te hamani maitai e te aroha i te hoê metua tane taata nei.

17. Eaha te taairaa o te haapao maitai o te hoê taata i roto i te taviniraa a te Atua na mua ˈˈe e te faaoreraahia ta ˈna mau hapa?

17 E nehenehe te hoê taata hara e pure ia faaorehia ta ˈna hara ma te tiaturi e eita e moehia ia Iehova i to ˈna haapao maitai i roto i te taviniraa na mua ˈˈe. Aita o Nehemia e ani ra e ia faaorehia ta ˈna hara, tera râ, ua parau oia e: “E manaˈo mai oe ia ˈu, e tau Atua e, ia maitai hoi au.” (Nehemia 13:31) E nehenehe te hoê kerisetiano tatarahapa e ite i te tamǎrûraa i roto i teie mau parau: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou [here] i to ˈna ra iˈoa.”—Hebera 6:10.

Te tauturu no ǒ mai i te mau matahiapo

18. Eaha te tia ia rave mai te peu e ua faatopa te hara a te hoê kerisetiano ia ˈna i roto i te maˈi i te pae varua?

18 Eaha ïa mai te peu e e manaˈo te hoê kerisetiano e eita e tia ia ˈna ia faaea i roto i te paradaiso i te pae varua aore ra eita ta ˈna e nehenehe e pure no te mea ua faatopa ta ˈna hara ia ˈna i roto i te maˈi i te pae varua? “E tii oia i te mau [matahiapo] o te [amuiraa] ra, e na ratou e pure ia ˈna, ma te faatahinu ia ˈna i te monoˈi i te iˈoa o [Iehova] ra,” o ta te pǐpǐ ïa o Iakobo i papai. “E e ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na [Iehova] oia e faatia i nia; e i rave na oia i te hara ra, e faaorehia ta ˈna hara.” Oia mau, e nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e pure na muri i te hoê hoa faaroo tei tatarahapa e no ˈna atoa ma te titau e ia maitai faahou mai oia i te pae varua.—Iakobo 5:14-16.

19. Mai te peu e ua tiavaruhia te hoê taata, eaha te tia ia ˈna ia rave ia faaorehia ta ˈna hara e ia faahoˈihia mai oia?

19 Noa ˈtu e e tiavaru te hoê tomite haava i te hoê taata hara tatarahapa ore, e ere te auraa e ua rave oia i te hoê hara e ore e tia ia faaorehia. Ia faaorehia ta ˈna hara e ia faahoˈihia mai oia, e tia ia ˈna ia auraro ma te haehaa i te mau ture a te Atua, ia faatupu i te mau hotu o te tatarahapa, e ia ani i te mau matahiapo ia faahoˈihia mai oia. I muri aˈe i to te hoê taata poreneia tiavaruraahia i te amuiraa no Korinetia tahito ra, ua papai o Paulo e: “Atira na taua pohe i tuuhia ˈtu e te taata e rave rahi i taua taata ra. E teie nei, e faaore atu outou i ta ˈna hara, e e haamahanahana ˈtu e tia ˈi, o te horomii-noa-hia taua taata ra e te oto rahi. E teie nei, teie ta ˈu parau ia outou, e faaite papu atu outou i to outou aroha ia ˈna.”—Korinetia 2, 2:6-8; Korinetia 1, 5:1-13.

Na te Atua e horoa mai i te puai

20, 21. Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê taata e ahoaho ra i te mea e peneiaˈe ua rave oia i te hara eita e tia ia faaorehia?

20 Mai te peu e na te maˈi aore ra te hepohepo rahi e faatupu ra i te peapearaa no nia i te raveraa i te hoê hara eita e faaorehia, mea maitai ia faafaaea no te haamâha i te rohirohi e ia taoto ma te au. Teie râ, e tia ia tatou ia haamanaˈo taa ê i teie mau parau a Petero: “E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” E eiaha roa ˈtu e vaiiho ia Satani ia haaparuparu ia outou, inaha, te parau faahou ra o Petero e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra: o te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra. O te Atua râ no ˈna te mau maitai atoa, . . . ia maoro iti aˈe to outou pohe, ia haamaitai roa oia ia outou, ia tauturu mai, ia faaetaeta mai, e ia haapapu ia outou.”—Petero 1, 5:6-10.

21 No reira, mai te peu e te tatarahapa ra outou tera râ ua mǎtaˈu outou i te mea e ua rave outou i te hoê hara o te ore e faaorehia, a haamanaˈo e te mau haerea o te Atua, e mea paari ïa, e te parau-tia, e te here. No reira, a pure ia ˈna ma te faaroo. A rave tamau noa i te maa i te pae varua o ta ˈna e horoa maira na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) A apiti atu i roto i te mau hoa faaroo e a haere tamau atu i roto i te taviniraa kerisetiano. E haapuai te reira i to outou faaroo e e faatiamâ atoa ia outou i te mǎtaˈuraa e aita paha te Atua i faaore i ta outou hara.

22. Eaha ta tatou e tuatapapa i muri nei?

22 E nehenehe te feia e parahi ra i roto i te paradaiso i te pae varua e tamǎrûhia i te iteraa e te faaore rahi nei Iehova i te hara. Teie râ, e ere te oraraa i te mea ohie i teie mahana. Peneiaˈe te hepohepo ra tatou no te mea ua pohe te hoê taata i herehia e tatou aore ra ua roohia te hoê hoa piri roa i te maˈi. Mai ta tatou e ite atu, i roto i teie mau huru tupuraa e te tahi atu, e tauturu Iehova e e aratai oia i to ˈna nunaa na roto i te arai o to ˈna varua moˈa.

Eaha ta outou e pahono mai?

◻ Eaha te haapapuraa e ‘e faaore rahi Iehova i te hara’?

◻ Eaha te hara o te ore e faaorehia?

◻ E faaorehia te hara a te hoê taata i roto i teihea mau huru tupuraa?

◻ No te aha te feia rave hara o te tatarahapa e nehenehe ai e tiaturi e e faaore mai te Atua i ta ratou hara?

◻ Eaha te tauturu e vai ra no te taata rave hara o te tatarahapa?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua ite anei outou e no te aha te hara a Davida raua o Petero i faaorehia ˈi eiaha râ ta Iuda Isakariota?

[Hohoˈa i te api 12]

E riro te turu a te mau matahiapo o te amuiraa i te tauturu rahi i te hoê kerisetiano i te pae varua

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono