VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/9 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Papai tei tuea
  • Eaha te tia ia ite no nia i te maˈi roro?
    A ara mai na! 2015
  • E maˈi o te itehia ra na te ao atoa nei
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2023
  • 4 | E horoa te Bibilia i te aˈoraa papu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2023
  • Te fafau ra te Atua i te ea tia roa i te pae feruriraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2023
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/9 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

E tano anei ia haere te hoê Kerisetiano e hiˈo i te hoê taata rapaau feruriraa?

Te faaite ra te mau tabula no ǒ mai i te tahi mau fenua e, ua maraa te mau maˈi i te pae o te horuhoruraa e o te feruriraa i teie “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1) E putapû roa te mau Kerisetiano ia maˈi-anaˈe-hia to ratou mau hoa faaroo, tera râ, ua ite ratou e na te taata tataitahi e maiti no ˈna iho e haere anei oia e rapaau ia ˈna e, mai te peu e oia, eaha te huru rapaauraa ta ˈna e maiti.a “Na te taata taitahi e amo i ta ˈna iho hopoia.” (Galatia 6:5, MN) Ua manuïa vetahi, tei roohia i te mau maˈi parauhia schizophrénie, psychose maniaco-dépressive, dépression clinique, troubles obessionnels compulsifs, te tâpûpûraa ia ˈna iho, e vetahi atu mau maˈi taiâ mau, i te ora i te hoê oraraa matauhia, i muri aˈe i to ratou fanaˈoraa i te tauturu e tano a te mau taote.

I te tahi mau vahi, mea au roa na te taata ia haere e rapaau ia ratou. I te rahiraa o te taime, aita te taata i roohia i te maˈi feruriraa ino mau, tera râ, te fifihia ra oia ia faaruru i te tahi tupuraa o te oraraa. Teie râ, o te Bibilia te horoa ra i te tauturu papu roa ˈˈe i te pae no te faarururaa i te mau fifi o te oraraa. (Salamo 119:28, 143) Na roto i te Bibilia, te horoa maira Iehova i te paari, te aravihi o te feruriraa, e te ite mau—e mau mea o te haapuai ia tatou i te pae feruriraa e i te pae no te horuhoruraa. (Maseli 2:1-11; Hebera 13:6) Peneiaˈe e huru ê roa te huru paraparauraa a te tahi mau tavini haapao maitai a te Atua, no te mea ua ahoaho roa ratou. (Ioba 6:2, 3) Te faaitoito ra te Iakobo 5:13-16 i teie mau taata ia ani i te tauturu e te aˈoraa a te mau matahiapo. Peneiaˈe ua roohia te hoê Kerisetiano i te maˈi i te pae varua, aore ra ua hepohepo oia na roto i te hoê huru tupuraa o te ore e nehenehe e tauihia, aore ra i te taiâ rahi, aore ra te manaˈo ra paha oia e aita i tano te ohipa i ravehia i nia ia ˈna. (Koheleta 7:7; Isaia 32:2; Korinetia 2, 12:7-10) E nehenehe teie taata e fanaˈo i te tauturu i pihai iho i te mau matahiapo, o “te faatahinu ia ˈna i te monoˈi”—oia hoi, o te horoa ˈtu ma te aravihi i te mau aˈoraa tamahanahana a te Bibilia—e oia atoa, o te “pure ia ˈna.” Eaha te faahopearaa? “E ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na te Fatu oia e faatia i nia [ia ore to ˈna paruparu aore ra to ˈna manaˈo e ua faaruehia oia e te Atua].”

Eaha ïa mai te peu e eita te hepohepo e te aehuehu o te feruriraa o te hoê taata e ora, noa ˈtu te tauturu aravihi a te mau tiai mamoe pae varua? Ua maiti vetahi tei farerei i teie huru tupuraa, i te haere e hiˈopoa taatoa ia ratou i te pae tino. (A faaau e te Maseli 14:30; 16:24; Korinetia 1, 12:26.) Peneiaˈe o te hoê fifi i te pae tino te tumu o te hepohepo i te pae o te horuhoruraa aore ra o te feruriraa. I roto i te tahi mau tupuraa, ua tamǎrûhia te tahi taata i maˈihia i te pae o te horuhoruraa, i muri aˈe i te rapaauraahia teie huru fifi i te pae tino.b Ia ore e itehia mai te hoê fifi i te pae tino, e riro paha te taote, ia anihia oia, i te faaitoito i te haere e hiˈo i te hoê taata toroa rapaau feruriraa. Eaha ïa te tia ia rave? Mai tei parauhia ˈtu, e faaotiraa teie te tia i te taata tataitahi ia feruri maitai. Eita e tia i te tahi pae ia faahapa aore ra ia haava.—Roma 14:4.

Noa ˈtu râ, e tia ia ara e ia haapao maitai eiaha ia moehia te mau faaueraa tumu Bibilia. (Maseli 3:21; Koheleta 12:13) No te maˈi o te tino, e rave rahi huru rapaauraa e vai ra, mai te mau rapaauraa matauhia e tae atu i te mau rapaauraa ěê, mai te ravea natura, te rapaauraa e te nira, e te raau pape. E rave rau atoa mau huru taata rapaau feruriraa. I rotopu ia ratou, te vai ra te feia rapaau e tuatapapa hohonu i te feruriraa e vetahi atu, o te heru paha i te aamu o te taata maˈi no te tamata i te imi i te mau tumu no to ˈna haerea huanane aore ra to ˈna mau manaˈo horuhoru mauiui. E tamata paha te feia rapaau feruriraa ma te tuatapapa i te haerea, i te tauturu i te taata maˈi ia haapii oia i te pee i te mau haerea apî. Te tiaturi nei vetahi feia rapaau feruriraa e, e tia ia rapaauhia te rahiraa o te mau maˈi feruriraa i te raau.c Te faaitoito nei râ vetahi atu ia haapao i te maa e ia rave i te vitami.

E tia i te feia maˈi e to ratou mau fetii ia feruri maitai ia titauhia ratou ia maiti i rotopu i teie mau ravea. (Maseli 14:15) Ma te tano roa, ua parau te Orometua haapii ra o Paul McHugh, raatira o te Piha ohipa no te Rapaauraa feruriraa e te mau Ihi o te haerea i te Fare haapiiraa Tuatoru no te Toroa rapaauraa Johns Hopkins, e, ua riro te toroa rapaauraa feruriraa “ei peu rapaauraa papu ore roa. Aita hoi e haapapuraa e ua tano iho â ta ˈna mau ravea rapaauraa, inaha te haapao ra oia i te mau maˈi o te mau tuhaa fifi roa ˈˈe o te oraraa taata nei—oia hoi te feruriraa e te haerea.” Ua riro teie huru tupuraa ei eˈa i matara noa no te raveraa i te mau ohipa huru ê roa e te taviri taata, e e nehenehe atoa te mau huru rapaauraa i horoahia ma te manaˈo maitai, e faaino roa ˈtu i te taata i te haamaitai ia ˈna.

E tia atoa ia faahiti e, te vai ra iho â te mau taote rapaau feruriraa e te feia tuatapapa feruriraa, e mau parau tuite toroa teitei ta ratou, area e rave rahi râ, aita ïa ta ratou e parau tuite i roto i teie mau toroa, o te ohipa nei ei feia aˈo aore ra ei feia rapaau, e aita ta ratou ohipa e hiˈopoahia ra. Ua haamâuˈa vetahi i te tino moni rahi i to ratou haereraa e hiˈo i teie mau taata ite ore.

Noa ˈtu e e haerehia ˈtu e hiˈo i te hoê taote aravihi, tei ite i te toroa i te pae rapaauraa feruriraa, te vai ra te tahi mau tuhaa te tia ia feruri-maitai-hia. Ia maiti tatou i te hoê taote aore ra te hoê taote tâpû, e tia ia tatou ia haapapu maitai e e faatura mau oia i to tatou mau manaˈo niuhia i nia i te Bibilia. Oia atoa, e mea atâta ia haere atu e hiˈo i te hoê taata toroa rapaau feruriraa, o te ore e faatura i to tatou mau manaˈo i te pae faaroo e i te pae morare. E rave rahi Kerisetiano o te tutava nei, noa ˈtu to ratou mau fifi i te pae feruriraa e i te pae o te horuhoruraa, i te faatupu “i te hoê â huru feruriraa e to Iesu Mesia ra.” (Roma 15:5, MN) Te tapitapi nei ratou ma te tano hoi, i te haerea o te mau taata atoa, o te nehenehe e hauti i nia i to ratou feruriraa aore ra to ratou haerea. Inaha, te manaˈo nei vetahi feia rapaau e, mea faufaa ore te mau opaniraa i faahepohia e te mau tiaturiraa niuhia i nia i te mau Papai, e e nehenehe hoi te reira e faaino i te feruriraa. E riro ratou i te farii, e peneiaˈe i te faaitoito, i te mau peu i opanihia e te Bibilia, mai te peu mahu aore ra te faaturi.

Tei roto teie mau manaˈo i ta te aposetolo Paulo i pii “te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite.” (Timoteo 1, 6:20) Te patoi nei te reira i te parau mau no nia i te Mesia e no roto hoi “i te parau paari e te haavare faufaa ore” o teie nei ao. (Kolosa 2:8) Mea papu maitai te aˈoraa tumu a te Bibilia: “Aore e paari, aore e ite, aore e parau imihia, e tupu ai [ma te patoi atu] ia Iehova.” (Maseli 21:30; MN) Ua riro te feia rapaau feruriraa e parau nei e, “te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino” ei “amuiraa iino.” Taa ê atu i te tauturu ia faaora i te mau feruriraa arepurepu, “e ino te parau maitai” ia ratou.—Isaia 5:20; Korinetia 1, 15:33.

No reira, ia manaˈo te hoê Kerisetiano e e tia ia ˈna ia haere e hiˈo i te hoê taata toroa rapaau feruriraa, e tia ia ˈna ia hiˈopoa maitai i te mau parau ite, te haerea, e te roo o teie taata rapaau e te mau faahopearaa e noaa mai na roto i te huru rapaauraa e horoahia mai. Mai te peu e eita ta te hoê Kerisetiano i hepohepo roa e nehenehe e rave i teie ohipa oia iho, peneiaˈe e nehenehe te hoê hoa aore ra te hoê fetii piri, feruriraa paari e tauturu atu ia ˈna. E tauturuhia paha te hoê Kerisetiano o tei ore i papu no nia i te tanoraa o te hoê huru rapaauraa, ia paraparau atu oia i te mau matahiapo o te amuiraa—noa ˈtu e na ˈna iho e rave i te faaotiraa hopea (aore ra to ˈna metua, aore ra ei faaotiraa amui na te tane e te vahine).d

Mea aravihi aˈe te ite aivanaa i teie nei tau i mutaa ihora no te tamǎrû i te mauiui. Noa ˈtu râ, e rave rahi maˈi—to te tino e to te feruriraa—i teie nei taime, o te ore e ora e e tia ïa ia faaoromai noa i roto i teie faanahoraa o te mau mea. (Iakobo 5:11) A tiai noa ˈtu ai, te horoa nei “te tavini haapao maitai e te paari,” te mau matahiapo, e te mau melo atoa o te amuiraa, i te rima aroha e te turu i te feia i roohia i te maˈi. E te haapuai nei Iehova iho ia ratou ia faaoromai tamau e tae roa ˈtu i taua tau hanahana ra i reira aita e maˈi faahou.—Mataio 24:45; Salamo 41:1-3; Isaia 33:24.

[Nota i raro i te api]

a I te tahi mau taime, e anihia paha te hoê taata ia hiˈopoahia oia no te faito i to ˈna huru i te pae feruriraa, peneiaˈe i roto i te hoê tihepuraa no te hoê toroa teitei. E farii anei oia i teie hiˈopoaraa aore ra eita, na ˈna iho ïa e maiti, tera râ, e tia ia haamanaˈo e, te hoê hiˈopoaraa feruriraa, e ere ïa hoê â huru e te hoê rapaauraa feruriraa.

b A hiˈo i te tumu parau “Nafea ia upootia i nia i te hepohepo,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1990 (farani).

c E au ra e e ora vetahi mau maˈi feruriraa i te raau e tano. Tera râ, e tia ia ravehia teie mau raau ma te ara maite i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te mau taote aore ra te mau taote rapaau feruriraa aravihi o tei matau maitai i ta ratou ohipa, no te mea e nehenehe te reira e faatupu i te mau faahopearaa ê atu mai te peu e aita te faito raau i faatano-maitai-hia.

d A hiˈo i te tumu parau “Te Kerisetiano i mua i te mau fifi o te feruriraa” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1988 (farani).

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono