Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te riri?
Te pahonoraa a te Bibilia
Te haapii ra te Bibilia e nehenehe te riri e haamauiui i te taata iria e te feia e haaati ra ia ˈna. (Maseli 29:22) Noa ˈtu i te tahi taime ua tano tatou i te riri, te parau ra te Bibilia e eita te feia “iria” e faaorahia. (Galatia 5:19-21) E itehia i roto i te Bibilia te mau faaueraa tumu o te tauturu i te hoê taata ia haavî i to ˈna riri.
Mea ino mau anei te riri?
Aita. E nehenehe iho â tatou e riri i roto i te tahi mau tupuraa. Ei hiˈoraa, ua “riri roa” Nehemia, te hoê tavini taiva ore i to ˈna faarooraa e ua hamani-ino-hia vetahi o to ˈna mau taeae ati Iuda.—Nehemia 5:6.
Ua riri atoa te Atua i te tahi taime. Ei hiˈoraa, i to Iseraela taivaraa ia ˈna no te haamori i te mau atua hape, “ura ihora to Iehova riri” ia ratou. (Te mau tavana 2:13, 14) E ere râ te auraa, mai tera iho â te huru o Iehova. E tumu papu ïa e riri ai o ˈna. Hau atu, e mana to ˈna no te haavî i to ˈna riri.—Exodo 34:6; Isaia 48:9.
I roto i teihea tupuraa e mea ino te riri?
Mea ino te riri mai te peu aita te reira e haavîhia aore ra aita e tumu papu. Pinepine hoi e itehia teie huru i nia i te taata. Ei hiˈoraa:
“Riri roa ihora” Kaina i to te Atua oreraa e farii i ta ˈna ô. I te mea e aita Kaina i haavî i to ˈna riri, ua tae roa oia i te haapohe i to ˈna taeae.—Genese 4:3-8.
Ua “riri roa” te peropheta Iona i to te Atua faaiteraa i te aroha hamani maitai i to Nineve. Ua aˈo te Atua ia Iona e ua parau oia ia ˈna e ere i te ‘mea tano ia riri o ˈna’ e e titauhia ia ˈna ia aroha i te feia e tatarahapa mau ra.—Iona 3:10–4:1, 4, 11.a
Te haapapu ra teie mau hiˈoraa e “eita . . . te riri o te taata e faatupu i te parau-tia a te Atua.”—Iakobo 1:20.
E nafea outou ia haapae roa i te riri?
Ia taa ia outou eaha te mau faahopearaa ino ia ore anaˈe outou e haapae i te riri. E manaˈo vetahi e mea puai te taata o te faaite roa ˈtu i to ˈna riri. Tera râ, te tanoraa mau, te taata o te ore e haavî i to ˈna riri, e taata paruparu ïa. “Mai te tahi oire aua ore tei tomohia te taata o te ore e haavî i to ˈna riri.” (Maseli 25:28; 29:11) Area râ te taata o te haavî i to ˈna riri, e faaite o ˈna i te puai mau e te haroˈaroˈa. (Maseli 14:29) Te na ô ra te Bibilia: “Mea maitai aˈe te taata e ore e riri oioi i te taata puai.”—Maseli 16:32.
A haavî i te riri hou a rave ai i te tahi ohipa ta outou e tatarahapa i muri mai. Te na ô ra te Salamo 37:8: “A tuu i te riri e a faarue i te riri rahi. Eiaha e inoino a rave atu ai i te mea ino.” A tapao na e ia riri tatou, e nehenehe tatou e faaoti i te “faarue i te riri” hou a rave atu ai “i te mea ino.” Te parau ra te Ephesia 4:26: “Ia riri noa ˈtu outou, eiaha roa e hara.”
A haere hou a paaina ˈi. Te faaite ra te Bibilia: “Te haamataraa i te hoê tamaˈi, mai te tatararaa ïa i te tahi tamauraa pape. Hou te tamaˈi a paaina ˈi, a haere.” (Maseli 17:14) Noa ˈtu e mea maitai ia faaafaro oioi i te hoê peapea, e titauhia i na taata e piti tei riri ia tamǎrû ia raua hou a paraparau ai.
A imi eaha mau na tei tupu. Te faataa ra te Maseli 19:11: “Oia mau, i te feruriraa haroˈaroˈa e ore ai te hoê taata e riri hanoa.” Mea maitai aˈe ia imi maite tatou eaha mau na tei tupu hou a rave ai i te hoê faaotiraa. Ma te na reira, eita ïa tatou e riri ma te tano ore.—Iakobo 1:19.
A pure no te ani i te hau o te feruriraa. Maoti te pure e fanaˈo ai tatou i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.” (Philipi 4:7) Tera atoa te tahi ravea no te fanaˈo i te varua moˈa o te Atua a nehenehe atu ai tatou e faatupu i te mau huru maitatai mai te hau, te faaoromai e te haavîraa ia ˈna iho.—Luka 11:13; Galatia 5:22, 23.
A maiti maitai i to outou mau hoa. E pee iho â tatou i te huru o te feia ta tatou e amuimui ra. (Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33) No reira te Bibilia e faaara ˈi ia tatou ma te parau: “Eiaha e faaea noa i pihai iho i te taata iria aore ra e amuimui i te taata riri hanoa.” No te aha? “Ia ore oe ia haapii i to ˈna haerea a mau atu ai oe i roto i te marei.”—Maseli 22:24, 25.
a E au ra e ua farii Iona i te aˈo e ua taui oia i to ˈna huru. Ua faaohipa hoi te Atua ia ˈna ia papai i te buka Bibilia e amo ra i to ˈna iˈoa.