VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/11 api 8-13
  • Noa ˈtu te mau tamataraa, a tapea maite i to outou faaroo!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Noa ˈtu te mau tamataraa, a tapea maite i to outou faaroo!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia faaruru tatou i te mau tamataraa
  • Te aniraa i te paari
  • E nehenehe te taata ona e te taata veve e oaoa
  • E oaoa te feia e faaoromai tamau ra i te tamataraa
  • O te Atua te Tumu o te mau mea maitatai
  • Ia riro ei ‘taata rave i te parau’
  • Hau atu i te riro-noa-raa ei feia haamori faatia ture noa
  • E nafea ia oaoa noa i roto i te tamataraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • ‘Feia rave i te parau’ oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ia nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Buka Bibilia numera 59—Iakobo
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/11 api 8-13

Noa ˈtu te mau tamataraa, a tapea maite i to outou faaroo!

“E au mau taeae ra, ia roohia outou e te [tamataraa] e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa.”—IAKOBO 1:2; MN.

1. Te tavini nei te nunaa o Iehova ia ˈna ma te faaroo e “ma te rearea o te aau” noa ˈtu e te faaruru nei ratou i te aha?

TE TAVINI nei te nunaa o Iehova ei mau Ite na ˈna, ma te faaroo ia ˈna e “ma te rearea o te aau.” (Deuteronomi 28:47; Isaia 43:10) Te na reira nei ratou noa ˈtu e te faaruru nei ratou e rave rahi mau tamataraa. Noa ˈtu to ratou mau ati, te huti maira ratou i te tamahanahanaraa i teie mau parau e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te [tamataraa] e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i [te huru maitai o] to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.”—Iakobo 1:2, 3; MN.

2. Eaha ta tatou i ite no nia i te taata i papai i te rata a Iakobo?

2 Ua papaihia teie mau parau i te area matahiti 62 T.T. e te pǐpǐ ra o Iakobo, te taeae o Iesu Mesia. (Mareko 6:3) Ua tavini na o Iakobo ei matahiapo i roto i te amuiraa no Ierusalema. Inaha, o Kepha (Petero), o Ioane, e o o ˈna iho “tei manaˈohia e pou no te ekalesia”—e feia turu papu maitai e te aueue ore o te amuiraa. (Galatia 2:9) I te tuuraahia ˈtu te fifi o te peritomeraa i mua i “te mau aposetolo e te mau [“taata paari,” MN] ra” i te matahiti 49 T.T., ua faaite o Iakobo i te hoê manaˈo niuhia i nia i te mau Papai, o tei fariihia e taua tino aratai ra i te senekele matamua.—Ohipa 15:6-29.

3. Eaha vetahi mau fifi i faaruruhia e te mau Kerisetiano i te senekele matamua, e nafea tatou ia faufaa-rahi-hia i te rata a Iakobo?

3 I te mea e tiai mamoe pae varua oia e haapeapea ra, ua ‘ite [o Iakobo] i te huru o te nǎnǎ.’ (Maseli 27:23, MN) Ua ite oia e te faaruru ra te mau Kerisetiano i te mau tamataraa uˈana. Ua titauhia ia faatitiaifaro i te huru feruriraa o te tahi mau Kerisetiano, no te mea e mea here aˈe na ratou i te feia ona. Area no e rave rahi ra, ua riro te haamoriraa ei peu faatia ture noa. Te haamauiui ra vetahi na roto i to ratou arero vî ore. Te faatupu ra te huru feruriraa o teie nei ao i te mau faahopearaa iino, e aita e rave rahi e faaoromai ra e e pure faahou ra. Inaha, ua maˈihia vetahi mau Kerisetiano i te pae varua. Te vauvau ra te rata a Iakobo i teie mau fifi ma te faaitoito, e mea tano roa atoa ta ˈna mau aˈoraa i teie nei tau, mai i te senekele matamua ra. E faufaa-rahi-hia tatou mai te peu e e hiˈo tatou i teie rata mai te hoê rata i papaihia mai no tatou iho.a

Ia faaruru tatou i te mau tamataraa

4. Nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?

4 Te faaite maira o Iakobo ia tatou e nafea ia hiˈo i te mau tamataraa. (Iakobo 1:1-4) Ma te ore e faahiti i to ˈna auraa fetii e te Tamaiti a te Atua, ua pii oia ia ˈna ma te haehaa “e tavini no te Atua, e no te Fatu ra no Iesu Mesia.” Ua papai atu o Iakobo i “te mau opu tino ahuru ma piti” o te Iseraela pae varua “i purara ê,” na mua no te hamani-ino-raa. (Ohipa 8:1; 11:19; Galatia 6:16; Petero 1, 1:1) Ei Kerisetiano, te hamani-ino-atoa-hia nei tatou, e te “roohia [nei tatou] e te [“tamataraa,” MN] e rave rahi te huru.” Tera râ, ia haamanaˈo tatou e te haapaari ra te mau tamataraa e faaruruhia, i to tatou faaroo, e “parau [tatou] e, e mea oaoa anaˈe ïa,” ia roo-noa-hia ˈtu tatou. Ia tapea tatou i to tatou taiva ore i te Atua i roto i te mau tamataraa, e horoa mai ïa te reira i te oaoa mure ore.

5. I roto i ta tatou mau tamataraa, eaha te vai atoa ra, e eaha te tupu ia faaruru anaˈe tatou i te reira ma te manuïa?

5 I roto i ta tatou mau tamataraa, te vai atoa ra te mau ati matauhia e te huitaata nei. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e maˈihia. Aita te Atua e faatupu ra i teie nei i te mau faaoraraa semeio, tera râ, te pahono maira oia i ta tatou mau pure no te ani i te paari e te puai e hinaarohia no te faaoromai i te maˈi. (Salamo 41:1-3) Te mauiui atoa nei tatou no te parau-tia, ei mau Ite no Iehova hamani-ino-hia. (Timoteo 2, 3:12; Petero 1, 3:14) Ia faaruru anaˈe tatou i teie mau huru ati ma te manuïa, ua tamatamatahia ïa to tatou faaroo, o te riro ei ‘huru maitai i tamatahia.’ E ia upootia anaˈe to tatou faaroo, e “faatupu [ïa te reira] i te faaoromai tamau.” Na te faaroo tei puai atu â i roto i te mau ati, e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa a muri aˈe.

6. Nafea “ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa,” e eaha te mau taahiraa tano roa ta tatou e nehenehe e rave ia tamata-anaˈe-hia tatou?

6 “E tuu atu hoi,” o ta Iakobo ïa i parau, “i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa.” Ia vaiiho anaˈe tatou i te hoê tamataraa ia tupu noa na, ma te ore e tamata i te faaore oioi i te reira na roto i te mau ravea aita e tu ra e te mau Papai, e “ohipa” ïa te faaoromai tamau no te haamaitai roa ˈtu â ia tatou, ei mau Kerisetiano o te ore e erehia ra i te faaroo. Parau mau, mai te peu e te faaite maira te hoê tamataraa i te tahi mau paruparu, e tia ïa ia tatou ia ani i te tauturu a Iehova no te faaruru i te reira. Eaha ïa mai te peu e te tamatahia ra tatou ia taiata? E pure anaˈe ïa no nia i taua fifi ra, e e ohipa anaˈe ia au i ta tatou mau pure. E tia paha ia tatou ia taui i ta tatou vahi raveraa ohipa, aore ra ia rave i te tahi atu â mau taahiraa no te tapea maite i to tatou taiva ore i te Atua.—Genese 39:7-9; Korinetia 1, 10:13.

Te aniraa i te paari

7. Nafea tatou e nehenehe ai e tauturuhia ia faaruru i te mau tamataraa?

7 Te faaite maira o Iakobo ia tatou e eaha te rave mai te peu e aita tatou i ite e nafea ia faaruru i te hoê tamataraa. (Iakobo 1:5-8) Eita o Iehova e faahapa mai ia tatou no te mea e ua erehia tatou i te paari e te pure nei tatou ia ˈna no te reira ma te faaroo. E tauturu mai oia ia tatou ia hiˈo i te hoê tamataraa ma te tano e ia faaoromai atu. E hutihia paha to tatou ara-maite-raa i nia i te mau irava e te mau hoa faaroo aore ra i roto i te haapiiraa Bibilia. E nehenehe te mau ohipa e arataihia ra e te Atua e tauturu ia tatou ia ite e eaha te tia ia tatou ia rave. E arataihia paha tatou e te varua o te Atua. (Luka 11:13) No te fanaˈo i teie mau haamaitairaa, e tia iho â ïa ia tatou ia vai piri noa i te Atua e i to ˈna nunaa.—Maseli 18:1.

8. No te aha e aita e faufaa ta te taata feaa e noaa mai ia Iehova ra?

8 E horoa mai o Iehova i te paari no te faaruru i te mau tamataraa mai te peu e e ‘ani tamau tatou ma te faaroo, eiaha e feaa.’ Te taata feaa, “e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera” ma te papu ore. Mai te peu e te aueue ra tatou i te pae varua, ‘eiaha tatou e manaˈo e, e faufaa ta tatou e noaa ia Iehova ra.’ Eiaha tatou e riro ei feia “aau piti” e “te papu ore” i roto i te pure aore ra i te tahi atu mau ohipa. Maoti râ, ia tiaturi tatou ia Iehova, te Pu o te paari.—Maseli 3:5, 6.

E nehenehe te taata ona e te taata veve e oaoa

9. No te aha e ua tano tatou, te feia e haamori ra ia Iehova, ia oaoa?

9 Noa ˈtu e o te veve te hoê o ta tatou mau tamataraa, e haamanaˈo tatou e e nehenehe te mau Kerisetiano ona e te veve atoa e oaoa. (Iakobo 1:9-11) Na mua ˈˈe ratou a riro mai ai ei pǐpǐ na Iesu, mea iti te mau taoˈa materia a te rahiraa o te feia i faatavaihia, e e haavahavahahia na ratou e te ao nei. (Korinetia 1, 1:26) E nehenehe râ ratou e oaoa i to ratou ‘faateiteiraahia’ i te tiaraa feia aiˈa no te Basileia. (Roma 8:16, 17) Area te feia ona i faahanahanahia na na mua ˈˈe ra, ua “faahaehaahia” ïa ratou, ei mau pǐpǐ na te Mesia, no te mea te hiˈo-ino-hia ra ratou e te ao nei. (Ioane 7:47-52; 12:42, 43) Tera râ, e nehenehe tatou paatoa, te mau tavini o Iehova, e oaoa no te mea e mea faufaa ore te mau taoˈa e te toroa teitei a teie nei ao ia faaauhia e ta tatou mau faufaa pae varua e fanaˈo nei. Auê ïa tatou i te mauruuru no te mea e aita te teoteo no te tiaraa totiale e vai ra i rotopu ia tatou!—Maseli 10:22; Ohipa 10:34, 35.

10. Nafea te hoê Kerisetiano ia hiˈo i te mau faufaa materia?

10 Te tauturu maira o Iakobo ia tatou ia ite e aita to tatou oraraa i taaihia i te mau faufaa e te mau manuïaraa o teie nei ao. Mai te haviti o te hoê tiare e ore e nehenehe e arai ia ˈna i te pohe i nia i te mahana “veavea ra,” eita atoa ïa te mau faufaa a te hoê taata ona e nehenehe e faaroa i to ˈna oraraa. (Salamo 49:6-9; Mataio 6:27) E nehenehe oia e pohe a tapapa ˈi oia i to ˈna mau “haerea” i roto paha i te ohipa tapihoo. No reira ˈtura, te mea faufaa, ia “rahi [ïa ta tatou] taoˈa i te Atua ra” e ia rave tatou i te maraa ia tatou no te turu i te mau faufaa a te Basileia.—Luka 12:13-21; Mataio 6:33; Timoteo 1, 6:17-19.

E oaoa te feia e faaoromai tamau ra i te tamataraa

11. Eaha te mau haamaitairaa e fanaˈohia e te feia e tapea maite i to ratou faaroo i mua i te mau tamataraa?

11 E taata ona anei aore ra e taata veve, e nehenehe tatou e oaoa mai te peu noa e e faaoromai tamau tatou i ta tatou mau tamataraa. (Iakobo 1:12-15; MN) Ia faaoromai tatou i te mau tamataraa ma te faaroo aueue ore, e nehenehe tatou e oaoa, no te mea e ohipa oaoa ia rave i tei tia i mua i te aro o te Atua. Na roto i te tapea-maite-raa i to ratou faaroo e tae atu i te pohe, e noaa i te mau Kerisetiano i faatavaihia i te varua “te korona ora,” oia te pohe-ore-raa i nia i te raˈi. (Apokalupo 2:10; Korinetia 1, 15:50) Mai te peu e te tiaturi nei tatou e ora i nia i te fenua nei e e tapea maite tatou i to tatou faaroo i te Atua, e nehenehe tatou e hiˈo tia ˈtu i te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso. (Luka 23:43; Roma 6:23) Auê Iehova i te maitai e i nia i te feia atoa e faaroo ra ia ˈna!

12. Ia faaruru anaˈe tatou i te ati, no te aha eiaha roa ˈtu tatou e parau e: “Ua tamatahia vau e te Atua”?

12 E nehenehe anei ta Iehova e tamata ia tatou i roto i te ati? Eita, eiaha roa ˈtu tatou e parau e: “Ua [tamatahia] vau e te Atua.” Aita o Iehova e tamata nei i te turai ia tatou ia hara, tera râ, te haapapu maira oia e e tauturu mai oia ia tatou e e horoa mai oia i te puai e hinaarohia no te faaoromai i te mau tamataraa, mai te peu e eita tatou e aueue i roto i te faaroo. (Philipi 4:13) E Atua moˈa oia, eita ïa o ˈna e tuu ia tatou i roto i te tahi mau huru tupuraa o te haaparuparu i to tatou puai no te patoi i te rave i te hara. Mai te peu e ua faaû atu tatou i te hoê huru tupuraa paieti ore e ua rave tatou i te tahi hara, eiaha roa ˈtu ïa tatou e faahapa ia ˈna, “e ore roa hoi te Atua e [tamatahia] i te ino, e ore roa hoi oia e [tamata] i te taata.” Noa ˈtu e e faatia o Iehova i te hoê tamataraa no te aˈo mai ia tatou no to tatou maitai, aita oia e tamata ra ia tatou no te tahi opuaraa ino. (Hebera 12:7-11) O Satani te nehenehe e faahema ia tatou ia rave i te mea ino, area te Atua ra, e nehenehe oia e faaora mai ia tatou i taua varua ino ra.—Mataio 6:13.

13. Eaha te nehenehe e tupu ia ore tatou e faarue i te hoê hinaaro tia ore?

13 E tia ia tatou ia pure, no te mea e nehenehe te tahi huru tupuraa e aratai ia tatou ia hinaaro i te tahi mea tia ore o te turai ia tatou ia hara. Te na ô ra o Iakobo e: “Ua [tamatahia] râ te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore.” Eita tatou e nehenehe e faahapa i te Atua no ta tatou hara, mai te peu e ua vaiiho noa tatou i to tatou mafatu ia hinaaro i te hara. Ia ore tatou e faarue i te hoê hinaaro tia ore, e “tô” oia, e atuatuhia oia i roto i te mafatu, e e “fanau maira ta ˈna, o te hara.” Ia ravehia te hara, “fanau maira ta ˈna, o te pohe.” Papu maitai, e tia ia tatou ia haapao maitai i to tatou mafatu e ia patoi i te mau hinaaro tia ore. (Maseli 4:23) Ua faaarahia o Kaina e te haamata ra te hara i te upootia i nia ia ˈna, aita râ oia i patoi atu. (Genese 4:4-8) No reira, eaha mai te peu e te haamata ra tatou i te rave i te hoê haerea aita e tu ra e te mau Papai? Papu maitai e e tia ia tatou ia mauruuru ia tutava anaˈe te mau matahiapo kerisetiano i te faatitiaifaro ia tatou, ia ore hoi tatou e hara i te Atua.—Galatia 6:1.

O te Atua te Tumu o te mau mea maitatai

14. E nehenehe e parau e mau ô “tia roa” ta te Atua i roto i teihea auraa?

14 E tia ia tatou ia haamanaˈo e o Iehova te Tumu, eiaha o te mau tamataraa, o te mau mea maitatai râ. (Iakobo 1:16-18) Ua paraparau o Iakobo i te feia faaroo mai te “mau taeae here,” e ua faaite oia e na te Atua i ho mai i ‘te mau mea maitatai e te mau mea tia roa.’ E mau ô “tia roa,” aore ra taatoa, ma te ore e erehia i te tahi mea, te mau ô i te pae varua e i te pae materia a Iehova. “No nia” mai hoi, no ǒ mai i te parahiraa o te Atua i nia i te raˈi. (Te mau arii 1, 8:39) O Iehova “te Metua o te maramarama [“o te raˈi,” MN]”—mai te mahana, te avaˈe, e te mau fetia. Ua horoa atoa mai oia na tatou i te maramarama i te pae varua e te parau mau. (Salamo 43:3; Ieremia 31:35; Korinetia 2, 4:6) Taa ê atu i te mahana o te faatauiui i te vahi mǎrǔmǎrǔ a tere noa ˈi oia, e o te teitei roa i te avatea anaˈe, te vai noa ra te Atua i to ˈna vahi teitei roa a horoa mai ai i te mea maitai. Papu maitai e e faaineine oia ia tatou no te faaoromai i te mau tamataraa, mai te peu e e faaohipa taatoa tatou i ta ˈna mau faanahoraa pae varua e horoa maira na roto i ta ˈna Parau e “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45.

15. Eaha te hoê o te mau ô maitatai roa ˈˈe ta Iehova i horoa mai?

15 Eaha te hoê o te mau ô maitatai roa ˈˈe ta te Atua i horoa mai? Te fanauraa ïa o te mau tamaiti pae varua na roto i te varua moˈa, apitihia e te parau apî maitai, aore ra “te parau mau.” E “mai te oho matamua” ra te feia i fanauhia mai i te pae varua, tei maitihia i rotopu i te huitaata nei no te riro “ei [“basileia,” MN], e ei tahuˈa” i nia i te raˈi. (Apokalupo 5:10; Ephesia 1:13, 14) Ua manaˈo na paha o Iakobo i te mau oho kerite o tei pûpûhia i te 16 no Nisana, te taio mahana ïa o Iesu i faatiahia mai ai, e i na pane sitona e piti i pûpûhia i te mahana Penetekose, i reira te niniiraahia mai te varua moˈa. (Levitiko 23:4-11, 15-17) I ǒ nei râ, o Iesu te oho matamua, e to ˈna mau taata aiˈa apiti, “[“vetahi mau,” MN] oho matamua” ïa. Eaha ïa mai te peu e te tiaturi ra tatou e ora i nia i te fenua nei? E tauturu mai ïa te haamanaˈo-noa-raa i te reira ia tatou ia tapea maite i to tatou faaroo i Tei ho mai i “te mau mea maitatai,” o tei horoa mai i te ravea e noaa ˈi te ora mure ore i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia.

Ia riro ei ‘taata rave i te parau’

16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia ‘ru i te faaroo, ia haere maine râ i te parau e i te riri’?

16 Noa ˈtu e te faaruru nei to tatou faaroo i te mau tamataraa i teie nei aore ra aita, e tia ia tatou ia riro ei ‘feia rave i te parau.’ (Iakobo 1:19-25) E tia ia tatou ia ‘ru i te faaroo’ i te parau a te Atua, ia riro ei feia rave auraro i te reira. (Ioane 8:47) I te tahi aˈe pae, “ia haere maine [tatou] i te parau,” ma te haapao maitai i te mea o ta tatou e parau. (Maseli 15:28; 16:23) Te faaue maira paha o Iakobo ia tatou ia ore e parau oioi e no ǒ mai ta tatou mau tamataraa i te Atua ra. Te aˈo-atoa-hia maira tatou “ia haere maine hoi i te riri: e ore hoi te riri o te taata nei e faatupu i te parau-tia a te Atua.” Ia riri noa ˈtu tatou i ta te hoê taata i parau mai, “ia haere maine” ïa tatou ia ore tatou e pahono atu ma te tahoo. (Ephesia 4:26, 27) Eita te hoê huru feruriraa riri o te haafifi nei hoi ia tatou e o te haapeapea ra ia vetahi ê, e faatupu mai i te mea o ta te faaroo i to tatou Atua parau-tia e titau maira ia tatou. Hau atu, mai te peu e e “ite [“maite,” MN] rahi” to tatou, eita ïa tatou “e riri vave,” e e piri mai to tatou mau taeae e mau tuahine ia tatou.—Maseli 14:29.

17. Eaha ta te iritiraa mai i te ino i roto i te mafatu e te feruriraa e faatupu?

17 E tia mau â ia tatou ia haapae i “te mau mea faufau ra”—te mau mea atoa e ore te Atua e au e o te faatupu ra i te riri. Hau atu, e tia ia tatou ia ‘tuu ê atu i te mau ino rarahi atoa ra.’ E tia ia tatou paatoa ia tamâ i to tatou oraraa i te mau mea viivii atoa o te tino aore ra o te feruriraa. (Korinetia 2, 7:1; Petero 1, 1:14-16; Ioane 1, 1:9) E tauturu te iritiraa mai i te ino i roto i te mafatu e te feruriraa ia tatou ia ‘farii maite ma te mǎrû i te parau [o te parau mau] haamauhia i roto ra.’ (Ohipa 17:11, 12) Noa ˈtu ehia maororaa to ratou riroraa ei Kerisetiano, e tia ia tatou ia vaiiho tamau atu â i te parau mau a te mau Papai ia haamauhia i roto ia tatou. No te aha? No te mea e na roto i te varua o te Atua, e faatupu mai te parau i haamauhia i roto ia tatou i “te huru taata apî” e noaa ˈi te ora.—Ephesia 4:20-24, MN.

18. Nafea te taata i faaroo noa i te parau e taa ê ai i te taata i faaroo e i rave atoa i te reira?

18 Nafea tatou ia faaite e o taua parau ra to tatou aratai? Na roto ïa i te riroraa ei ‘feia rave [auraro] i te parau, eiaha ei feia faaroo noa.’ (Luka 11:28) E faaroo to te “feia rave” o te faatupu ra i te mau ohipa mai te rohiraa ma te itoito i roto i te taviniraa kerisetiano e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa a te nunaa o te Atua. (Roma 10:14, 15; Hebera 10:24, 25) Te taata e faaroo noa i te parau, “e au [ïa] oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra.” E hiˈo hoi oia ia ˈna, e haere atura, e moe noa ihora ia ˈna i te mea e hinaarohia no te faaafaro i to ˈna hohoˈa. Ei ‘feia rave i te parau,’ te haapii e te auraro maitai nei tatou i “te ture tia roa” a te Atua, e te mau mea atoa ta ˈna e titau maira ia tatou. Ua taa ê mau â te tiamâraa o ta tatou e fanaˈo nei hoi, i te faatîtîraa o te hara e te pohe, no te mea te aratai nei taua tiamâraa ra i te ora. No reira, e ‘hiˈo anaˈe i roto i te ture tia roa ma te tamau maite,’ na roto i te hiˈopoa-noa-raa e te auraroraa ˈtu i te reira. A feruri na! Te oaoa nei tatou, te ‘feia rave i te parau, e ere râ i te feia e moina noa te parau ia faaroo ra,’ no te mea te farii maira te Atua ia tatou.—Salamo 19:7-11.

Hau atu i te riro-noa-raa ei feia haamori faatia ture noa

19, 20. (a) Ia au i te Iakobo 1:26, 27, eaha ta te haamoriraa viivii ore e titau maira ia tatou? (b) Eaha te tahi mau hiˈoraa o te haamoriraa ino ore?

19 Mai te peu e e hinaaro tatou e ia farii mai te Atua ia tatou, e tia ïa ia tatou ia haamanaˈo e e ere te haamoriraa mau i te tahi peu faatia ture noa. (Iakobo 1:26, 27; MN) Te manaˈo nei paha tatou e e ‘[feia haamori faatia ture]’ tatou e fariihia mai e Iehova, te mea faufaa mau râ, o to ˈna ïa manaˈo no nia ia tatou tataitahi. (Korinetia 1, 4:4) Te oreraa e ‘tapea i te vaha,’ e paruparu ino roa ïa. E haavare tatou ia tatou iho, ia manaˈo tatou e te au maira te Atua i ta tatou haamoriraa mai te peu e te faaino ra tatou ia vetahi ê, te haavare ra tatou, aore ra te faaohipa ino nei tatou i te vaha na roto i te tahi atu mau ravea. (Levitiko 19:16; Ephesia 4:25) Parau mau, aita tatou e hinaaro ra e ia “[faufaa ore]” ta tatou “[huru haamoriraa]” e ia ore te Atua e farii mai no te tahi tumu.

20 Noa ˈtu e aita o Iakobo i faahiti i te mau tuhaa atoa o te haamoriraa viivii ore, ua parau oia e te titau-atoa-hia ra ia “hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” (Galatia 2:10; 6:10; Ioane 1, 3:18) Te faaite nei te amuiraa kerisetiano i te anaanatae taa ê na roto i te haapaoraa i te mau hinaaro o te mau vahine ivi. (Ohipa 6:1-6; Timoteo 1, 5:8-10) I te mea e o te Atua te Paruru o te vahine ivi e o te otare, e turu anaˈe ïa Ia ˈna na roto i te raveraa i te mea e maraa ia tatou no te tautururaa ˈtu ia ratou i te pae varua e i te pae materia. (Deuteronomi 10:17, 18) Te titau atoa ra te haamoriraa viivii ore ia “tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao,” oia te totaiete taata parau-tia ore e vai ra i raro aˈe i te mana o Satani. (Ioane 17:16; Ioane 1, 5:19) No reira, e faataa ê noa mai tatou i te haerea paieti ore o te ao nei, ia nehenehe hoi tatou e faahanahana ia Iehova e ia faaohipahia i roto i ta ˈna taviniraa.—Timoteo 2, 2:20-22.

21. No nia i te rata a Iakobo, eaha te tahi atu mau uiraa te tia ia tatou ia hiˈopoa?

21 E tia i te mau aˈoraa a Iakobo o ta tatou i hiˈopoa mai nei, ia tauturu ia tatou ia faaoromai tamau i te mau tamataraa e ia tapea maite i to tatou faaroo. E faarahi atu â te reira i to tatou mauruuru no Tei ho mai, ma te here, i te mau ô maitatai. E e tauturu mai te mau parau a Iakobo ia tatou ia faaohipa i te haamoriraa viivii ore. Eaha ˈtu â ta ˈna e faaite maira ia tatou? Eaha te tahi atu â mau taahiraa ta tatou e nehenehe e rave no te haapapu e e faaroo mau to tatou ia Iehova?

[Nota i raro i te api]

a I roto i te haapiiraa tataitahi aore ra utuafare o teie tumu parau e na tumu parau e piti i muri mai, e ite outou e mea faufaa iho â ia taio i te tuhaa irava tataitahi i faahitihia, o te rata a Iakobo, o te haapaari hoi i te faaroo.

Nafea outou ia pahono?

◻ Na te aha e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa?

◻ Noa ˈtu te mau tamataraa, no te aha te mau Kerisetiano e nehenehe ai e oaoa?

◻ Nafea tatou ia riro ei feia rave i te parau?

◻ Eaha ta te haamoriraa viivii ore e titau ra?

[Hohoˈa i te api 9]

Ia faaruru anaˈe tatou i te tamataraa, ia tiaturi tatou e e mana to Iehova no te pahono mai i te mau pure

[Hohoˈa i te api 10]

Te poro ra te ‘feia rave i te parau’ i te Basileia o te Atua na te ao nei

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono