E te mau vahine, ia faaite na outou i to outou here e i to outou faatura
“E te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” — EPHESIA 5:33.
1. Eaha te mau uiraa ta te mau ohipa e itehia nei i teie tau no nia i te faaipoiporaa e turai ia tatou ia ui?
I TO tatou nei tau, i raro aˈe i te tapao o te faatereraa iho e o te “tiamâraa”, te roohia nei ïa te manaˈo tumu no nia i te faaipoiporaa i te mau fifi e rave rahi. E rave rahi mirioni mau utuafare fetii teie e ora nei aita hoi e metua tane aore ra e metua vahine, e ua riro te faaearaa te hoê tane e te hoê vahine ma te ore i faaipoipohia ei peu matauhia. Inaha hoi, o te hau anei tei itehia no te mau vahine e no te mau metua vahine, e te aifaitoraa no te mau tamarii? Ua turu anei taua topa-roa-raa ra i te manaˈo no nia i te mau faufaa mau, i te faatura i rotopu i te mau utuafare? I te tahi aˈe pae, eaha mau na ta te Parau a te Atua e faaue maira?
2. No te aha e ere i te mea maitai ia faaea noa o Adamu o ˈna anaˈe ra?
2 Ia ˈna i faaite i to ˈna manaˈo e poiete i te vahine matamua, ua na ô aˈera te Atua e: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra.” Papu maitai, teie atoa te manaˈo o Adamu i muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i te mau animala, te oni e te ufa e to ratou mau fanaua. Oia mau, noa ˈtu to ˈna huru taata tia e ua ora oia i roto i te hoê paradaiso e haamâha na hoi i to ˈna mau hinaaro atoa, te titau atoa ra o Adamu i te tahi hoa no ˈna. Ua hamanihia oia ma te maramarama e te nehenehe atoa e parau, aita râ hoi e taata i pihai iho ia ˈna no te aparau. Eita râ taua huru tupuraa nei e vai maoro mai, inaha, ua na ô aˈera te Atua e: “E hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.” — Genese 2:18-20.
3. a) No te aha hoê â “huru” to Eva e to Adamu? b) Eaha te auraa no te hoê tane “ia ati atu” i ta ˈna vahine?
3 Ua poiete aˈera Iehova ia Eva, te vahine matamua, mai te hoê o te ivi aoao o Adamu. Hoê â atura ïa to ˈna “huru” e to te tane, “te ivi o [to ˈna] mau ivi e te iˈo hoi no [to ˈna] nei iˈo”, eiaha râ te hoê animala faito raro roa mai i te taata. Ia au maite i teie ohipa i tupu, te na ô ra te aamu faauruahia e te Atua e: “No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.” (Genese 2:23, 24). Te parau hebera i hurihia na roto i te iho parau haa ra “ati atu” te auraa ra, “te piri-roa-raa ïa, mai te huru ra ïa e ua tuuhia ˈtu te tapau”. (Titionare hebera e kaladaio o te Faufaa Tahito [beretane], a Genesius.) Te faaau maira taua parau nei e ia riro te mau hoa faaipoipo ei mau hoa o te ore roa ˈtu e faataa ê. Ia au i te tahi atu taata tuatapapa i te parau no te Bibilia, “te titau ra taua parau nei hau atu i te taatiraa i te pae tino i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine, e te faaite ra hoi i te parau no te taatoaraa o te mau auraa e vai ra i rotopu ia raua”. No reira, e ere atura ïa te faaipoiporaa i te hoê ohipa hauti, o te hoê râ taatiraa e vai tamau mai. E noa ˈtu â ïa e i te tahi taime, e roohia oia i te fifi, eita taua taatiraa ra e motu ia faatura na hoa faaipoipo te tahi e te tahi. — Mataio 19:3-9.
4. E tia i te vahine ia riro ei tauturu au no te tane i roto i teihea auraa?
4 Ua faaite maira te Atua e ia riro te vahine no te tane ei tauturu au no ˈna. I te mea hoi e ua poiete oia ia raua toopiti atoa ra ia au i to ˈna ra hohoˈa, te tiai ra iho â ïa oia e ia faaohipa raua i to ˈna mau huru, oia hoi te parau-tia, te here, te paari e te puai, i roto i to raua mau auraa. Oia mau, e tia hoi ia Eva ia riro “ei tauturu au” no Adamu, eiaha râ ei enemi. Eita hoi te utuafare fetii e riro mai te hoê pahi e faaterehia e e piti na tomana e tataˈu ra. Na te tane e aratai i taua utuafare ra. — Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:22-24; Timoteo 1, 2:12, 13.
5. Eaha te huru o te mau tane e rave rahi i nia i ta ratou mau vahine, e te farii maira anei te Atua i taua huru raveraa ra?
5 Teie râ, ua taui aˈera te hara e te orure hau o te tane matamua e te vahine matamua i te mana ta te Atua i faaohipa na i nia ia raua ma te here, i te oraraa o to raua utuafare fetii e o te mau fetii atoa a muri aˈe. Ma te ite e eaha te mau faahopearaa o ta raua hara i nia ia raua e i nia i te huitaata atoa nei, ua na ô atura Iehova ia Eva e: “E e auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Genese 3:16). Atae râ hoi e, i roto i te roaraa o te mau senekele, e rave rahi mau â mau tane tei faatere i ta ratou mau vahine ma te haavî. I roto i te ao taatoa nei, ua faahaehaa-noa-hia te mau vahine e ua tuuhia i raro roa. Teie râ, mai ta tatou i ite aˈenei i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ma te ore roa ˈtu e turu i te huru haavî o te tane, te haapapu maira te mau faaueraa tumu bibilia e mea faufaa mau â te hoê faatura hohonu.
Te faaiteraa i te hoê faatura hohonu: e ohipa fifi mau â
6, 7. a) Nafea te parau mau e nehenehe ai e ohipa ˈtu i nia i te mau tane aita to roto i te parau mau? b) Nafea te hoê vahine e nehenehe ai e ore e “[faatura hohonu]” i ta ˈna tane aita to roto i te parau mau?
6 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau no te haerea maitai o te Mesia e to ˈna faataaraa mai e ua vaiiho mai Iesu ‘i te hoê hohoˈa ia pee maite tatou i to ˈna taahiraa avae’, te na ô ra o Petero e: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Petero 1, 2:21 e tae atu i te 3:2). Nafea hoi te mau vahine kerisetiano e nehenehe ai e faaite i te hoê “[faatura hohonu]”?
7 E rave rahi mau vahine kerisetiano aita ta ratou tane i roto i te parau mau, e i te tahi taime, e patoi ra hoi i to ratou faaroo. I roto i taua huru tupuraa ra, e faufaa ore anei ïa te aˈoraa a Petero? Eita, no te mea te titauhia ra ia ratou ia auraro e ia faatura, noa ˈtu â ïa e “aore te tahi pae i faaroo i te parau ra”. E faatura hohonu anei ïa te hoê vahine kerisetiano aita te tane e farii ra i te parau mau ia ˈna mai te peu e, i te Piha o te Basileia, e faatia ˈtu oia i te tahi atu mau vahine kerisetiano i te mau hamani-ino-raa ta ta ˈna tane e rave ra i ia ˈna? Eaha ïa te parauhia mai te peu e e na reira oia i te parau no te hoê o to ˈna mau taeae aore ra no te hoê o to ˈna mau tuahine i roto i te faaroo? Ia faaite oia i to mea e to mea parau, aore ra ia faaino oia. Eita roa ˈtu ïa te hoê vahine kerisetiano e faaite i te hoê huru faatura hohonu i ta ˈna tane aita to roto i te parau mau, ia faaino atu oia ia ˈna (Timoteo 1, 3:11; 5:13). E tia râ hoi ia tatou ia farii e te farerei nei te tahi mau vahine kerisetiano mea patoi roa te tane i te parau mau, i te tahi taime i te mau fifi ino roa. Mai te peu e mai te reira ra te huru, eaha ïa ta ratou e nehenehe e rave ma te ore roa ˈtu e faaturori noa ˈˈe i to ratou haava manaˈo? Ia imi ïa ratou i te tauturu e te mau aˈoraa a te mau matahiapo. — Hebera 13:17.
8. Eaha te huru feruriraa e nehenehe e ferurihia e te hoê tane manaˈo patoi?
8 Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te faaite i to ratou huru au maitai i nia i te hoê tane e patoi ra? Na mua ˈˈe, e tamata ïa ratou i te parau e o ratou aˈe tera. Eita e ore ia riri oia ma te taoraora i te parau aore ra ma te taparahi, o na manaˈo e toru i muri nei ïa te tumu: e faatupu mai te ite ore i te mǎtaˈu, oia hoi i to ˈna aˈe pae, o te faatupu mai i te hoê huru ino mau. No te aha hoi e riro ai mai te reira te huru? I te tahi taime no te mea, mea iti roa to te tane a te hoê vahine kerisetiano aita to roto i te parau mau, ite aore ra aita roa ˈtu, no nia i te mau Ite o Iehova, aore ra to ˈna ite, no nia noa ïa i te mau mea ta ˈna i faaroo oia ta to ˈna mau hoa manaˈo papu ore i faaite mai ia ˈna. Ta ˈna râ i ite, teie ïa, hou aˈe oia e haapii ai i te Bibilia, e horoa na ta ˈna vahine i to ˈna taime taatoa no ˈna e no ta raua mau tamarii. Noa ˈtu â ïa e i teie nei, ua riro mai oia ei vahine maitai aˈe e ei metua vahine maitai aˈe, e na ô ïa oia e: ‘E haere oia e toru taime i te hebedoma i ta ˈna mau putuputuraa. Aita vau i ite e eaha te ohipa e tupu ra i ǒ, tera râ, te vai ra te tahi mau tane faatiaraa mata nehenehe, e...’ Oia mau, e riro atoa no to ˈna ite ore, oia i te pohehae e i te peapea, no reira ˈtura ïa taua huru iria ra. Eaha ïa te tauturu ta te mau matahiapo e nehenehe e hopoi atu i te hoê tane e na reira ra i te feruri? — Maseli 14:30; 27:4.
9. Nafea ia haafatata ˈtu i te hoê tane aita to roto i te parau mau e te reira ma te au maitai, e i te tahi taime, eaha te mau faahopearaa e noaa mai?
9 Peneiaˈe e nehenehe ta te hoê o te mau matahiapo e haamatau roa ˈtu i taua tane ra aita to roto i te parau mau (Korinetia 1, 9:19-23). Mai te peu e mea aravihi taua taata ra i te pae no te uira, no te hamani tauihaa aore ra no te peni, e farii anei oia ia haere mai e rave i te tahi ohipa i te Piha o te Basileia? E nehenehe paha ïa o ˈna e ite i te huru o te piha o te Basileia ma te ore hoi e haere mai i te hoê putuputuraa. E matau noa ˈtu ai oia i te tahi atu mau Ite, eita paha e ore to ˈna huru i nia i ta ˈna vahine e i nia i te parau mau, i te mǎrû mai. Ia ite atu oia i te here e te feruriraa autahoê e vai ra i roto i te amuiraa, peneiaˈe e aratai mai oia i ta ˈna vahine i te mau putuputuraa, e i muri iho, i te mea hoi e e faatupu te hoê ohipa i te tahi atu ohipa, e riro paha ïa oia i te tomo roa mai i roto i te Piha o te Basileia i roto i te hoê haaputuputuraa no te faaroo maa taime iti i te mea e parauhia ra. E o vai hoi i ite, aita atoa paha ïa e ore oia i te faaite mai e te hinaaro ra oia e haapii i te Bibilia! E nehenehe te reira e tupu, e ua tupu ê na hoi. E rave rahi tausani mau tane i teie mahana tei roto i te parau mau no te mea ua na reirahia i nia ia ratou ma te here e te hamani maitai, e ua faaite atu ta ratou mau vahine i te hoê “[faatura hohonu mau]”. — Ephesia 5:33.
E haapao oia i to ˈna utuafare
10, 11. Eaha ta te arii ra o Lemuela i parau no nia i te vahine maitai? (A faataa mai i te mau manaˈo tataitahi.)
10 Ua noaa i te arii ra o Lemuela e rave rahi mau haamaramaramaraa no nia i te huru o te vahine maitai ra, no ǒ mai i to ˈna metua vahine ra (Maseli 31:1). E faufaahia tatou ia taio maite tatou i ta ˈna huru faataaraa mai i te hoê vahine e te hoê metua vahine rave ohipa roa i faaitehia i roto i te Maseli 31:10 e tae atu i te 31. Ma te papu maitai, e faaohipa atoa na oia iho i te mau faaueraa tumu tia a te Atua e e faaite atoa na oia i te hoê faatura hohonu mau.
11 Ua papai o Lemuela e e nehenehe “te vahine maitai ra” e tiaturihia e e vahine haapao maitai atoa hoi oia (irava 10 e tae atu i te 12). Mea rahi roa ta ˈna ohipa, inaha, e faaineine atoa oia i te maa na ta ˈna tane e na ta ˈna mau tamarii e e haapao atoa ˈtu hoi oia ia ratou (irava 13 e tae atu i te 19, 21, 24). E vahine maitai oia e te hamani maitai i te feia e hinaaro mau ra (irava 20). Na roto i to ˈna huru faatura e to ˈna haerea maitai roa, o te roo maitai ïa ta ˈna e horoa ˈtu na ta ˈna tane (irava 23). E ere oia i te vahine afaifai parau, e ere atoa oia i te vahine faaino, e mau parau maitai anaˈe râ ta ˈna e te tamǎrû (irava 26). I te mea hoi e e ere oia i te vahine hupehupe, e vai mâ noa iho â ïa to ˈna utuafare, e te nahonaho maitai (irava 27). (Inaha hoi, te hoê utuafare kerisetiano, o te hoê utuafare mâ roa ˈˈe ïa i te vahi ta ˈna e faaea ra.) E mauruuru roa ta ˈna tane e ta ˈna mau tamarii ia ˈna e e faahanahana ˈtu hoi ia ˈna. Area te mau taata e ere no te utuafare iho, te haapopou ra ïa ratou i to ˈna mau huru maitai (irava 28, 29, 31). Maoti hoi i te riro ei nehenehe rapaeau noa, to ˈna nehenehe, o te nehenehe ïa o te hoê vahine e mǎtaˈu i te Atua e e faaohipa i te hoê huru e au i To ˈna ra hinaaro. — Irava 30.
Te hoê feruriraa hau e te mǎrû
12. Eaha te mea “taoˈa rahi i mua i te aro o te Atua” e eaha te parau paari paniora e haapapu maira i taua manaˈo ra?
12 Te faahiti ra Petero i teie nei manaˈo hopea ma te aˈo atu i te mau vahine kerisetiano ia ore e haapao rahi roa i to ratou huru rapae. Te aˈo atura oia ia ratou ia faaohipa i te huru “o te taata moe ra o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua”. (Petero 1, 3:3, 4.) Ia tapao na tatou e ‘o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua’. No reira, e riro te hoê vahine e te hoê metua vahine kerisetiano e faaohipa i taua huru feruriraa nei, ei vahine taoˈa rahi, eiaha noa no ta ˈna tane, te mea faufaa atoa râ, na te Atua, mai te mau vahine haapao maitai i Tahito ra. Te arue-atoa-hia ra taua nehenehe no roto ra e teie parau paari paniora e na ô ra e: “E haafaahiahia te hoê vahine nehenehe i te mata; e haafaahiahia te hoê vahine maitai i te mafatu. Mai te peu e te vahine matamua e poe, te piti o te vahine ra, e taiamani ïa.”
13. Eaha te hiˈoraa maitai roa o te hoê vahine e nehenehe e peehia e ta ˈna mau tamarii?
13 E nehenehe te hoê vahine kerisetiano e riro ei pu no te tamahanahana i to ˈna utuafare (hiˈo Mataio 11:28-30). E faaitoito to ˈna faatura i ta ˈna tane, i ta ˈna mau tamarii ia pee i to ˈna haerea i roto i to ratou mau auraa e to ratou mau metua e te mau taata e ere no te utuafare. E riro atura ïa ratou ei mau tamarii ite i te peu e te hamani maitai. E riro mau â ei faaitoitoraa ia hiˈo atu ia ratou ia rave i te mau ohipa i roto i te utuafare ma te aau tae maoti hoi ma te aau faahepo! E riro atoa hoi taua huru itoito no ratou ra i te faaoaoa i te utuafare, e te haamauruururaa nehenehe roa ˈˈe e noaa mai ia ratou, o te hohoˈa mata ataata ïa o to ratou metua vahine.
14. Eaha te mau uiraa e tupu mai i te tahi taime mai te peu e e tia ia faaohipahia te aˈo?
14 Eaha iho â ïa mai te peu e e tia te tamarii ia aˈohia? Mai to ratou mau metua, e hape atoa te mau tamarii. E nehenehe atoa ratou e ore e auraro. E nafea ïa te hoê metua vahine kerisetiano aita anaˈe ta ˈna tane i reira? E tamau noa anei o ˈna i te faatura i ta raua mau tamarii aore ra e tuôtuô anei o ˈna ia auraro mai ratou ia ˈna? E feruri anaˈe na: E ohie aˈe anei te hoê tamarii i te haapii ia tuôtuô tatou? Aore ra e mau faahopearaa maitai aˈe anei te roaa mai ia haaferuri mǎrû noa ˈtu tatou ia ˈna? — Ephesia 4:31, 32.
15. Eaha ta vetahi mau taata maimi i itea no nia i te auraroraa te mau tamarii?
15 No nia i te auraro o te mau tamarii, teie ta te hoê vea i papai (Psychology Today): “Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia aita i maoro aˈenei, rahi noa ˈtu â tatou i te tuôtuô no te opani i te hoê tamarii ia rave i te tahi mea, rahi noa atoa oia i te ore e auraro mai.” I te tahi aˈe pae, ua itea te tahi mau taata maimi e ia parau mǎrû noa ˈtu te mau taata paari, e riro ïa te mau tamarii i te ohie aˈe i te auraro. Ma te papu maitai, mea faufaa mau â ia haaferuri i te tamarii maoti hoi i te faairia ia ˈna i te horoa-tamau-noa-raa ˈtu i te tahi mau faaueraa ma te faahepo. — Ephesia 6:4; Petero 1, 4:8.
Te faatura i roto i te mau auraa i te pae tino
16. Nafea te hoê vahine e nehenehe ai e tâuˈa i te mau hinaaro i te pae o te here o ta ˈna tane, e eaha ïa te mau haamaitairaa e noaa i taua huru no ˈna ra?
16 Mai te hoê tane e tâuˈa ˈtu i ta ˈna vahine no to ˈna naturaraa paruparu aˈe, na reira atoa te hoê vahine i te tâuˈa i te mau hinaaro i te pae no te here e i te pae taatiraa o ta ˈna tane. Te parau ra te Bibilia e e tia i te hoê tane e ta ˈna vahine ia oaoa roa e ia haamâha i to te tahi e to te tahi hinaaro. No te reira ra, e tia ïa i na hoa faaipoipo ia tâuˈa i to te tahi e to te tahi mau hinaaro e i to te tahi e to te tahi mau manaˈo. E riro hoi taua mâharaa te tahi e te tahi ra i te tauturu i na hoa toopiti nei ia ore e hiˈo atu i te tahi atu tane aore ra vahine, o te riro hoi i te aratai ia raua i te ohipa faaturi. — Maseli 5:15-20.
17. Eaha te huru hiˈoraa te tia i na hoa faaipoipo ia faaohipa no nia i ta raua hopoia i te pae no te taatiraa?
17 I roto i te hoê utuafare i reira te faatura te tahi e te tahi e itehia ˈi, eita hoê noa ˈˈe o na hoa faaipoipo e faaohipa i te mau taatiraa i te pae tino mai te tahi mauhaa no te tairi i te tahi. E horoa ˈtu hoi te taata tataitahi i te mea e tia i to ˈna hoa, e ia ore noa ˈtu raua e hinaaro e taati i te pae tino, e tia ïa te reira ia opua-maite-hia e raua (Korinetia 1, 7:1-5). Mai te peu e, ei hiˈoraa, e reva te hoê tane no te apiti atu i roto i te mau ohipa a te hoê amaa o te Taiete Watch Tower aore ra i roto i te tahi atu opuaraa teotaratia, ia papu maitai ïa ia ˈna e te farii maitai ra anei ta ˈna vahine i te reira. E nehenehe hoi taua huru faataa-ê-raa no raua ra e faatupu mai i te mau haamaitairaa i te pae varua i roto i te taatoaraa o te mau melo o te utuafare fetii, no te mea ia hoˈi mai te tane, e mau parau faaitoito anaˈe ïa ta ˈna e faatia mai ia ratou.
Te tiaraa faufaa roa o te mau vahine kerisetiano
18. No te aha te vahine a te hoê matahiapo e amo ai i te hoê hopoia rahi aˈe?
18 Te hoê vahine kerisetiano e matahiapo ta ˈna tane, e hopoia rahi atu â ïa ta ˈna. Na mua ˈˈe, mea titau-roa-hia to ˈna hoa. E tia ia ˈna ia pahono atu i mua i te aro o Iehova no nia i te huru pae varua o te amuiraa (Hebera 13:17). Hau atu, i te mea hoi e e vahine o ˈna na te hoê matahiapo e e vahine paari atoa paha oia, mea faufaa atoa ia horoa oia i te hiˈoraa maitai i te pae no te faatura (hiˈo Timoteo 1, 5:9, 10; Tito 2:3-5). E hiˈoraa nehenehe mau â ta te rahiraa o te mau vahine a te mau matahiapo e horoa nei na roto i te tururaa i ta ratou mau tane! E pinepine oia i te ore e mau mai i te fare no te haapao i te mau ohipa a te amuiraa, e i te tahi taime, e nehenehe ta ˈna vahine e faatupu mai i te manaˈo hiˈopoa. E faaite râ te hoê vahine paieti i to ˈna haapao maitai ma te ore e faaô ia ˈna i roto i te mau ohipa a te amuiraa. — Petero 1, 4:15.
19. I te tahi taime, e tia i te hoê matahiapo ia aha no te ‘aratai papu i to ˈna utuafare’?
19 E riro paha i te tahi taime, e tia i te hoê matahiapo ia aˈo i ta ˈna vahine no te mea e ere roa ˈtu to ˈna haerea i te haerea maitai aore ra aita o ˈna e horoa ra i te hiˈoraa maitai na te tahi atu mau vahine kerisetiano. Oia mau, no ‘te aratai papu i to ˈna utuafare’, e tia ia ˈna ia haapao maitai eiaha noa i ta ˈna mau tamarii, i ta ˈna atoa râ vahine. E nehenehe hoi taua titauraa bibilia ra e haafifi i te huru haehaa o te tahi mau vahine kerisetiano. — Timoteo 1, 3:4, 5, 11; Hebera 12:11.
20. A faahiti mai na te tahi mau hiˈoraa maitai roa no te mau vahine kerisetiano faaipoipohia aore ra aita, i Tahito ra e no to tatou atoa nei tau (hiˈo i te mau Index des publications de la Société Watch Tower, i raro aˈe i te tumu parau ra “Récits de la vie de Témoins de Jéhovah” oia hoi te auraa “Aamu no nia i te oraraa o te mau Ite o Iehova”).
20 I to ratou aˈe pae, e nehenehe te mau vahine kerisetiano aita i faaipoipohia e feruri hohonu i nia i te faatura e faaohipahia nei e te mau vahine tei oti i te faaipoipohia i roto i to ratou tiaraa i roto i te amuiraa. Mea rahi hoi te mau hiˈoraa faahiahia roa i roto i te mau Papai e i roto atoa i te mau amuiraa i to tatou nei tau! Eita e ore e e vahine taa noa o Doreka e ua aruehia o ˈna no ta ˈna mau “ohipa maitai”. (Ohipa 9:36-42.) Ua ite-atoa-hia te itoito o Perisila raua o Phebe no te parau mau (Roma 16:1-4). Oia atoa, i to tatou nei tau, e rave rahi o to tatou mau tuahine tei faaipoipohia aore ra aita, tei riro ei mitionare, ei pionie e ei mau tuahine poro hiˈoraa maitai mau. Oia atoa, te atuatu maitai ra taua mau vahine paieti ra i to ratou utuafare e eita roa ˈtu hoi ratou e vaiiho i to ratou utuafare i te hiti. I te mea hoi e e mea rahi ratou e e nehenehe ta ratou, e pinepine na ratou e rave nei i te tuhaa rahi o te ohipa pororaa. — Salamo 68:11.
21. Nafea te mau vahine kerisetiano haapao maitai ia riro ei faaitoitoraa no to ratou mau taeae i roto i te faaroo?
21 E tiaraa faufaa roa to te mau vahine kerisetiano haapao maitai i roto i te faaitoitoraa i te amuiraa. Te faaitoito nei to ratou itoito e to ratou hiˈoraa maitai i to ratou mau taeae i roto i te faaroo e i te amuiraa kerisetiano. Ua riro mau â ratou ei mau tauturu no ratou e e tia hoi ratou ia herehia e ia faatura-mau-hia (hiˈo Genese 2:18). Ma te papu maitai, e tia mau â i te mau hoa kerisetiano ia pee i teie nei aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” — Ephesia 5:33.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau tiaraa ta te Atua i horoa mai i te tane matamua e te vahine matamua?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te hoê tane aita to roto i te parau mau ia farii i te parau mau?
◻ Eaha te mau huru faahiahia mau ta te hoê vahine maitai e faatupu?
◻ Nafea te hoê vahine kerisetiano faaipoipohia e nehenehe ai e faatupu i te hoê “[huru feruriraa] mǎrû e te mamahu”?
◻ Eaha te huru aifaito te tia i na hoa faaipoipo ia faaohipa i roto i to raua mau taatiraa i te pae tino?
[Hohoˈa i te api 28]
Eiaha roa ˈtu ïa te utuafare ia riro mai te hoê pahi e faaterehia e e piti na tomana e tataˈu ra.
[Hohoˈa i te api 29]
E nehenehe e itehia e e pohehae te hoê tane aita to roto i te parau mau, aore ra e peapea roa o ˈna, no te mea e haere noa ta ˈna vahine i te mau putuputuraa aore ra e amui atu o ˈna i roto i te tahi atu mau ohipa kerisetiano. Nafea ïa tatou e nehenehe ai e tauturu ia ˈna?