VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/10 api 27-29
  • Te “farii paruparu”—te hoê parau faaino anei i te mau vahine?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te “farii paruparu”—te hoê parau faaino anei i te mau vahine?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mau farii paruparu?
  • “O outou atoa hoi . . . ma te ite”
  • Ia faatura ia ratou
  • Feia aiˈa no te ora
  • Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Te faaturaraa i te mau vahine—i roto i te amuiraa
    A ara mai na! 1992
  • E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/10 api 27-29

Ia au i te Bibilia . . .

Te “farii paruparu”—te hoê parau faaino anei i te mau vahine?

“NO TE AHA TE MAU VAHINE E HAAVAHIA ˈI IA AU I TO RATOU HURU MAOTI RÂ I TO RATOU ITE, TE ARAVIHI, E TE MARAMARAMA?”—BETTY A.

“UA FAAINEINEHIA TE MAU VAHINE IA MANAˈO E E MAU TAATA FAUFAA ORE RATOU.”—LYNN H.

TE FAAHAEHAA ra anei te parau ra “farii paruparu” no roto mai i te Bibilia i te mau vahine? Te faahitihia ra te reira i roto i te Petero 1, 3:7, o te na ô ra e: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.”

I to Petero papairaa i teie mau parau i te mau hoa kerisetiano, mea iti roa te mau tiaraa o te mau vahine, e ere i roto i te ao etene tahito anaˈe i roto atoa râ i te nunaa ati Iuda apotata. Ua turu anei o Petero e te mau kerisetiano matamua i te manaˈo e parare ra no nia i te mau vahine?

Mau farii paruparu?

Nafea to te feia taio i te mau parau a Petero i te senekele matamua faataaraa i te parau ra “farii paruparu”? Ua faaohipahia te parau heleni ra no te parau farii (skeuʹos) e rave rahi taime i roto i te mau Papai Heleni e te faaauhia ra i te mau farii, te mau taoˈa, te mau tauihaa, e te mau mauhaa. Na roto i te piiraa i te mau vahine te “farii paruparu,” aita o Petero i faahaehaa i te mau vahine, no te mea ia au i teie parau e farii paruparu atoa te tane. Te faaohipa ra te tahi atu mau irava bibilia i te hoê â hohoˈa ia faahitihia no nia i te mau tane e te mau vahine, mai te mau “farii repo” (Korinetia 2, 4:7) e “te mau farii o te aroha” (Roma 9:23). E parau mau, te faariro ra o Petero i te mau vahine ei mau taata “paruparu.” Te faaohipa nei râ te Roma 5:6 i te parau ra “vaiparuparuraa” no te mau taata atoa—te tane e te vahine. No reira, aita te mau kerisetiano matamua i faariro i te parau ra “farii paruparu” ei faahaehaaraa i te mau vahine.

Maoti râ, ua faarirohia te parau a Petero ei faateiteiraa i te tiaraa o te mau vahine. I te tau o Petero e mea varavara te mau vahine i te faaturahia. Mai ta te Atua i tohu aˈena mai, ua pinepine te mau tane i te faatere e te haavî i ta ratou mau vahine i te pae tino, i te pae taatiraa o te tino, e i te pae o te mau manaˈo horuhoru. (Genese 3:16) I reira e ohipa ˈi te aˈoraa a Petero no te mau tane kerisetiano e: Eiaha e faaohipa i te mana o te totaiete na te ao nei tei horoahia i te mau tane ra.

E tuatapapa mai na tatou i te parau ra “paruparu.” Aita o Petero e faaau ra i roto i teie irava i te mau huru i te pae o te mau manaˈo horuhoru, i te huru pae tino râ. E mau farii paruparu te mau tane; i roto i te hoê auraa faaauhia, e mau farii paruparu te mau vahine. Nafea te reira? Te faaite ra te ivi e te uaua o te mau tane e ua horoahia i roto ia ratou te puai rahi aˈe i te pae tino. Teie râ, aita roa ˈtu e faaitehia ra e ua faaau o Petero i te puai i te pae morare, te pae varua, aore ra te pae feruriraa. Oia mau, tae noa ˈtu i te mau manaˈo horuhoru i mua i te mau ohipa e tupu mai, e mea maitai aˈe ia faariro i te mau vahine ei mea taa ê i te mau tane, eiaha e mea paruparu aore ra e mea puai. Te faataa ra te Bibilia i te huru morare puai, te faaoromai, e te ite o te mau vahine o tei apee i te eˈa a te Atua—mai ia Sara, Debora, Ruta, e o Esetera, no te faahiti i te tahi noa. E ere i te mea fifi no te mau tane haehaa ia farii e nehenehe te mau vahine e riro mai ei mea maramarama aˈe ia ratou.

Teie râ, te tiaturi nei vetahi e te horoa ra te faaauraa i te mau vahine ei mea “paruparu” i te manaˈo e mau taata haehaa ratou. E hiˈo mai na râ tatou i teie hiˈoraa. E piti farii ta te hoê taata. Mea paari hoê, e te tahi e ere ïa i te mea paari roa. E haafaufaa-ore-hia anei te piti o te farii no te mea e ere oia i te mea paari? I roto i te tupuraa mau, e mea haapao e mea faatura-roa ˈˈe-hia te mea paruparu i te mea paari aˈe. No reira, e mea iti anei te faufaa o te vahine no te mea mea iti aˈe to ˈna puai i te pae tino i to te hoê tane? E ere roa ˈtu! Te faaohipa ra o Petero i te parau “farii paruparu,” eiaha no te faahaehaa i te mau vahine, no te faaitoito râ i te faatura.

“O outou atoa hoi . . . ma te ite”

Ua aˈo o Petero i te mau tane ia ‘tamau i te parahi atoa e o ratou [ta ratou mau vahine] ma te ite.’ Oia “atoa hoi” mai ia vai? I roto i te mau irava na mua noa mai ua faahiti o Petero i te tapitapi here o te Mesia no ta ˈna mau pǐpǐ, e ua haapii “oia atoa hoi” i te mau tane ia haapao i ta ratou mau vahine. (Petero 1, 2:21-25; 3:7) Ua tuu noa te Mesia i te maitairaa e te anaanatae o ta ˈna mau pǐpǐ na mua i to ˈna iho mau hinaaro e te mau ohipa auhia. Ua anaanatae oia i nia i to ratou maitairaa i te pae varua e i te pae tino, e ua ara oia i to ratou mau otia. E tia i te mau tane ia apee i te hiˈoraa here o te Mesia, ia faaite “oia atoa hoi” i te hoê â huru i ta ratou mau vahine.

Eita te hoê faaipoiporaa oaoa e manuïa mai tera noa. E tia i te tane e te vahine ia ite nafea ia ohipa no te manuïaraa o te faaipoiporaa. No reira, ua horoa o Petero i te aˈoraa i te mau tane ia tamau i te parahi e ta ratou mau vahine “ma te ite.” E tia i te mau tane ia haapii nafea o Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, ia faariro i te mau vahine. E tia ia ratou ia ite eaha to ratou huru i nia i ta ratou mau vahine ia au i te hinaaro o te Atua.

Hau atu, e tia i te mau tane ia ite maitai i ta ratou mau vahine—to ratou mau manaˈo hohonu, mau puai, mau otia, mau mea auhia e ratou, e te mau mea aita ratou e au. E tia ia ratou ia ite nafea ia faatura i te maramarama, te aravihi, e te tura o ta ratou mau vahine. Te parauhia ra i roto i te Bibilia e: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui. E aroha atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.”—Ephesia 5:25, 28, 29.

Ia faatura ia ratou

I to Petero faaauraa i te mau vahine i te “farii paruparu,” ua parau atoa oia e e tia i te mau tane ia ‘faatura ia ratou.’ Na roto i te reo Heleni, te horoa ra te iˈoa ra ti·meʹ i te auraa o te faatura, te tura, te faufaa, te poihereraa. Na roto i te tahi atu mau parau, e ere te faaturaraa i te hoê noa ohipa o te faaite i te farii maitai, te fariiraa atoa râ i te mea e tia ia horoa ˈtu ia ratou. Ua haapii o Paulo i te mau kerisetiano atoa, te mau tane e te mau vahine, mai teie nei: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.”—Roma 12:10.

Aita roa ˈtu te Atua ra o Iehova i faariro i te mau vahine ei mau taoˈa mataitairaa. I Iseraela, hoê â faaohiparaa to te mau ture a te Atua i nia i te mau tane e te mau vahine o tei taiata, tei rave i te taatiraa tino fetii, te taatiraa e te animala, e te tahi atu mau ohipa iino. (Levitiko 18:6-17, 23, 29; 20:10-12) E nehenehe atoa te mau vahine e fanaˈo i te mau haamaitairaa o te Sabati, te mau ture no te mau Nazira, te mau oroa, e te tahi atu mau faanahoraa a te Ture. (Exodo 20:10; Numera 6:2; Deuteronomi 12:18; 16:11, 14) E tia ia faaturahia e ia aurarohia te metua vahine, mai te metua tane atoa.—Levitiko 19:3; 20:9; Deuteronomi 5:16; 27:16; Maseli 1:8.

Te haafaufaa ra te mau irava 10 e tae atu i te 31 o te Maseli pene 31 i “te vahine maitai” ra no to ˈna haapao maitai, to ˈna itoito i te raveraa i te ohipa, e te paari i roto i te amoraa i ta ˈna mau hopoia e rave rahi. Ua haapopouhia oia ma te tano no ta ˈna faanahoraa i te faufaa a te utuafare, e te tahi atu mau ohipa faufaa i te pae moni. Auê ïa taa-ê-raa o te haerea o te tahi mau tane o te manaˈo ra e mau ohipa nehenehe noa ratou! I muri iho, i roto i te amuiraa kerisetiano matamua, ua haamanahia te mau vahine e te varua moˈa ei mau ite no te Mesia. (Ohipa 1:14, 15; 2:3, 4; a faaau i te Ioela 2:28, 29.) No reira, ua faataa-aˈena-hia te tahi mau vahine no te riro mai ei mau haava i nia i te raˈi no te mau tane, te mau vahine, e no te mau melahi atoa. (Korinetia 1, 6:2, 3) E parau mau, aita i tia i te mau vahine ia haapii i roto i te tairururaa a te amuiraa; te vai nei râ te tahi mau tupuraa e nehenehe te mau vahine kerisetiano e pure aore ra e tohu. Ua maitihia ratou no te riro ei feia haapii i te mau taurearea vahine, te mau tamarii, e te feia i rapae au i te amuiraa.—Mataio 24:14; Korinetia 1, 11:3-6; Tito 2:3-5; a faaau i te Salamo 68:11.

Te vai ra te tahi atu faaiteraa maitai i roto i te Petero 2, 1:17 eaha to roto i te feruriraa o Petero i to ˈna parauraa e ia faatura ia ratou. I reira te taio nei tatou e ua faahanahana o Iehova ia Iesu na roto i to ˈna farii-maitai-raa ia ˈna i mua ia vetahi ê ma te parau e: “O tau Tamaiti here teie.” Oia atoa, e tia i te hoê tane ia faaite na roto i ta ˈna mau ohipa, i mua i te aro o te taata anei e o raua anaˈe, e te faatura ra oia i ta ˈna vahine.

Feia aiˈa no te ora

I te roaraa o te aamu, ua manaˈo pinepine te mau tane e ere i te mea faufaa roa ia faahanahana aore ra ia faatura i te mau vahine—mai te hoê tavini, aore ra mai te hoê noa mauhaa no te faaoaoa i te mau tane. Te titau mau ra te manaˈo kerisetiano ia faatura i te mau vahine i te hoê faito teitei roa ˈˈe o te faatura. Te faaitehia ra i roto i te Barnes’ Notes on the New Testament e i roto i te faaueraa a Petero “te vai ra te hoê parau mau faufaa roa no nia i te mau vahine. I raro aˈe i te tahi atu mau faanahoraa a te haapaoraa atoa eiaha râ te faanahoraa kerisetiano, ua faarirohia te vahine na roto i te mau huru atoa ei mea haehaa i te tane. Te haapii ra te kerisetiano e . . . e tia atoa ia ˈna ia fanaˈo i te mau tiaturiraa e te mau parau tǎpǔ ta te haapaoraa e tufa ra. . . . Te faateitei nei teie noa parau mau i te vahine na te mau vahi atoa mai te ino mai, e te hopoi maira i te hoê hopea oioi o te tahi mau ohipa iino i te pae totiale o te huitaata nei.”

I te mea hoi o te Mesia te faatere o te mau tane e te mau vahine, e mau tumu papu ta te mau tane no te here i ta ratou mau vahine mai te mau taoˈa fatuhia e te Mesia. I muri noa ˈˈe mai i te faaauraa i te mau vahine i te “farii paruparu,” te na ô faahou ra o Petero e: “E ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7b) Ua faaite o Petero e e faaino te rave-ino-raa te hoê tane i ta ˈna vahine i to ˈna mau taairaa e te Atua, o te tapea i ta ˈna mau pure.

Aita roa ˈtu te parau ra “farii paruparu” e faaino ra i te mau vahine. Noa ˈtu e ua haamau o Iehova i te mau tane ei upoo no te utuafare, aita râ oia e farii ra i te mau tane e rave ino ra i te mau vahine. Maoti râ, te aˈo ra oia e tia i te tane, ma te ite o te vahine, ia faarahi atu â i te haapao e te faatura ia ˈna.

Te aˈo ra te Bibilia i te mau tane faaipoipo e o te faaea taa noa ra ia faatura i te mau vahine, eiaha ia faariro ia ratou mai te mau taata faufaa ore. E noaa mai i te mau tane e te mau vahine o te haamori ra i te Atua ma te haapao maitai e o te faatura ra i te tahi e te tahi i te mau haamaitairaa rahi no roto mai i te rima o te Atua.—A faaau i te Korinetia 1, 7:16.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 27]

G. E. K. Vahine/ Taata aravihi: Alice D. Kellogg 1862-1900

Ma te parau faatia a Joanne W. Bowie

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono