VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/7 api 15-17
  • Te faaturaraa i te mau vahine—i roto i te amuiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaturaraa i te mau vahine—i roto i te amuiraa
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E farii paruparu” mai te aha te huru?
  • Eaha te titauhia no te hoê tauiraa?
  • Te “farii paruparu”—te hoê parau faaino anei i te mau vahine?
    A ara mai na! 1994
  • Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E te mau tane, ia here atu na outou e ia faatura e tia ˈi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Te faaturaraa i te mau vahine i te mau mahana atoa
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/7 api 15-17

Te faaturaraa i te mau vahine—i roto i te amuiraa

UA HAAMAU te Bibilia no te mau kerisetiano i te hoê anairaa teotaratia no nia i te tiaraa upoo, e auraro Iesu i te Atua, e auraro te tane i te Mesia, e e auraro te vahine i ta ˈna tane. (Korinetia 1, 11:3) Aita râ teie auraroraa e turu ra i te faatereraa haavî. Eita roa e haamauhia te upoo o te utuafare na roto i te haavîraa uˈana i te tino, te feruriraa, aore ra na roto i te parau etaeta. Hau atu i te reira, e otia to te tiaraa upoo o te kerisetiano, e ere ïa te auraa e nehenehe te hoê tane e riro mai ei taata haavî o te ore roa e hape aˈe.a Ma te ite e mea nafea e afea e parau ai “Eiaha oe ia inoino, ua tano oe” e nehenehe te reira e tauturu e rave rahi mau faaipoiporaa ia vai maoro ma te faaitoito te tahi i te tahi. E ohie noa râ teie mau parau faahaehaaraa i te haapuunena!—Kolosa 3:12-14, 18.

I roto i ta raua mau aˈoraa no nia i te faaipoiporaa, e faahoˈi noa te aposetolo Paulo e o Petero ia tatou i nia i te hiˈoraa o te Mesia. E noaahia mai te faatura i te hiˈoraa haumǎrû a te hoê tane e pee ra i te huru o te Mesia, no te mea “o te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra.”—Ephesia 5:23.

Mea maramarama maitai te aˈoraa a Petero i te mau tane: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite.” (Petero 1, 3:7) Te tatara ra te hoê iritiraa paniora apî i teie mau manaˈo i te na ôraa e: “No nia i te tane: a faaite i te manaˈo paari i to orua oraraa, ma te haapao maitai i ta oe vahine.” E taaihia e rave rahi mau mea i teie mau parau, te herehere atoa i roto i te taairaa o te tane e te vahine. Eiaha te tane e faariro noa i ta ˈna vahine ei ravea no te haamâha i to ˈna hinaaro taatiraa. Ua papai te hoê vahine tei roohia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa i to ˈna vai-tamariirii-raa ra: “Te hinaaro noa nei au ia parau â outou no nia i te tauturu ta te tane e nehenehe e horoa i te vahine tei roohia i teie ati. Te mea o ta matou, te rahiraa o te mau vahine, e hinaaro nei e ite, e te here-mau-hia ra e te aupuruhia ra matou, e aita matou i reira no te haamaha noa i te hinaaro o te tino aore ra ei vahine haapao fare noa, e aita to ˈna e mau manaˈo hohonu.”b Na te Atua i haamau i te faaipoiporaa ia riro te tane e te vahine ei hoa e ia tauturu te tahi i te tahi. E ohipa rave-amui-hia te reira ma te faatura te tahi i te tahi.—Genese 2:18; Maseli 31:28, 29.

“E farii paruparu” mai te aha te huru?

Te aˈo atoa ra o Petero i te mau tane ia faahanahana i ta ratou mau vahine ei “farii paruparu.” (Petero 1, 3:7) Eaha to Petero manaˈo i to ˈna parauraa e e “farii paruparu” te vahine? Parau mau, i te rahiraa o te taime, e tino paruparu aˈe to te vahine i to te tane. O te taa-ê-raa ïa e vai ra no nia i te faanahoraa o te ivi e te iˈo amui te tumu. Ia tuatapapa ra tatou no nia i te puai morare e vai i roto ia ˈna, e ere ïa te vahine i te mea paruparu aˈe i te tane. Ua faaoromai te mau vahine e rave rahi matahiti te mau tupuraa o ta te rahiraa o te mau tane e ore paha e faaoromai poto noa—mai te hamani-ino-raa e te hoê hoa ino e te taero ava. E a feruri noa eaha ta te vahine e faaoromai no te fanauraa mai te tamarii, mai te maororaa hora mauiui fanau! Te tane e putapû te aau tei ite i te semeio fanauraa e tupu mai iho â i muri mai te tura rahi no ta ˈna vahine e no te puai e vai ra i roto ia ˈna.

No nia i te parau no te puai morare e vai ra i roto i te vahine, ua papai o Hannah Levy-Haas, vahine ati Iuda i tapeahia i Ravensbrück aua hamani-ino-raa nazi, i roto i ta ˈna buka no te mahana taitahi i te matahiti 1944: “Ua huru-ê-roa-hia vau i te hoê mea i ǒ nei, i to ˈu iteraa e mea paruparu roa te mau tane e te ite ore hoi i te faaruru i te tupuraa ati i te mau vahine—i te pae tino e te mea pinepine i te pae morare atoa. Ma te ite ore i te haavî ia ratou; te faaite ra ratou i te ereraa i te itoito morare no reira ïa e arohahia iho â ratou.”—Mothers in the Fatherland, a Claudia Koonz vahine.

Te faaite nei teie tupuraa e aita e vai ra te hoê noa ˈˈe niu no te faaite i te manaˈo pae tahi i nia i te mau vahine no te mea e tino paruparu aˈe paha to ratou. Ua papai o Edwin Reischauer e: “I teie nei tau, e farii-noa-hia e itoito rahi aˈe to te mau vahine e e puai to ratou i te pae feruriraa i to te mau tane.” (Te vahine tapone) E nehenehe e faaohipahia teie puai i roto i te amuiraa kerisetiano ia nehenehe te mau vahine paari e tauturu i te mau vahine e mauiui ra i te ahoaho rahi. Parau mau, i roto i te tahi mau tupuraa, mea ohie aˈe na te vahine tei hamani-ino-hia ia paraparau i te hoê vahine paari i te hoê tane, ia ore oioi te mauiui. Ia titau-anaˈe-hia ra, e nehenehe e anihia te tahi atu mau aratairaa i te hoê matahiapo kerisetiano.—Timoteo 1, 5:9, 10; Iakobo 5:14, 15.

Ua rau te titauraa farii-ore-hia no nia i te huru-ê-raa o te vahine, i te “tau o to ˈna maˈi avaˈe” e faariri te reira e rave rahi vahine. Ua faˈi o Betty, e haerea kerisetiano maitai to ˈna e: “Ua ite matou, mai ta te aposetolo Petero i papai, i te tahi mau tuhaa e ‘farii paruparu,’ matou, e huru ihiora to matou te tia ia aupuruhia. E ere ïa te auraa e e tia te raatira tane ia faaite mai i te hoê huru paoti aore ra metua tane i nia ia matou, ma te faaau noa i to matou mau huru atoa i taua tau o te maˈi avaˈe ra. E mea maramarama matou e e hinaaro matou ia faaroohia matou ma te faatura.”

E ere pauroa te mau vahine i te huru-ê-hia, e ere atoa pauroa te mau tane tei ore e putapûhia te aau. E tia ia fariihia te taata taitahi ei ihotaata taa ê. Ua parau o Betty, tei faahiti-aˈena-hia, ia A ara mai na! e: “Eita vau e au ia tuhahia matou na nia i te huru tane aore vahine. Ua ite au i te tane i te taˈiraa e te huru-ê-raahia. E te vai ra te mau vahine aau etaeta. No reira, ia faaroo te mau tane ia matou ma te au e ma te ore e manaˈo i te huru vahine aore ra tane.”

Eaha te titauhia no te hoê tauiraa?

Mai te peu e e titauhia te hoê tauiraa no te maitai, te parau ra te tahi pae e aita e ravai te polititaraa a te mau vahine no ta ratou mau tiaraa e no te parau-tia, e aita atoa e ravai te mau huru aparaa rima noa a te maa tane no te faatura i te vahine. Noa ˈtu te huru o te peu e te huru o te oraraa, e tia i te tane ia hiˈopoa i to ˈna vairaa i te tupuraa ma te ui eaha ta ˈna e tia ia rave ia oaoa e ia itoito te vahine i te oraraa.—Mataio 11:28, 29.

Ua papai te vahine papai aamu e rohi pehe o Katha Pollitt i roto i te Time: “Eita iho â te rahiraa o te mau tane e hamani ino i te pae taatiraa aore ra e taparahi aore ra e haapohe. E ere râ teie te auraa, mai ta te rahiraa e manaˈo ra, e aita ta ratou e tuhaa i roto i te hamani-ino-raa i te mau vahine. Na tatou taitahi i to tatou huru oraraa i te mahana taitahi e faatupu ra te huru peu e e mau manaˈo e faataa ra i te mau otia no nia i tei faatiahia. . . . Te parau ra vau no te mau tane e hiˈopoa maite ra, e e tatau ra no to ratou mau manaˈo pae tahi e ta ratou mau maitai, o teie e amo maitai ra i ta ratou tuhaa hopoia no te ino rahi i reira tatou te vairaa.”

Noa ˈtu e e taui te mau tane atoa o te ao nei i ta ratou mau haerea i nia i te mau vahine e ere te reira te ravea hoê roa no te mau ohipa tia ore e haamauiui ra i te huitaata nei. No te aha? No te mea aita te mau tane e faatae ra i te mau mea tia ore e te taehae i nia i te mau vahine anaˈe i nia atoa râ i to ratou iho taata tupu. Te tamaˈi, te haaviraa uˈana, te taparahiraa taata, te mau pǔpǔ taparahi i te mau enemi politita, te faahuehueraa te ite-noa-hia ra te reira i te mau mahana atoa i roto e rave rahi mau fenua. O te hoê faatereraa apî na te fenua atoa nei te hinaarohia nei. E te hoê haapiiraa apî na te huitaata. E o te reira ta te Atua i fafau na roto i te arai o te faatereraa o ta ˈna basileia mai nia mai i te raˈi i nia i te fenua nei. I reira ïa e itehia ˈi te parau tia mau e te aifaito no te taatoaraa—te tane, te vahine e te tamarii. I reira noa e itehia ˈi te faaturaraa mau te tane i te vahine. Mea na reira te Bibilia i te faataaraa i te reira i roto i te Isaia 54:13: “E te mau tamarii atoa na oe ra [e te mau tamahine], e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra [e te mau tamahine].” Oia mau, e tauturu te haapiiraa tano no nia i te mau faaueraa tia a Iehova ia itehia mai te hoê ao apî i reira e vai ai te faaturaraa te tahi i te tahi.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo “Eaha te auraa o te parau auraro i roto i te faaipoiporaa?” Te Pare Tiairaa, 15 no titema, 1991, mau api 19-21, na roto i te reo farani.

b Hiˈo A ara mai na! no te 8 no atopa, 1991, api 3-11; 8 no eperera, 1992, api 24-7, na roto i te reo farani.

[Hohoˈa i te api 16]

E pinepine te hoê vahine paari i te horoa i te aˈoraa titauhia

[Hohoˈa i te api 17]

Te tuharaa i te ohipa i te fare o te hoê teie ravea e nehenehe te tane e faatura i ta ˈna vahine

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono