VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/8 api 15-20
  • “Ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Oraraa moˈa, hoo moˈa
  • Te haerea moˈa i roto i te utuafare
  • Moˈaraa e te mau melo o to tatou utuafare aita to roto i te parau mau
  • Nafea tatou ia moˈa i roto i te amuiraa?
  • Te itehia ra anei to tatou moˈaraa e te feia tapiri?
  • Moˈaraa i te ohipa e i te fare haapiiraa
  • “Ia moˈa outou, no te mea, te moˈa nei au”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • “E moˈa, e moˈa, e moˈa Iehova”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • “Ia moˈa outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • “Te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/8 api 15-20

“Ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa”

“Mai ia ˈna hoi i parau mai ia outou e moˈa ra, ia moˈa atoa outou i ta outou mau parau atoa: ua oti hoi i te papaihia e, Ia maitai [moˈa] outou; te maitai [moˈa] nei hoi au.”—PETERO 1, 1:15, 16; MN.

1. No te aha Petero i faaitoito ai i te mau Kerisetiano ia moˈa?

NO TE aha te aposetolo Petero i horoa ˈi i te aˈoraa i faahitihia i nia nei? No te mea ua ite oia i te faufaaraa no te Kerisetiano tataitahi ia haapao maitai i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau ohipa ia tuea hoi i te moˈaraa o Iehova. No reira oia i parau ai na mua noa ˈˈe e: “A tatua na i te tauupu o to outou aau, ia itoito . . . mai te tamarii faaroo ra, eiaha e faaau ia outou iho i to outou mau hinaaro i mutaa iho i to outou mauaraa ra.”—Petero 1, 1:13, 14.

2. No te aha e mau hiaai viivii to tatou hou tatou a haapii ai i te parau mau?

2 E mea viivii to tatou mau hiaai tahito. No te aha? No te mea e rave rahi o tatou nei tei rave na i te mau mea o teie nei ao hou tatou a farii ai i te parau mau kerisetiano. Ua ite Petero i te reira i to ˈna papai-maitai-raa e: “To tatou hoi maa taime i mairi aˈe i to tatou oraraa nei, atire ïa i te raveraa i to te Etene hinaaro, a rave ai i te peu tiaâ ra, e te hinaaro tia ore ra, e te inu rahi, i te uaina ra, e te amuiraa hauti ra, e te faataero i te ava ra, e te mau peu atâta a te idolo ra.” Parau mau, aita Petero i hohora mai i te mau ohipa viivii taa ê a to tatou nei ao i teie tau, i te mea e e ere te reira i te mea matauhia i to ˈna ra tau.—Petero 1, 4:3, 4.

3, 4. (a) Nafea tatou ia haavî i te mau hiaai tano ore? (b) E tia anei i te mau Kerisetiano ia faaore i to ratou mau manaˈo horuhoru? A faataa na.

3 Ua tapao anei outou e teie mau hiaai o to te tino ïa, to te mau hinaaro navenave, e to te mau manaˈo horuhoru? Ia vaiiho anaˈe tatou i te reira ia na nia ˈˈe, e riro ohie noa to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa ei mea viivii. Te faataa ra te reira i te faufaaraa ia vaiiho i te mana o te feruriraa ia haavî i ta tatou mau ohipa. Ua faataa Paulo i te reira mai teie e: “E teie nei, e au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua, e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou.”—Roma 12:1, 2.

4 No te pûpû i te Atua te hoê tusia moˈa, e tia ia tatou ia vaiiho i te mana o te feruriraa ia na nia ˈˈe, eiaha râ te mau manaˈo horuhoru. E rave rahi hoi tei topa i roto i te peu tia ore i te pae morare no te mea ua vaiiho ratou i to ratou mau manaˈo hohonu ia faatere i to ratou haerea! E ere ïa te auraa e e tia ia faaore i to tatou mau manaˈo horuhoru; ahiri aita, nafea ïa tatou e nehenehe ai e faaite i te oaoa i roto i te taviniraa a Iehova? Tera râ, ia hinaaro tatou e faatupu i te hotu o te varua eiaha râ te mau hotu o te tino, ia hoê ïa to tatou mau manaˈo e te huru feruriraa o te Mesia.—Galatia 5:22, 23; Philipi 2:5.

Oraraa moˈa, hoo moˈa

5. No te aha Petero i ite papu ai i te faufaaraa o te moˈaraa?

5 No te aha Petero i ite papu ai i te faufaaraa no te moˈaraa kerisetiano? No te mea ua ite papu oia e mea moˈa te hoo i aufauhia no te faaora mai i te huitaata auraro. Teie ta ˈna i papai: “Ua ite hoi outou e aore outou i hoohia i te mea e ino noa ra, mai te ario e te auro, i ta outou parau faufaa ore i tuuhia mai e to outou hui metua ra; i te toto taoˈa râ o te Mesia ra, mai to te arenio ino ore e te mai ore.” (Petero 1, 1:18, 19) E, ua tono mai te Tumu o te moˈaraa, te Atua ra o Iehova, i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, “Tei Moˈa,” i nia i te fenua nei no te aufau i te hoo o te haafanaˈo i te mau taata i te hoê taairaa maitai e te Atua.—Ioane 3:16; 6:69, MN; Exodo 28:36; Mataio 20:28.

6. (a) No te aha e ere i te mea ohie no tatou ia rave i te haerea moˈa? (b) Na te aha e nehenehe e tauturu mai ia tatou ia vai moˈa noa to tatou haerea?

6 Teie râ, e tia ia tatou ia farii e e ere i te mea ohie ia ora i te hoê oraraa moˈa i roto i te ao viivii a Satani. Te faahema nei o ˈna i te mau Kerisetiano mau, o te tutava nei i te ora mai i roto i teie faanahoraa o te mau mea. (Ephesia 6:12; Timoteo 1, 6:9, 10) E mea faufaa te huru puai i te pae varua no te taata e tapea ra i te moˈaraa, i mua i te mau faateimaharaa o te ohipa rapaeau, o te patoiraa a te utuafare, o te faaoooraa i te fare haapiiraa e o te faaheporaa a te mau hoa. Te haamatara ra te reira i te tiaraa faufaa o ta tatou haapiiraa tataitahi e to tatou haere-tamau-raa i te mau putuputuraa kerisetiano. Teie te aˈoraa a Paulo ia Timoteo: “E tapea maitai i te hiroa parau mau ta oe i ite ia ˈu nei ra, ma te faaroo e te hinaaro i te Mesia ra ia Iesu.” (Timoteo 2, 1:13) Te faaroo nei tatou i taua mau parau faaora ra i ta tatou Piha no te Basileia e i roto i ta tatou haapiiraa tataitahi o te Bibilia. E nehenehe te reira e tauturu mai ia moˈa i roto i to tatou haerea i te mau mahana atoa i roto e rave rahi tupuraa.

Te haerea moˈa i roto i te utuafare

7. Nafea te moˈaraa e ohipa ˈi i nia i to tatou oraraa utuafare?

7 I to Petero faahitiraa i te Levitiko 11:44, ua faaohipa o ˈna i te parau Heleni ra haʹgi·os, oia hoi te auraa “faataa-ê-hia mai te hara e e pûpûhia no te Atua, tǎpǔhia.” (An Expository Dictionary of New Testament Words, a W. E. Vine) Nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia tatou i roto i to tatou oraraa utuafare kerisetiano? Te auraa mau o te reira, e tia i to tatou oraraa utuafare ia niuhia i nia i te here, no te mea “e [here] hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Ua riro te here faatusia mai te hinu o te tahinu i te mau taairaa i rotopu i te mau hoa faaipoipo e i rotopu i te mau metua e te mau tamarii.—Korinetia 1, 13:4-8; Ephesia 5:28, 29, 33; 6:4; Kolosa 3:18, 21.

8, 9. (a) Eaha vetahi huru tupuraa e itehia ra i te tahi mau taime, i roto i te hoê utuafare kerisetiano? (b) Eaha te aˈoraa papu e horoahia ra e te Bibilia no nia i teie huru tupuraa?

8 E manaˈo paha tatou e e tupu taue noa mai taua huru here ra i roto i te hoê oraraa utuafare kerisetiano. Tera râ, e tia ia fariihia e aita te here i faatupu-noa-hia i to ˈna faito e au i roto vetahi mau utuafare kerisetiano. E au ra e te faaite nei tatou i te here i te Piha no te Basileia, te iti ohie nei râ to tatou moˈaraa i te fare. E moe-oioi-hia paha ia tatou e e tuahine kerisetiano noa ta tatou vahine aore ra e o taua noâ taeae ra ta tatou tane (e tavini tauturu paha aore ra e matahiapo) e faaturahia ra i te Piha no te Basileia. E riri tatou, e e haamata tatou i te tatamaˈi. E nehenehe atoa e piti huru e ô mǎrû noa mai i roto i to tatou oraraa. E ere faahou ïa i te hoê taairaa tane e te vahine faaipoipo e au i te Mesia, te hoê râ tane e te hoê vahine amahamaha. Te moe ra ia raua e e tia ia faatupu i te hoê huru moˈa i te fare. Te haamata ra paha raua i te paraparau mai te mau taata o teie nei ao. Auê hoi te ohie ia parau i te mau parau au ore e te patiatia!—Maseli 12:18; a faaau e te Ohipa 15:37-39.

9 Teie râ te aˈoraa a Paulo: “Eiaha ei parau faufau [loʹgos sa·prosʹ, na roto i te reo Heleni, “parau ino,” oia hoi viivii] to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.” E no te feia atoa e faaroo i roto i te utuafare teie mau parau, te mau tamarii atoa.—Ephesia 4:29; Iakobo 3:8-10.

10. Nafea te aˈoraa no nia i te moˈaraa e tano ai no te mau tamarii?

10 E tano atoa teie aˈoraa no nia i te moˈaraa no te mau tamarii i roto i te hoê utuafare kerisetiano. Auê hoi te ohie no ratou ia hoˈi i te fare mai te fare haapiiraa e ia haamata i te paraparau ma te patoi e te faatura ore mai to ratou mau hoa o teie nei ao! E te mau tamarii, eiaha e pee i te haerea ino o te mau tamaroa i tâhitohito i te peropheta a Iehova e te mau taurearea atoa i teie tau e parau faufau ra e e faaino ra. (Te mau arii 2, 2:23, 24) Eiaha ta outou paraparauraa ia haaviiviihia e te mau parau faufau a te mau taurearea faatau roa aore ra faatura ore no te faahiti i te mau parau e au. Ei Kerisetiano, e tia i ta tatou paraparauraa ia moˈa, ia au, ia faaitoito, ia maitai, e ia “rapaauhia i te miti.” E tia i te reira ia faataa ê mai ia tatou ia vetahi ê.—Kolosa 3:8-10; 4:6.

Moˈaraa e te mau melo o to tatou utuafare aita to roto i te parau mau

11. No te aha te moˈaraa e ere ïa te auraa te faahua parau-tia ia tatou?

11 A tutava maite noa ˈi tatou i te faatupu i te moˈaraa, eita e tia ia tatou ia faateitei e ia faahua parau-tia ia tatou, i nia iho â râ i te mau melo o te utuafare aita to roto i te parau mau. E tia i to tatou haerea maitai kerisetiano ia tauturu ia ratou ia ite e mea taa ê tatou i roto i te hoê huru maitai, e ua ite tatou e nafea ia faaite i te here e te aroha, mai te taata hamani maitai no Samaria ra o te parabole a Iesu.—Luka 10:30-37.

12. Nafea te mau hoa faaipoipo kerisetiano ia faaanaanatae hau atu â to ratou hoa faaipoipo i te parau mau?

12 Ua haamatara Petero i te faufaaraa o te hoê haerea e tano i nia i te mau melo o to tatou utuafare aita to roto i te parau mau i to ˈna papairaa i te mau vahine faaipoipo kerisetiano e: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” E nehenehe ta te hoê vahine faaipoipo kerisetiano (aore ra tane faaipoipo atoa) e turai hau atu â i to ˈna hoa faaipoipo ia anaanatae i te parau mau na roto i to ˈna haerea viivii ore, faatura, e te auraro. Te auraa ïa, e tia ia itehia te faaau ohie i roto i te tabula ohipa teotaratia ia ore hoi te hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau ia vaiihohia i te hiti aore ra ia tâuˈa-ore-hia.a—Petero 1, 3:1, 2.

13. Nafea te mau matahiapo e te mau tavini tauturu e nehenehe ai i te tahi taime, e tauturu i te mau tane faaipoipo aita to roto i te parau mau ia au i te parau mau?

13 E nehenehe te mau matahiapo e te mau tavini tauturu i te tahi mau taime e tauturu atu na roto i te haamatauraa ma te auhoa i te tane faaipoipo aita to roto i te parau mau. Ia na reirahia, e ite ïa te tane e mai te tahi mau taata ratou, e feia tura e anaanatae ra e rave rahi mea, te mau tumu parau atoa taa ê atu i te Bibilia. I roto i te hoê tupuraa, ua anaanatae te hoê matahiapo i te ohipa ravaai a te hoê tane faaipoipo. Ua navai te reira no te faahoa ˈtu. Ua riro mai taua tane faaipoipo ra i muri iho ei taeae bapetizohia. I roto i te tahi atu tupuraa, ua anaanatae te hoê tane aita to roto i te parau mau i te mau manu piihia canari. Aita te mau matahiapo i otohe. Ua tuatapapa te hoê o ratou i te parau no nia i taua manu ra ia nehenehe hoi o ˈna, i te taime e farerei ai o ˈna i taua tane ra, e tauaparau ia ˈna no nia i ta ˈna tumu parau au roa! Ia moˈa râ, e ere ïa te auraa ia faahepo aore ra ia etaeta.—Korinetia 1, 9:20-23.

Nafea tatou ia moˈa i roto i te amuiraa?

14. (a) Eaha te hoê o te mau ravea a Satani no te faaino i te amuiraa? (b) Nafea tatou e patoi ai i te mau marei a Satani?

14 E faaino te Diabolo ra o Satani, no te mea te auraa o te iˈoa Heleni ra no te Diabolo oia hoi di·aʹbo·los, oia hoi “faahapa” aore ra “faaino.” Te faaino, o te hoê ïa o ta ˈna mau ohipa taa ê, e te tamata nei o ˈna i te faaohipa i te reira i roto i te amuiraa. Ta ˈna ravea au roa ˈˈe, o te afaifairaa ïa i te parau. Te vaiiho ra anei tatou ia topa tatou iho i roto i ta ˈna marei o teie haerea viivii? Nafea te reira e tupu ai? Na roto i te haamataraa i te afaifai i te parau, na roto i te faatiatia-haere-raa, aore ra na roto i te faarooraa ˈtu. Te na ô nei te maseli paari e: “E faatupu â te taata mârô ra i te avau; e na tei parau riirii haere ra e faataa ê i te taua.” (Maseli 16:28) Eaha te raau no te arai i te afaifairaa i te parau e te faaino? E tia ia tatou ia haapao e mea faaitoito noa ta tatou mau paraparauraa e ua niuhia i nia i te here. Mai te peu e te imi ra tatou i te mau huru maitatai eiaha râ te mau paruparu manaˈo-noa-hia o to tatou mau taeae, e au noa ïa ta tatou paraparauraa e te maitai i te pae varua. A haamanaˈo e mea ohie ia faaino. E nehenehe atoa te taata e faatia parau maira no vetahi ê ia outou e faatia parau no outou ia vetahi ê ra!—Timoteo 1, 5:13; Tito 2:3.

15. Teihea mau huru maitatai tei au i te Mesia e tauturu ia vai moˈa noa te amuiraa?

15 Ia vai moˈa noa te amuiraa, e tia ia tatou paatoa ia tapea mai i te manaˈo o te Mesia, e ua ite tatou e to ˈna huru maitai rahi, o te here ïa. No reira Paulo i aˈo ai i to Kolosa ia faaite i te aroha mai te Mesia ra: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra . . . , e e faaore te tahi i ta te tahi hapa . . . Ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.” Ua na ô faahou oia e: “E ei te hau a te [Mesia, MN] ra te mana i roto i to outou aau.” Papu maitai, ma teie huru feruriraa faaore i te hapa, e nehenehe ta tatou e atuatu i te tahoê e te moˈaraa o te amuiraa.—Kolosa 3:12-15.

Te itehia ra anei to tatou moˈaraa e te feia tapiri?

16. No te aha e mea oaoa ta tatou haamoriraa moˈa?

16 E te feia tapiri ïa? Eaha to ratou manaˈo no nia ia tatou? Te faaite ra anei tatou i te oaoa o te parau mau, aore ra te faariro nei tatou i te reira mai te hoê hopoia teimaha? Mai te peu e mea moˈa tatou mai ia Iehova, e tia ia itehia te reira i roto i ta tatou paraparauraa e to tatou haerea. Ia ite-maitai-hia e mea oaoa ta tatou haamoriraa moˈa. No te aha? No te mea e Atua oaoa to tatou Atua ra o Iehova, e hinaaro ra e ia oaoa te feia e haamori ra ia ˈna. No reira ïa te papai salamo i nehenehe ai e parau no nia i te nunaa a Iehova i tahito ra: “E [oaoa] to te feia, o Iehova to ratou Atua.” Te faaite ra anei tatou i taua oaoa ra? Te faaite atoa ra anei ta tatou mau tamarii i te mauruuru i te riroraa ei melo no te nunaa a Iehova i te Piha no te Basileia e i te mau tairururaa?—Salamo 89:15, 16; 144:15b.

17. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ma te ohie no te faaite i te moˈaraa aifaito?

17 E nehenehe atoa ta tatou e faaite i te moˈaraa aifaito na roto i to tatou huru feruriraa turu e te maitai i nia i te feia tapiri. I te tahi mau taime, e mea titauhia i te feia tapiri ia turu amui, peneiaˈe no te tamâ i to ratou vahi faaearaa aore ra, mai vetahi mau fenua, no te haamaitai i te mau purumu e te mau purumu rarahi. No te reira, te ite-atoa-hia ra to tatou moˈaraa i roto i ta tatou huru atuaturaa i ta tatou mau aua, aore ra te tahi atu vahi. Mai te peu e e faarue haere noa tatou i te pehu aore ra mea huenane aore ra ua teitei te aihere i roto i te aua, peneiaˈe e pereoo pe atoa e ite-noa-hia e te taata, e nehenehe anei ta tatou e parau e te faatura nei tatou i te feia tapiri?—Apokalupo 11:18.

Moˈaraa i te ohipa e i te fare haapiiraa

18. (a) Eaha te huru tupuraa fifi o te mau kerisetiano i teie mahana? (b) Nafea tatou e taa ê mai ai i teie nei ao?

18 Teie ta te aposetolo Paulo i papai i te mau Kerisetiano i te oire viivii no Korinetia: “Te papai atu nei au i teie nei episetole ia outou na e, eiaha outou e amui atu i te taiata. Eiaha râ te mau taiata atoa, e te nounou taoˈa, e te haru, e te haamori idolo o teie nei ao ra; ahiri hoi te reira ra, e faarue mai outou i teie nei ao e tia ˈi.” (Korinetia 1, 5:9, 10) Teie te hoê huru tupuraa o te mau Kerisetiano, e amui nei i te mau mahana atoa e te mau taata tia ore i te pae morare. E tamataraa rahi teie i to ratou taiva ore, i roto iho â râ i te mau ihotumu e te faaitoitohia ra aore ra te fariihia ra te faaheporaa i te pae taatiraa, te ohipa tia ore, e te haerea parau-tia ore. I roto i teie huru tupuraa, eita ta tatou e nehenehe e faaiti mai i te faufaa o to tatou tiaraa morare no te riro ei taata “mai te tahi pae” i mua i te feia e haaati ra ia tatou. Tera râ, e tia i to tatou haerea maitai kerisetiano e te taa ê râ, ia faariro ia tatou ei feia tiaraa ê i mua i te feia e hiˈo maira, i mua i te feia e farii ra i to ratou hinaaro i te pae varua e o te imi ra i te tahi mea maitai aˈe.—Mataio 5:3; Petero 1, 3:16, 17.

19. (a) Eaha te mau tamataraa ta outou, te mau tamarii e faaruru ra i te fare haapiiraa? (b) Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te turu i ta ratou mau tamarii e to ratou haerea moˈa?

19 E rave rahi atoa tamataraa e farereihia ra e ta tatou mau tamarii i te fare haapiiraa. Te haere ra anei outou, te mau metua, e mataitai i te fare haapiiraa a ta outou mau tamarii? Ua ite anei outou e eaha te huru i reira? Te farerei ra anei outou i te mau orometua haapii? No te aha e mea faufaa teie mau uiraa? No te mea i roto e rave rahi tuhaa oire o te ao nei, ua riro te mau fare haapiiraa ei vahi o te haavîraa uˈana, raau taero, e te peu taiata. Nafea ta outou mau tamarii e nehenehe ai e tapea i to ratou taiva ore e to ratou haerea moˈa mai te peu e eita outou, te mau metua, e turu ia ratou ma te taa i to ratou huru? No reira ïa Paulo i aˈo ai i te mau metua: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) Te hoê ravea no te faariri i te mau tamarii, o te oreraa ïa e taa i to ratou mau fifi e ta ratou mau tamataraa i te mau mahana atoa. E haamata te faaineineraa i mua i te mau faahemaraa i te fare haapiiraa i roto i te huru tupuraa i te pae varua o te hoê utuafare kerisetiano.—Deuteronomi 6:6-9; Maseli 22:6.

20. No te aha e mea faufaa te moˈaraa no tatou paatoa?

20 Ei faaotiraa, no te aha e mea faufaa te moˈaraa no tatou paatoa? No te mea te paruru ra te reira ia tatou i te mau aroraa a te ao e te huru feruriraa a Satani. E haamaitairaa te reira no teie nei e no a muri aˈe. Te haapapu maira te reira i te ora o te riro hoi ei ora mau i roto i te ao apî o te parau-tia. Na te reira e tauturu mai ia riro tatou ei mau Kerisetiano aifaito, ohie ia haafatata ˈtu, ia paraparau—eiaha ei feia maamaa e te etaeta. Ma te haapoto noa, e au tatou i te Mesia.—Timoteo 1, 6:19.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te mau taairaa e tano e te mau hoa faaipoipo aita to roto i te parau mau, a hiˈo Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1990, “A tâuˈa i to outou hoa faaipoipo!” mau api 20-2 (farani) e o te 1 no Novema 1988, mau api 12-3, mau paratarapha 20-2.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha Petero i ite ai i te faufaaraa ia aˈo i te mau Kerisetiano no nia i te moˈaraa?

◻ No te aha e ere i te mea ohie ia ora i te hoê oraraa moˈa?

◻ Eaha ta tatou pauroa e nehenehe e rave no te haamaitai i te moˈaraa i roto i te utuafare?

◻ Ia vai moˈa noa te amuiraa, teihea haerea viivii te tia ia tatou ia ape?

◻ Nafea tatou e vai moˈa noa ˈi i te ohipa e i te fare haapiiraa?

[Hohoˈa i te api 16, 17]

Ei Ite no Iehova, e tia ia tatou ia oaoa i te taviniraa i te Atua e i roto i te tahi atu mau ohipa

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono