VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/12 api 25-29
  • E manaˈo paieti anei to outou no nia i te mau ava?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E manaˈo paieti anei to outou no nia i te mau ava?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê manaˈo paieti ore
  • Ehia rahiraa e riro ai ei mea rahi roa?
  • A tapea i to outou aravihi no te feruriraa
  • Eaha te ohipa ra i nia i to outou manaˈo no nia i te ava?
  • A ape i te faaturori ia vetahi ê
  • Mea taa ê mau â te mau Kerisetiano
  • A tapea i te manaˈo faito noa no nia i te inuraa i te ava
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • A pee i te manaˈo o te Atua no nia i te ava
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Eaha te hiˈoraa kerisetiano i te ava taero?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Eaha te manaˈo tano o te mau Kerisetiano no nia i te ava?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/12 api 25-29

E manaˈo paieti anei to outou no nia i te mau ava?

TE TAHI 20 matahiti i teie nei, ua heru te feia ihipǎpǎ i te hoê fare tahito patu vari i pihai iho i te oire no Urmia, i Irania. Ua itea mai ia ratou i roto i teie fare i te hoê hue araea, e ia au i te mau aivanaa, tau tausani matahiti to ˈna, mai te tau mai â hoi a hamanihia ˈi te tahi mau puhaparaa taata tahito roa ra. No faaohipahia iho nei te ravea aravihi apî roa ˈˈe no te hiˈopoa i te hue. Ua maere te mau aivanaa i te iteraa i roto i teie hue te tapao tahito roa ˈˈe o te tahi taoˈa e haapapu ra e e hamanihia na te uaina.

Te haapapu maitai atoa ra te Bibilia e mai mutaa iho mai â, e inuhia na te uaina, te pia, e te tahi atu mau ava. (Genese 27:25; Koheleta 9:7; Nahuma 1:10) Mai te tahi atu mau maa, te horoa maira Iehova ia tatou tataitahi i te tiaraa e maiti—i te inu i te ava aore ra eita. Ua inu pinepine o Iesu i te uaina ia tamaa oia. Area o Ioane Bapetizo ra, ua haapae oia i te ava.—Mataio 11:18, 19.

Te opani ra te Bibilia ia inu hua. E hara te taeroraa i te ava i mua i te Atua. (Korinetia 1, 6:9-11) Ia au i te reira, eita te mau Ite no Iehova e vaiiho noa i te mau taero ava atoa tei ore i tatarahapa, i roto i te amuiraa kerisetiano. E tia i te mau melo o te amuiraa o te maiti i te inu i te ava, ia inu ma te au.—Tito 2:2, 3.

Te hoê manaˈo paieti ore

E rave rahi taata i teie mahana, e ere i te manaˈo paieti to ratou no nia i te mau ava. E mea ohie ia ite e te faaitoito ra o Satani ia faaohipa-hape-hia teie inu no tahito ra. Ei hiˈoraa, i vetahi motu no Patitifa Apatoa, e peu matauhia e te mau tane ia putuputu no te inu e rave rahi inu faahopuehia o ta ratou i hamani. E putuputu pinepine ratou e rave rahi hora te maoro e—e rave rahi tane e na reira ra i te mau mahana atoa. Te faariro nei vetahi i te reira ei peu tumu noa no to ratou fenua. I te tahi mau taime, e inuhia te pia e te mau ava puai, eiaha râ—aore ra taa ê atu i—te ava o ta ratou iho i hamani. E pinepine e taero i te pae hopea.

I te tahi atu fenua no Patitifa, fatata e ere i te mea matauhia ia inu te mau tane i te ava ma te au. I te pae rahi, ia inu anaˈe ratou, no te faataero roa ïa. Mea pinepine i te mahana e aufauhia ˈi ratou, e putuputu te tahi pǔpǔ tane e e hoo mai ratou e rave rahi afata pia, e 24 mohina i roto i te afata tataitahi. E faaea ratou i te inu ia pau anaˈe te pia. Ei faahopearaa, ua riro ei peu matauhia te taeroraa i mua i te taata.

Te inuhia ra ei peu tumu te mau ava faahopuehia, mai te uaina tamara e te tahi atu mau pia, i te mau fenua no Afirika. Te faaue ra te peu tumu i roto i te tahi mau mataeinaa e tia ia pûpûhia te ava ia arearea anaˈe te mau manihini. E peu matauhia na te taata titau manihini farii maitai i te horoa i te ava na ta ˈna manihini hau atu i ta ˈna e nehenehe e inu. I te tahi vahi, e peu matauhia ia tuu 12 mohina pia i mua i te ratere tataitahi.

E rave rahi taiete Tapone e faanaho ra i te mau tere na nia i te pereoo mataeinaa no ta ratou mau rave ohipa. E afai-atoa-hia e rave rahi ava, e eita te taeroraa e faahapahia. E piti aore ra e toru mahana te maoro te tahi o teie mau tere ori-haere-raa taiete. Ia au i te vea ra Asiaweek, i Tapone, “mai te feia faaapu raiti e tae noa ˈtu i te feia politita moni, e peu tumu ia faito i te huru tane ia au i te rahiraa ava ta ˈna e nehenehe e inu.” Te ite-atoa-hia ra i te hoê â mau peu i te tahi atu mau fenua no Asia. Te parau ra te vea ra Asiaweek, “i teie nei te inu nei to Korea Apatoa i te ava puai i te taata hoê hau atu i ta te tahi atu mau taero ava i te tahi atu vahi i te ao nei.”

Ua parare te arearearaa e te inu i roto i te mau fare haapiiraa tuatoru i te mau Hau Amui no Marite. Ia au i Te vea a te taatiraa a te mau taote Marite (Beretane), “aita te rahiraa feia arearea e te inu e faariro ra ia ratou iho ei feia inu.”a E ere te reira i te mea maere, no te mea i roto e rave rahi fenua te faaitoito nei te ravea haapurororaa parau i te inuraa mai te hoê ohipa anaanatae, apî, e te faahiahia. O te feia apî iho â râ ta teie poroi e faatianiani pinepine nei.

I Beretane, ua tataipiti te inuraa i te pia i roto i te hoê area e 20 matahiti, e ua tataitoru te inuraa i te mau ava puai. Te haamata ra te feia inu e mea apî â ratou, e te rahi noa ˈtura te mau vahine e inu ra. Te ite-atoa-hia ra teie mau peu i te mau fenua no Europa Hitia o te râ e no Marite Latino. Te haapapuhia ra te reira na roto te tuearaa te maraaraa o te mau faito inu-hua-raa i te ava e te mau ati purumu o te ava te tumu. Oia mau, te itehia ra te hoê maraaraa papu maitai o te inu-hua-raa i te ava na te ao nei.

Ehia rahiraa e riro ai ei mea rahi roa?

E manaˈo aifaito to te Bibilia no nia i te ava. I te hoê pae, te parau ra te mau Papai e e ô te uaina no ǒ mai i te Atua ra o Iehova “e oaoa ai te aau o te taata nei.” (Salamo 104:1, 15) I te tahi aˈe pae, no te faahapa i te inu-hua-raa te faaohipa ra te Bibilia i te mau pereota ra “te taero,” “te inu rahi i te uaina ra, e te amuiraa hauti, e te faataero i te ava ra,” “te inu hua i te uaina,” e “te tîtî o te uaina rahi.” (Luka 21:34; Petero 1, 4:3; Timoteo 1, 3:8; Tito 2:3, MN) Tera râ, ehia rahiraa e riro ai ei “uaina rahi”? Nafea te hoê Kerisetiano e nehenehe ai e faaoti e eaha te hoê manaˈo paieti no nia i te ava?

E ere i te mea fifi ia ite e eaha te taeroraa i te ava. Te faataahia ra to ˈna mau faahopearaa i roto i te Bibilia mai teie: “O vai tei ati nei? o vai tei oto? o vai tei mârô? o vai tei maniania i te paraparau? o vai tei paruparu hara ore noa? to vai te mata uteute? Te feia parahiraa maoro i te inuraa uaina ra; o tei amui e inu i te uaina anoihia ra. . . . E riro hoi to mata i te hiˈo i te faaturi; e tupu hoi te manaˈo ino i roto i te aau na.”—Maseli 23:29-33.

E nehenehe te rahi-roa-raa te ava e faatupu i te huenane, i te aoaoa, e moe te hiroa, e te tahi atu mau huananeraa o te feruriraa e o te tino. Ia taero anaˈe te hoê taata, eita to ˈna haerea e vî faahou ia ˈna, ma te haamauiui ia ˈna iho aore ra ia vetahi ê. Ua matauhia te mau taero ava no te rave i te haerea maamaa, au ore, aore ra taiata.

Te inuraa e tae noa ˈtu i te taeroraa, e ta ˈna mau faahopearaa i faahitihia i nia nei, mea rahi roa ïa. Tera râ, e nehenehe te hoê taata e inu rahi roa, eita râ oia e faaite mai i te mau tapao matauhia atoa o te taeroraa ava. No reira, te aimârô-pinepine-hia nei te uiraa e ua rahi roa anei te inu a te tahi taata. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te inuraa ma te au e te inu-hua-raa?

A tapea i to outou aravihi no te feruriraa

Aita te Bibilia e haamau ra i te mau otia na roto i te horoaraa i te mau faito ava i roto i te toto aore ra i te tahi atu mau faito. Mea taa ê to te hoê taata neheneheraa e inu ma te taero ore i to te tahi atu. Tera râ, e tano te mau faaueraa tumu Bibilia no te mau Kerisetiano atoa e e nehenehe e tauturu mai ia tatou ia faatupu i te hoê manaˈo paieti no nia i te mau ava.

Ua parau o Iesu e te ture matamua oia ïa ia “hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [“nephe,” MN] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mataio 22:37, 38) E ohipa tia ˈtu te ava i nia i te feruriraa, e e haafifi te inu-hua-raa ia outou ia auraro i teie ture rahi roa ˈˈe o te mau ture atoa. E nehenehe te reira e haafifi ino roa i te manaˈo maitai, te neheneheraa e faaafaro i te mau fifi, te haavîraa ia ˈna iho, e te tahi atu mau ohipa faufaa o te feruriraa. Te aˈo maira te mau Papai e: “E tapeâ oe i te paari maitai e te [“aravihi no te feruriraa,” MN]; o te ora ïa no to oe ra varua, e o te nehenehe ïa i nia i to oe ra aˈî.”—Maseli 3:21, 22.

Te taparu nei te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou [“ma to outou mana o te feruriraa,” MN].” (Roma 12:1) E “au” anei “te Atua ra” i te hoê Kerisetiano mai te peu e te inu ra o ˈna i te ava e tae noa ˈtu i te ereraa i to ˈna “mana o te feruriraa”? Mea matauhia, e haamaraa mǎrû noa te hoê taata inu rahi i to ˈna neheneheraa e inu ma te taero ore. Te manaˈo ra paha o ˈna iho e to raro mai ta ˈna inu rahi i te faito o te taeroraa. Tera râ, te riro ra paha o ˈna ei tîtî ino roa na te ava. E nehenehe anei ta teie huru taata e pûpû i to ˈna tino ei “tusia ora, e te moˈa”?

Te rahiraa ava e haaparuparu ra i to outou “paari maitai e te aravihi no te feruriraa” ei Kerisetiano, mea rahi roa ïa no outou.

Eaha te ohipa ra i nia i to outou manaˈo no nia i te ava?

E tia i te hoê Kerisetiano ia faataa e te ohipa ra anei te mau peu no teie mahana aore ra te mau peu tumu i nia i to ˈna haerea no nia i te inu. No nia i te mau ava, eita mau â outou e hinaaro e rave i ta outou faaotiraa tei niuhia i nia i te mau peu ihotumu aore ra i te poroi e haapurorohia ra. Ia faataa outou i to outou iho haerea, a uiui e, ‘Te ohipa ra anei te mea e fariihia ra i roto i te totaiete i nia i to ˈu haerea? Aore ra na te mau faaueraa tumu Bibilia anei e faatere ra i ta ˈu inu?’

Noa ˈtu e aita te mau Ite no Iehova e patoi ra i te mau peu matauhia, te taa ra ia ratou e te riri nei Iehova e rave rahi peu e farii-rahi-hia ra i teie mahana. Te farii nei vetahi mau totaiete i te haamaruaraa tamarii, te pâmuraa toto, te peu mahu, aore ra te faaipoiporaa e rave rahi hoa. Area te mau Kerisetiano ra, te ohipa nei ratou ia au i te manaˈo o te Atua no nia i teie mau mea. Oia, e turai te hoê manaˈo paieti i te hoê Kerisetiano ia riri i teie mau peu noa ˈtu e e fariihia te reira i te pae ihotumu aore ra eita.—Salamo 97:10.

Te faahiti ra te Bibilia i “to te Etene hinaaro,” oia hoi “te inu rahi i te uaina ra” e “te faataero i te ava ra.” Te horoa ra te mau parau ra “te faataero i te ava ra” i te manaˈo o te mau putuputuraa e faanaho-taa-ê-hia no te inu rahi i te ava. E au ra e i te mau tau Bibilia, ua tamata vetahi, o tei teoteo i to ratou aravihi ma te faahua e inu ma te taero ore, i te inu hau aˈe ia vetahi ê, aore ra ua tamata ratou i te ite e o vai te nehenehe e inu rahi aˈe. Te faahiti ra te aposetolo Petero i teie huru haerea mai te hoê “apoo vari taiataraa” o ta te mau Kerisetiano tatarahapa e ore e rave faahou ra.—Petero 1, 4:3, 4, MN.

E mea tia anei no te hoê Kerisetiano ia farii i te manaˈo e no te mea aita oia i taero ia inu maoro, e ere mau i te mea faufaa te vahi, te taime aore ra te rahiraa ava ta ˈna e inu? E nehenehe tatou e uiui e, E manaˈo paieti anei teie? Te na ô ra te Bibilia e: “Te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.” (Korinetia 1, 10:31) Eita paha te taatoaraa o te mau tane e putuputu ra no te inu e rave rahi ava i mua i te taata e taero, tera râ, te faahanahana ra anei to ratou haerea ia Iehova? Te aˈo ra te Bibilia e: “Eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—Roma 12:2.

A ape i te faaturori ia vetahi ê

Te vahi anaanatae, e pinepine te mau ihotumu e faatia ra i te inu-hua-raa i te ore e farii i te reira mai te peu e e parau te hoê taata inu rahi e e taata oia no te Atua. I roto i te hoê mataeinaa iti i Patitifa Apatoa, ua parau te hoê taata mataitai e: “Te haapopou nei au ia outou. Te poro nei outou i te parau mau. Te fifi râ ta matou e ite ra, e te inu rahi nei to outou mau taata i te ava.” Te parauhia ra e aita teie mau taata i taero, tera râ, aita te rahiraa i roto i te mataeinaa i tâuˈa i teie vahi. E faaoti ohie noa te feia mataitai e mai te rahiraa o te tahi atu mau tane e putuputu nei no te inu, te taero atoa ra te mau Ite. E nehenehe anei te hoê tavini kerisetiano e faaô ra i roto i te mau putuputuraa inu maoro, e tapea i te hoê roo maitai e e rave i ta ˈna taviniraa huiraatira ma te huna ore?—Ohipa 28:31.

Te faaite ra te hoê tabula no ǒ mai i te hoê fenua no Europa e i te tahi mau taime, e te haere ra te tahi mau taeae e mau tuahine i te Piha no te Basileia e mea puai to ratou hauˈa ava. Ua haapeapea te reira i te haava manaˈo o vetahi. Te aˈo ra te Bibilia e: “E mea maitai hoi ia ore ia amu i te puaa, e ia ore ia inu i te uaina, e ia ore ia rave i te mau mea atoa e turori ai to taeae ra, e e maheaitu ai, e e paruparu ai hoi.” (Roma 14:21) E turai te hoê manaˈo paieti no nia i te ava i te hoê Kerisetiano feruriraa paari ia haapao i te haava manaˈo o vetahi ê, noa ˈtu e e titauhia ia haapae i te inu i roto i te tahi mau huru tupuraa.

Mea taa ê mau â te mau Kerisetiano

Te vahi peapea, ua rahi te ohipa ta teie ao i rave no te faahapa ia Iehova, na roto i te faaohipa-hape-raa i te mau mea maitatai ta ˈna i horoa mai na te huitaata, e tae noa ˈtu hoi i te mau ava. E tia i te Kerisetiano pûpûhia tataitahi ia ape i te mau manaˈo paieti ore i parare. E nehenehe ïa te taata e “ite ai i te [“taa-ê-raa,” MN] i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.”—Malaki 3:18.

No nia i te ava, e tia ia ite-maitai-hia te “taa-ê-raa” i rotopu i te mau Ite no Iehova e te ao nei. E ere te inuraa i te ava te tumu matamua i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano mau. Eita ratou e tamata i te mau otia o te rahiraa ava o ta ratou e nehenehe e inu ma te taero ore, e piri atu i te inu-hua-raa ma te atâta; eita ratou e vaiiho i te ava ia haaparuparu aore ra ia haafifi noa ˈˈe i ta ratou taviniraa i te Atua ma to ratou nephe taatoa e ma te feruriraa maramarama.

Ei pǔpǔ, e manaˈo paieti to te mau Ite no Iehova no nia i te ava. E outou? E nehenehe tatou tataitahi e tiaturi i te mau haamaitairaa a Iehova ia pee tatou i te faaueraa a te Bibilia “e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.”—Tito 2:12.

[Nota i raro i te api]

a “Ua faataahia te arearearaa e te inu mai te inuraa e pae ava aore ra hau atu, hoê i muri aˈe i te tahi, na te tane e e maha ava aore ra hau atu na te vahine.”—Te vea a te taatiraa a te mau taote Marite.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 28]

A faaroo i te feia herehia e outou

E pinepine te hoê taata inu rahi, e o ˈna tei riro ei taata hopea o te ite e e fifi to ˈna. Eiaha te mau fetii, te mau hoa, e te mau matahiapo kerisetiano ia haamarirau i te tauturu atu i te feia herehia e inu rahi roa nei. I te tahi aˈe pae, mai te peu e te huru ê nei te feia herehia i ta outou huru inu, e mau tumu papu ïa ratou i na reira ˈi. A haapao e eaha ta ratou e parau ra.—Maseli 19:20; 27:6.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono