VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/4 api 18-22
  • Nafea ia ite e ia haapaiuma i te paruparu i te pae varua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia ite e ia haapaiuma i te paruparu i te pae varua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A hiˈopoa i to outou haana tamaˈi i te pae varua
  • Te iteraa i te mau tapao
  • Te mau taahiraa avae maitai no te haapaiuma i te paruparu i te pae varua
  • Ia vai puai noa i te pae varua i teie nei
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • “A ahu na i te haana tamaˈi taatoa no ǒ mai i te Atua”
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • “Ia itoito noa outou i te Fatu”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/4 api 18-22

Nafea ia ite e ia haapaiuma i te paruparu i te pae varua

IA AU I TE AAI HELENI, O ACHILLE TE TAATA ITOITO ROA ˈˈE O TE FEIA TAMAˈI Heleni i roto i te Tamaˈi no Troie, te hoê aroraa i te oire no Troie. Te na ô nei te aai e i to Achille tamariiriiraa, ua tuu to ˈna metua vahine ia ˈna i roto i te mau pape o te Anavai Styx, no reira, eita oia e roohia i te ati maori râ i te vahi i reira to to ˈna metua vahine tapearaa ia ˈna—te parau paari ra o te poro avae o Achille. Tera mau â te ati i tupu, ma te teˈahia e Pâris, te tamaiti o te Arii no Troie ra o Priam, ua topa o Achille e ua pohe atura oia.

E mau faehau a te Mesia te mau Kerisetiano, tei faaô ia ratou i roto i te hoê tamaˈi i te pae varua. (Timoteo 2, 2:3) “[E aroraa] ta tatou,” ta te aposetolo ra o Paulo ïa e faataa ra, “e ere hoi i te [toto e te tino] o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” Oia mau, aita ˈtu to tatou mau enemi maoti o te Diabolo ra o Satani e te mau demoni.—Ephesia 6:12; MN.

Papu maitai, e uˈana te hoê tamaˈi mai te peu e aita tatou i ani i te tauturu no ǒ mai i te Atua ra o Iehova, o tei faataahia hoi mai ‘te hoê taata puai rahi i te tamaˈi.’ (Exodo 15:3) No te paruru ia tatou iho i to tatou mau enemi iino, ua horoahia mai no tatou i te hoê haana tamaˈi i te pae varua. No reira te aposetolo Paulo i faaitoito ai e: “A ahu na i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo ra.”—Ephesia 6:11.

Ma te feaa ore, te haana tamaˈi i horoahia e te Atua ra o Iehova, o te ravea maitai roa ˈˈe ïa, o te nehenehe e faaruru i te mau huru aroraa atoa i te pae varua. E hiˈo noa anaˈe i te tabula ta Paulo i horoa mai: te tatua o te parau mau, te tapoˈi ouma o te parau-tia, te tiaa o te parau apî maitai, te paruru o te faaroo, te taupoo o te ora, e te oˈe o te varua. Eaha ïa te mauhaa maitai roa ta te hoê taata e nehenehe e tiaturi? Maoti teie haana tamaˈi, e upootia mai te hoê faehau Kerisetiano i te mau taime atoa, noa ˈtu te mau fifi rarahi.—Ephesia 6:13-17.

Noa ˈtu e e ravea maitai roa ˈˈe te haana tamaˈi i te pae varua no ǒ mai ia Iehova ra e e riro oia ei pu parururaa no tatou, eiaha ïa tatou e haafaufaa ore i teie mau mea. Ma te haamanaˈo i te huru puai vî ore o Achille, te vai ra anei atoa to tatou i te hoê paruparu, te hoê poro avae o Achille i te pae varua? E nehenehe e roohia i te ati mai te peu eita tatou e tâuˈa.

A hiˈopoa i to outou haana tamaˈi i te pae varua

Te hoê taata faahee i nia i te pape paari, ei fetia auro hoi e piti taime i te hautiraa Olympique, o tei manaˈohia e mea maitai roa oia, tei topa taue e tei pohe i roto i te hoê taime faaineineraa. I muri iti noa ˈˈe, ua faahitihia te hoê tuhaa o te mau parau apî i roto i te vea ra The New York Times: “Te afaraa o te mau 600 000 Marite tei roohia i te maˈi mafatu tupu taue i te mau matahiti atoa, aita ïa to ratou e mau tapao na mua ˈˈe.” Oia mau, eita e nehenehe e ite-noa-hia to tatou oraora-maitai-raa na roto i to tatou huru.

Hoê â huru no to tatou maitairaa i te pae varua. Teie te faaararaa a te Bibilia: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.” (Korinetia 1, 10:12) Noa ˈtu e to tatou haana tamaˈi i te pae varua te mea maitai roa ˈˈe, e nehenehe te paruparu e tupu mai. No te mea ua fanauhia mai tatou i roto i te hara, e e nehenehe to tatou huru tia ore e to tatou tiaraa taata hara e upootia ma te ohie i nia i ta tatou opuaraa e rave i te hinaaro o te Atua. (Salamo 51:5) Noa ˈtu ta tatou mau opuaraa maitatai, e nehenehe to tatou mafatu haavarevare e haavare ia tatou na roto i te hamaniraa i te mau manaˈo haavare aore ra i te mau otoheraa ia haamoe ohie tatou i to tatou paruparu e ia haavare ia tatou iho na roto i te manaˈoraa e mea maitai roa tatou.—Ieremia 17:9; Roma 7:21-23.

Hau atu, te ora nei tatou i roto i te hoê ao e e pinepine na te auraa o te mea maitai e te mea ino i te anoihia e i te faahuru-ê-hia. E nehenehe e itehia i te mea maitai aore ra te mea ino na roto i te huru o te taata. E turuhia teie huru feruriraa e te mau poroi faatianiani, te faaanaanataeraa i matauhia, e te ravea haapurororaa. Papu maitai, mai te peu e eita tatou e ara maitai, e nehenehe tatou e umehia i roto i taua huru feruriraa ra, e e nehenehe to tatou haana tamaˈi i te pae varua e haamata i te paruparu.

Maoti i te topa i roto i teie huru tupuraa atâta, ia haapao ïa tatou i te aˈoraa a te Bibilia: “A tamata noa ia outou iho e tei roto anei outou i te faaroo, a tamata noa i to outou iho huru.” (Korinetia 2, 13:5, MN) Ia na reira tatou, e nehenehe ïa tatou e ite i te tahi paruparu o tei tupu e e rave i te mau taahiraa avae e titauhia no te tataî i te reira hou to tatou mau enemi e ite ai e e faatupu atu ai i ta ratou aroraa. Eaha ïa ta tatou e rave ia tupu anaˈe te hoê tamataraa? Eaha te tahi mau tapao te tia ia tatou ia hiˈo na roto i te hiˈopoaraa ia tatou iho?

Te iteraa i te mau tapao

Te hoê tapao matauhia o te nehenehe e faaite i te paruparu i te pae varua, o te haaparuparuraa ïa i roto i ta tatou haapiiraa tataitahi matauhia. Te manaˈo nei te tahi mau taata e e tia ia ratou ia haapii hau atu â, aita râ ratou e rave ra i te tutavaraa no te reira. Ma teie oraraa ohipa roa i teie mahana, mea ohie ia topa i roto i teie huru tupuraa ino. Teie râ, mea atâta anei e ia turu pinepine te mau taata e ere i te mea ino roa ta ratou e rave ra, te taio nei hoi ratou i te mau papai Bibilia ia nehenehe anaˈe ta ratou e ia nehenehe ratou e haere atu i te mau putuputuraa Kerisetiano.

Teie feruriraa, o te hoê ïa huru feruriraa e haavare ia ˈna iho. E au oia i te hoê tane o te manaˈo nei e e mea ohipa roa ta ˈna no te parahi i raro e no te amu i te maa maitai, ia nehenehe anaˈe, e inoino oia no nia i te hoê ohipa e te tahi atu ohipa. Noa ˈtu e eita oia e pohe i te poia, e roohia oia i te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa ia tae i te hoê taime. Oia atoa, ma te ore roa e amu i te maa i te pae varua, e nehenehe tatou e faaite oioi i te vahi paruparu i roto i to tatou haana tamaˈi i te pae varua. Ma te topita-noa-hia e te mau haapurororaa o teie ao e te mau haerea, e nehenehe tatou e pohe ohie noa i roto i te mau aroraa haapohe a Satani.

Te tahi atu tapao o te paruparuraa i te pae varua, o te ereraa ïa i te ru o te tau i roto i ta tatou tamaˈi i te pae varua. I te tau hau, eita te hoê faehau e manaˈo i te tumu e te atâta o te tamaˈi. E nehenehe ïa oia e manaˈo e eiaha e faaineine oioi. Mai te peu e e pii-taue-hia oia i roto i te aroraa, aita mau â oia i faaineinehia. Hoê â ïa huru i te pae varua. Mai te peu e e faatia tatou i to tatou ru o te tau ia moe, e riro tatou i te faaineine-ore-hia no te patoi atu i te mau aroraa o te nehenehe e tupu.

Eaha ïa ta tatou e nehenehe e parau ia topa noa ˈtu tatou i roto i teie tupuraa? E nehenehe tatou e uiui ia tatou iho i te tahi mau uiraa o te faaite paha i te tupuraa mau o te mau ohipa: Te hinaaro ra anei au e haere i roto i te taviniraa mai ia ˈu e haere e ori haere? Te hinaaro ra anei au e horoa rahi i te taime no te faaineine i te mau putuputuraa mai ia ˈu e haere ra e hoohoo aore ra e mataitai i te tele? Te feaapiti ra anei au no nia i te mau opuaraa aore ra i te mau ravea o ta ˈu i faarue i to ˈu riroraa mai ei Kerisetiano? Te faahinaaro ra anei au i te oraraa tei parauhia nahonaho ta vetahi e ora ra? E haaferuri mai teie mau uiraa, e tauturu râ te reira i te iteraa i te paruparu o to tatou haana tamaˈi i te pae varua.

I te mea e ta tatou haana paruru e haana ïa i te pae varua, mea faufaa ia fanaˈo noa mai tatou i te varua o te Atua i roto i to tatou oraraa. E itehia te reira i te faito e faatupuhia ˈi te hotu o te varua o te Atua i roto i ta tatou mau ohipa atoa. E iria ohie anei outou aore ra e riri outou ia rave aore ra ia parau vetahi i te tahi mea ta outou e ore e au? Te manaˈo ra anei outou e mea teimaha ia farii i te aˈoraa, aore ra te manaˈo ra anei outou te amuamu noa ra vetahi ia outou? Te nounou roa ra anei outou no te mau haamaitairaa a vetahi ê aore ra te mau manuïaraa? Te manaˈo ra anei outou e mea fifi ia afaro e o vetahi, to outou mau hoa iho â râ? E tauturu te hoê hiˈopoaraa ma te haavare ore ia tatou ia ite e te î ra anei to tatou oraraa i te hotu o te varua a te Atua aore ra te fa omoe maira te mau ohipa o te tino.—Galatia 5:22-26; Ephesia 4:22-27.

Te mau taahiraa avae maitai no te haapaiuma i te paruparu i te pae varua

O te hoê mea te iteraa i te mau tapao o te paruparu i te pae varua; o te tahi atu ïa te haapaiumaraa i te reira e te raveraa i te mau taahiraa avae no te faatitiaifaro i te mau tupuraa. Ma te peapea hoi, te imi nei e rave rahi i te mau otoheraa, te faataupupu nei ratou, te faaiti nei ratou i te fifi, aore ra te patoi nei ratou e te vai ra. Auê i te atâta te reira—mai te haereraa i te tamaˈi ma te oomo i te haana tamaˈi aita te tahi mau tuhaa! E haaparuparu teie haerea ia tatou i mua i te aroraa a Satani. Area ra, ia rave oioi tatou i te mau taahiraa avae maitai no te faatitiaifaro i te tahi mau hape ta tatou e nehenehe e tapao. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave?—Roma 8:13; Iakobo 1:22-25.

Noa ˈtu e tei roto tatou i te tamaˈi i te pae varua—te hoê aroraa oia atoa hoi te haavîraa i to tatou feruriraa Kerisetiano e to tatou mafatu—e tia ia tatou ia rave i te mau mea atoa ia nehenehe tatou e paruru i to tatou mau aravihi i te pae feruriraa. A haamanaˈo e i rotopu i te mau tuhaa o to tatou haana tamaˈi i te pae varua, te vai ra “te tapoˈi ouma ra o te parau-tia,” o te paruru i to tatou mafatu, e “te taupoo o te ora, MN” o te paruru i to tatou feruriraa. E nehenehe te haapiiraa i te faaohipa i teie mau ravea e faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te upootia e te pau.—Ephesia 6:14-17; Maseli 4:23; Roma 12:2.

Te ahu-maitai-raa i “te tapoˈi ouma ra o te parau-tia,” e titauhia ïa e ia hiˈopoa noa tatou ia tatou iho no nia i to tatou here i te parau-tia e to tatou riri i te parau-tia ore. (Salamo 45:7; 97:10; Amosa 5:15) Ua iti anei ta tatou mau ture i to teie nei ao? Te itea ra anei ia tatou i teie nei te mau mea—noa ˈtu i roto i te oraraa mau anei aore ra tei faahohoˈahia i roto i te tele e te mau hohoˈa tavirihia, i roto i te mau buka aore ra i roto i te mau vea—o tei faahuru ê paha aore ra o tei faariri ia tatou i te hoê taime? E tauturu te here i te parau-tia ia tatou ia taa e eaha te faahanahanahia ra i roto i teie ao mai te tiamâraa e te paari o teie nei ao o te nehenehe e riro mau ei mea faufau e te faufaa ore e te haavarevare.—Roma 13:13, 14; Tito 2:12.

Te tuuraa i “te taupoo o te ora, MN” oia hoi te tapearaa ma te uˈana i roto i te feruriraa i te mau haamaitairaa faahiahia i mua, eiaha e vaiiho ia tatou iho ia haafariu-ê-hia e te hanahana e te faahiahia o teie ao. (Hebera 12:2, 3; Ioane 1, 2:16) E tauturu te noaaraa i teie huru manaˈo ia tatou ia tuu i te mau faufaa i te pae varua na mua ˈˈe i ta tatou faufaa i te pae materia aore ra to tatou iho maitai. (Mataio 6:33) No reira, ia papu ia tatou e ua tuu maitai tatou teie tuhaa o te haana tamaˈi i te vairaa, e tia ia tatou ia uiui ia tatou iho ma te haavare ore e: Eaha ta ˈu e tapapa ra i roto i te oraraa? E mau tapao taa ê anei ta ˈu i te pae varua? Eaha ta ˈu e rave ia naea i te reira? Noa ˈtu e toea o te mau Kerisetiano faatavaihia aore ra e “feia rahi roa,” e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo, o tei parau e: “Aore au i manaˈo ia ˈu iho nei, e ua noaa, hoê roa a ˈu mea e rave nei, i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa ˈtu hoi i tei mua, te nenei tia ˈtu nei au i te tapao.”—Apokalupo 7:9; Philipi 3:13, 14.

Te faaoti nei te faahohoˈaraa a Paulo no nia i to tatou haana tamaˈi i te pae varua e teie aˈoraa: “Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra, e te ani a te [v]arua ra, e ma te ara-tamau-maite-raa i te reira, e te aniraa hoi i te maitai no te feia moˈa atoa ra.” (Ephesia 6:18) Te faaite ra te reira e piti taahiraa avae maitai ta tatou e nehenehe e rave no te haapaiuma aore ra no te ape i te paruparu i te pae varua: Te faatupuraa i te hoê taairaa maitai e o te Atua, e te faahoaraa ˈtu i te mau hoa Kerisetiano.

Ia haamataro tatou i te fariu atu i nia ia Iehova e te mau pure “atoa ra” (te faˈiraa i ta tatou mau hara, te aniraa i te tatarahapa, te aniraa i te aratairaa, te haamauruururaa no te mau haamaitairaa, te mau arueraa no roto mai i te mafatu) e “ma te tuutuu ore” (i mua i te taata, o oe anaˈe, o oe iho, ma te vave), e fanaˈo tatou i te hoê taairaa piri e o Iehova. Te reira te paruru rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e fanaˈo.—Roma 8:31; Iakobo 4:7, 8.

I te tahi aˈe pae, ua faauehia tatou ia pure ‘no te maitai o te feia moˈa atoa,’ oia hoi no to tatou mau hoa Kerisetiano. E nehenehe tatou e haamanaˈo i roto i ta tatou mau pure i to tatou mau taeae i te pae varua i roto i te mau fenua atea o te faaruru ra i te mau hamani-ino-raa aore ra te tahi atu mau faateimaharaa. Eaha râ ïa no nia i te mau Kerisetiano o te rave ra i te ohipa e o tatou e ta tatou e apiti ra i tera e tera mahana? Mea maitai ia pure no to ratou maitai atoa, mai ta Iesu i pure no ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 17:9; Iakobo 5:16) E haafatata teie mau pure ia tatou paatoa e e haapaari ia tatou no te faaruru i te mau aroraa o “te taata iino.”—Tesalonia 2, 3:1-3.

I te pae hopea, a tapea maite i roto i te feruriraa i te aˈoraa î i te here a te aposetolo Petero: “Ua fatata . . . te hopea o te mau mea atoa nei: e teie nei, e haapao maitai outou, e ara ma te pure. [“Na nia ˈˈe i te mau mea atoa, ia uˈana maite to outou here i te tahi e te tahi, no te mea e tapoˈi te here i te hara e rave rahi,” MN].” (Petero 1, 4:7, 8) E mea ohie roa ia vaiiho i te mau huru tia ore o te taata—to te tahi mau taata e to tatou iho—ia faaô mai i to ratou huru i roto i to tatou mafatu e to tatou manaˈo e ia riro ei mau fifi, ei mau ofai turori. Ua ite maitai o Satani i teie paruparu o te taata. Te amahamaharaa e te faatereraa te hoê ïa o ta ˈna mau ravea haavarevare. No reira, e tia ïa ia tatou i tapoˈi oioi i teie mau hapa ma te here uˈana te tahi e tahi e eiaha “e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai.”—Ephesia 4:25-27.

Ia vai puai noa i te pae varua i teie nei

Ia ite anaˈe outou e aita to outou rouru i paherehia aore ra e ua huri to outou taamu arapoa, eaha ïa ta outou e rave? E faatitiaifaro oioi roa outou i te mau mea o ta outou e nehenehe. E faaea noa te tahi mau taata o ratou anaˈe, ma te manaˈo e eita teie mau mea huru ê i te pae tino e tupu. A ohipa oioi ia tupu to tatou mau paruparu i te pae varua. E nehenehe te mau mea huru ê i te pae tino e huti i te mau hiˈoraa au ore o te mau taata, e nehenehe râ te mau huru iino i te pae varua o te vaiihohia ma te ore e faatitiaifarohia e huti i te au ore o Iehova.—Samuela 1, 16:7.

Ua horoa mai o Iehova ma te here na tatou i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro ra no te tauturu ia tatou ia tatara i te paruparu i te pae varua e ia vai puai noa i te pae varua. Na roto i te mau putuputuraa Kerisetiano, te mau papai Bibilia, e te mau hoa Kerisetiano paari e te aupuru, te horoa mai nei oia i te mau faahaamanaˈoraa tamau e te mau manaˈo faufaa no nia i te mea ta tatou e tia ia rave. Tei ia tatou te hopoia e farii e e faaohipa i te reira. E hinaarohia te tutavaraa e te aˈoraa ia ˈna iho. A haamanaˈo râ i te mea ta te aposetolo Paulo i parau ma te haavare ore e: “Te horo nei au, eiaha mai te mea e aore i itea; te moto nei au eiaha mai te mea e, e moto i te mataˈi. Te moto nei râ vau i tau tino ia vi; o te riro noa ˈtu hoi au o tei [“poro,” MN] ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai.”—Korinetia 1, 9:26, 27.

A vai ara noa, e eiaha roa e vaiiho i te hoê poro avae o Achille ia tupu mai. Teie râ, ma te haehaa e te ma te itoito, e rave anaˈe ïa i te mea e titauhia i teie nei no te iteraa e no te haapaiumaraa i to tatou paruparu i te pae varua.

[Parau iti faaôhia i te api 19]

“A TAMATA NOA IA OUTOU IHO E TEI ROTO ANEI OUTOU I TE FAAROO, A TAMATA NOA I TO OUTOU IHO HURU.”—Korinetia 2, 13:5, MN.

[Parau iti faaôhia i te api 21]

“E ARA MA TE PURE. NA NIA ˈˈE I TE MAU MEA ATOA, IA UˈANA MAITE TO OUTOU HERE I TE TAHI E TE TAHI, NO TE MEA E TAPOˈI TE HERE I TE HARA E RAVE RAHI.”—Petero 1, 4:7, 8, MN.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 20]

A UIUI IA OUTOU IHO . . .

◆ Te hinaaro ra anei au e horoa rahi i te taime no te faaineine i te mau putuputuraa mai ia ˈu e haere ra e hoohoo aore ra e mataitai i te tele?

◆ Te faahinaaro ra anei au i te oraraa tei parauhia nahonaho ta vetahi e ora ra?

◆ E iria ohie anei au ia rave aore ra ia parau vetahi i te tahi mea ta ˈu e ore e au?

◆ Te manaˈo ra anei au e mea teimaha ia farii i te aˈoraa aore ra te manaˈo ra anei au te amuamu noa ra vetahi ia ˈu?

◆ Te manaˈo ra anei au e mea fifi ia afaro e o vetahi?

◆ Ua iti anei ta ˈu mau ture i to teie nei ao?

◆ E mau tapao taa ê anei ta ˈu i te pae varua?

◆ Eaha ta ˈu e rave ia naea ta ˈu mau tapao i te pae varua?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 18]

Achille: No roto mai i te buka ra Great Men and Famous Women; Mau faehau Roma e api 21: Historic Costume in Pictures/Dover Publications, Inc., New York

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono