‘A tamau noa i te faaore te tahi i ta te tahi hapa ma te aau tae’
“[A tamau noa i te] faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa [ma te aau tae].”—KOLOSA 3:13; MN.
1. (a) I to Petero faahitiraa e ia faaore tatou i te hara a vetahi ê “ia hitu” taime, no te aha paha oia i manaˈo ai e e taata maitai roa oia? (b) Eaha ta Iesu i hinaaro e parau ia ˈna i pahono e e tia ia tatou ia faaore i te hara “ia hitu râ ahuru i te hituraa”?
“E TE Fatu, ia [“hara,” MN] tau taeae . . . ia ˈu, ia hia a ˈu faaoreraa ˈtu i ta ˈna hara? ia hitu anei?” (Mataio 18:21) Ua manaˈo paha o Petero e e taata maitai roa oia i to ˈna horoaraa i teie manaˈo. I taua tau ra, e parau na te tutuu a te mau rabi e, eita e tia i te hoê taata ia faaore i te hoê â hapa hau atu i te toru taime.a A feruri na i te hitimahuta o Petero i to Iesu pahonoraa mai ia ˈna e: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa”! (Mataio 18:22) Te tataihituraa, hoê â ïa huru e te parauraa e “aita e hopearaa.” I to Iesu manaˈoraa, aita roa ˈtu e otia no te rahiraa taime e tia ˈi i te hoê Kerisetiano ia faaore i ta vetahi ê ra hara.
2, 3. (a) Eaha vetahi mau huru tupuraa e ia hiˈohia, e mea fifi ia faaore i ta vetahi ê ra hara? (b) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e, e maitaihia tatou ia faaore tatou i ta vetahi ê ra hara?
2 E ere noa râ i te mea ohie ia faaohipa i taua aˈoraa ra. O vai hoi tei ore i mauiui i te faainoraahia mai tatou ma te tano ore? Peneiaˈe ua afaifai haere te hoê taata o ta outou i tiaturi na, i te hoê parau moe o ta outou i faaite atu ia ˈna. (Maseli 11:13) Aore ra ua tairi te mau parau feruri-ore-hia a te hoê hoa rahi ia outou mai “te ˈoˈe patiatia ra.” (Maseli 12:18) Peneiaˈe ua pepe hohonu roa outou i te rave-ino-raa a te tahi taata o ta outou i here na aore ra i tiaturi na. Ia tupu anaˈe teie mau huru ohipa, e riri iho â paha tatou. Eita paha tatou e hinaaro faahou e paraparau i taua taata faaino ra, e e apeape tatou ia ˈna mai te peu e e nehenehe. Peneiaˈe i to tatou manaˈoraa, ia faaore noa ˈtu tatou i ta ˈna hara, mai te mea ra ïa e eita oia e faautuahia no te ino o ta ˈna i rave i nia ia tatou. Teie râ, na roto i te inoino-noa-raa, i te pae hopea, o tatou iho ta tatou e haamauiui ra.
3 No reira, te haapii maira o Iesu ia tatou ia faaore i te hara—‘ia hitu ahuru i te hituraa.’ Papu maitai, eita oia e horoa mai i te tahi haapiiraa o te haamauiui atu ia tatou. Te mau mea atoa o ta ˈna i haapii, no ǒ mai ïa ia Iehova, ‘o tei faaite ia tatou i te mea e maitai ai tatou ra.’ (Isaia 48:17; Ioane 7:16, 17) E tano ïa ia manaˈo e, e maitaihia tatou ia faaore tatou i ta vetahi ê ra hara. Hou tatou e tuatapapa ˈi e no te aha e tia ˈi ia tatou ia faaore i te hara, e nafea tatou e na reira ˈi, e mea maitai paha ia haapapu na mua e eaha mau na te faaoreraa i te hara e e ere râ i te aha. E nehenehe hoi to tatou maramarama no nia i te faaoreraa i te hara, e tauturu ia tatou ia faaore i te hara ia faainohia mai tatou e vetahi ê.
4. E ere te faaoreraa i te hara i te aha, tera râ, eaha te auraa o te faaoreraa i te hara?
4 Te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara no te mau hapa i ravehia i nia ia tatou, e ere ïa te auraa e te farii noa ra aore ra te faaiti ra tatou i te ohipa o ta ratou i rave; e ere atoa te auraa e e vaiiho noa tatou ia vetahi ê ia tamau noa i te faaino mai ia tatou. Inaha, ia faaore anaˈe o Iehova i ta tatou hara, eita ïa oia e faaiti i te ino o ta tatou mau hara, e eita roa ˈtu oia e faatia i te feia rave hara ia haafaufaa ore i to ˈna aroha. (Hebera 10:29) Ia au i te Buka tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia (Farani), te faaoreraa i te hara, o “te fariiraa [ïa] i te tatarahapa a te taata faaino; te oreraa e inoino faahou ia ˈna no ta ˈna hapa i rave, e te oreraa e titau faahou i te faahoˈiraa.” (Api 1135)b Te horoa maira te Bibilia e rave rahi mau tumu papu no te faaoreraa i ta vetahi ê ra hara.
No te aha e faaore ai i ta vetahi ê ra hara?
5. Eaha te tumu faufaa roa no te faaore i ta vetahi ê ra hara, tei faaitehia i roto i te Ephesia 5:1?
5 Tei roto te hoê tumu faufaa roa no te faaore i ta vetahi ê ra hara, i te Ephesia 5:1, e na ô ra e: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.” Nafea tatou ‘ia pee i te Atua’? Te faatuati ra te parau ra “e teie nei” i teie faahitiraa e te irava na mua ˈtu, e na ô ra e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi [ma te aau tae], mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra [ma te aau tae].” (Ephesia 4:32; MN) Oia mau, i te pae no te faaoreraa i te hara, e tia ia tatou ia pee i te Atua. Mai te hoê tamaiti iti o te tamata i te pee i to ˈna metua tane, e tia atoa ia tatou, tei riro hoi ei mau tamarii i here-rahi-hia e Iehova, ia pee i to tatou Metua i te raˈi o te faaore nei i te hara. Auê te mafatu o Iehova i te oaoa e, ia hiˈo mai oia mai te raˈi mai e ia ite oia i ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei, ia tamata i te pee ia ˈna na roto i te faaoreraa i te hara te tahi e te tahi!—Luka 6:35, 36; a faaau e te Mataio 5:44-48.
6. Te vai nei te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i ta Iehova huru faaoreraa i te hara e ta tatou, i roto i teihea auraa?
6 Parau mau, eita roa ˈtu ta tatou e nehenehe e faaore i te hara ma te tia roa, mai ta Iehova e rave nei. Tera râ, e tumu rahi roa ˈtu â te reira e tia ˈi ia tatou ia faaore i te hara te tahi e te tahi. A feruri na: Te vai nei te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i ta Iehova huru faaoreraa i te hara e ta tatou. (Isaia 55:7-9) Ia faaore anaˈe tatou i te hara a te feia i hara ia tatou, e mea pinepine ua taa ia tatou e, ia tae i te hoê mahana, na ratou paha e faaore mai i ta tatou iho hara. I rotopu i te mau taata, teie ïa te huru tupuraa, e faaore te hoê taata hara i te tahi atu taata hara. Area no Iehova ra, hoê anaˈe ïa aveia. E faaore mai oia i ta tatou mau hara, eita roa ˈtu râ e titauhia e ia faaore atu tatou i ta ˈna. Mai te peu e e faaore mai o Iehova, aita roa ˈtu hoi ta ˈna e hara, i ta tatou hara ma te here e ma te hohonu, eita anei ïa e tia ia tatou, te mau taata hara, ia tamata i te faaore i te hara te tahi e te tahi?—Mataio 6:12.
7. Mai te peu e eita tatou e faaore i ta vetahi ê ra hara ia nehenehe anaˈe e faaite i te aroha, nafea te reira e nehenehe ai e faaino i to tatou mau taairaa e o Iehova?
7 Te mea faufaa roa ˈtu â, mai te peu e eita tatou e faaore i ta vetahi ê ra hara ia nehenehe anaˈe e faaite i te aroha, e nehenehe te reira e faaino i to tatou iho mau taairaa e te Atua. Aita noa o Iehova e ani ra ia tatou ia faaore i te hara te tahi e te tahi; te titau maira râ oia ia tatou ia na reira. Ia au i te mau Papai, te hoê tumu tatou e faaore ai i te hara, ia nehenehe atoa ïa Iehova e faaore mai i ta tatou, aore ra no te mea e ua faaore ê na mai oia i ta tatou. (Mataio 6:14; Mareko 11:25; Ephesia 4:32; Ioane 1, 4:11) Mai te peu râ e, eita tatou e hinaaro e faaore i ta vetahi ê ra hara mai te peu e e tano ia na reirahia, e nehenehe mau anei tatou e titau ia Iehova ia faaore mai i ta tatou?—Mataio 18:21-35.
8. No te aha te faaoreraa i te hara e ohipa ˈi no to tatou maitai?
8 Te haapii nei o Iehova i to ˈna nunaa “i te eˈa maitai ta ratou e haere ra.” (Te mau arii 1, 8:36) Ia faaue anaˈe mai oia ia tatou ia faaore i te hara te tahi e te tahi, e nehenehe tatou e tiaturi e, no to tatou ïa maitai. Ma te tano roa, te na ô maira te Bibilia ia tatou e “tuu noa ˈtu râ i te riri.” (Roma 12:19) Ua riro te inoino ei hopoia teimaha ia amo i roto i te oraraa. Ia inoino noa tatou, e nehenehe te reira e faaino roa i to tatou mau manaˈo, e faaere ia tatou i to tatou hau, e e faaore i to tatou oaoa. Ia vai maoro noa te riri, mai te pohehae atoa, e nehenehe te reira e faaino i to tatou oraora-maitai-raa i te pae tino. (Maseli 14:30) E a atuatu noa ˈi tatou i teie mau manaˈo iino atoa, eita roa ˈtu paha te taata faaino e tâuˈa mai i to tatou ahoaho! Ua ite to tatou Poiete here e, mea hinaarohia ia faaore hua tatou i ta vetahi ê ra hara, eiaha noa no to ratou maitai, no to tatou iho atoa râ. Oia mau, ua riro te aˈoraa a te Bibilia ia faaore i te hara, ei ‘eˈa maitai e haere.’
“A tamau noa i te faaoromai te tahi i te tahi”
9, 10. (a) Eaha vetahi mau huru tupuraa e ore ai e titauhia ia rave roa i te mau taahiraa avae no te faaore i te hara? (b) Eaha te manaˈo e faataahia ra e te parau ra “a tamau noa i te faaoromai te tahi i te tahi”?
9 Ia pepe tatou i te pae tino, peneiaˈe e motu iti haihai roa aore ra e pepe ino roa, e e ere hoê â huru rapaauraa. Hoê â huru ia inoino anaˈe tatou—te vai ra te mau pepe hohonu e te mea haihai aˈe. E mea faufaa mau anei e ia faarahi roa tatou i te hoê hapa iti nainai roa i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê? Ua riro hoi te mau iriaraa, te mau inoinoraa, e te mau peapea iti, ei tuhaa no te oraraa, e eita e titauhia ia rave roa i te mau taahiraa avae no te faaore i te hara. Mai te peu e ua matauhia tatou ei taata o te riri haere noa no te tahi mau peapea iti haihai, e o te onoono i muri iho e ia haere roa mai te taata e tatarahapa, e i reira noa tatou e hiˈo maitai ai ia ˈna, eita e ore e e haapao maitai te taata ia tapiri anaˈe mai ratou—aore ra, eita roa ˈtu ratou e tapiri faahou mai!
10 No reira, e mea hau aˈe ia “noaa i te roo o te hoê taata manaˈo aifaito.” (Philipi 4:5, Phillips) Ei mau taata tia ore e tavini nei tera tapono e tera tapono, e nehenehe tatou e manaˈo e, i te tahi mau taime, e rave to tatou mau taeae i te hoê ohipa o te faairia ia tatou, e na reira atoa no tatou iho. Te faaue maira te Kolosa 3:13 [MN] ia tatou e: “[A tamau noa i te] faaoromai te tahi i te tahi.” Te faataa ra teie parau e e tia ia faaoromai noa ia vetahi ê, ma te faaruru i te mau mea au-ore-hia e tatou i roto ia ratou, aore ra to ratou mau huru o te faairia ra ia tatou. E nehenehe teie huru faaoromai e te hitahita ore e tauturu ia tatou ia arai i te mau hapa iti i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê—ma te ore e haafifi i te hau o te amuiraa.—Korinetia 1, 16:14.
Mai te peu e mea hohonu atu â te mau pepe
11. Ia hara vetahi ê ia tatou, na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou ia faaore i ta ratou hara?
11 Teie râ, eaha ïa mai te peu e e hara vetahi ê ia tatou, ma te faatupu i te hoê pepe papu? Mai te peu e e ere i te hara ino roa, e ere paha i te mea fifi ia faaohipa i te aˈoraa a te Bibilia ia “faaore hoi i te hara te tahi e te tahi [“ma te aau tae,” MN].” (Ephesia 4:32) Te tuea ra teie ineineraa ia faaore i te hara e teie mau parau i faauruahia a Petero: “Na nia ˈˈe i te mau mea atoa, ia uˈana maite to outou here i te tahi e te tahi, no te mea e tapoˈi te here i te hara e rave rahi.” (Petero 1, 4:8, MN) Mai te peu e e haamanaˈo noa tatou e e feia hara atoa tatou, e nehenehe ïa tatou e faaore i te mau hape a vetahi ê. E ia faaore anaˈe tatou i te hara, e faaore atoa ïa tatou i te inoino maoti hoi i te atuatu noa i te reira. Ei faahopearaa, eita to tatou mau taairaa e te taata faaino e fifi-maoro-hia, e e nehenehe atoa tatou e tauturu ia paruruhia te hau faufaa rahi o te amuiraa. (Roma 14:19) I muri iho, e moe-roa-hia paha ia tatou te ohipa o ta ˈna i rave.
12. (a) Eaha te taahiraa avae e hinaarohia paha e rave no te faaore i te hara a te hoê taata i haapepe hohonu ia tatou? (b) Nafea te mau parau a te Ephesia 4:26 ia faaite e e tia ia tatou ia faatitiaifaro oioi noa i te fifi?
12 Eaha râ mai te peu e e rave te tahi taata i te hara ino aˈe i nia ia tatou, ma te haapepe hohonu roa ia tatou? Ei hiˈoraa, ua afaifai haere paha te hoê hoa o ta tatou i tiaturi na i te tahi mau parau moe o ta tatou i faaite atu ia ˈna. Ua mauiui roa outou, ua haama, e ua manaˈo outou e ua haavare oia ia outou. Ua tamata outou i te faaore i te reira manaˈo, ua hoˈi noa mai râ teie ohipa. I roto i teie huru tupuraa, e hinaarohia paha e ia rave atu outou i te tahi taahiraa avae no te faatitiaifaro i te fifi, peneiaˈe na roto i te haereraa ˈtu e paraparau i te taata faaino. E mea paari ia na reira hou te fifi e ino roa ˈi. Ua faaue mai o Paulo ia tatou e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia [oia, na roto i te inoino-noa-raa aore ra te raveraa i te tahi ohipa na roto i te riri]; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) Mea puai roa ˈtu â teie nei aˈoraa ta Paulo, ia haamanaˈo tatou e, no te mau ati Iuda, i te toparaa mahana e hope ai te hoê mahana e e haamata ˈi te mahana apî. Teie ïa te auraa: A faatitiaifaro oioi noa i te fifi!—Mataio 5:23, 24.
13. Ia haere atu tatou e farerei i te hoê taata i faaino mai ia tatou, eaha ïa ta tatou fa, e eaha te mau manaˈo e nehenehe e tauturu ia tatou ia naeahia taua fa nei?
13 Nafea outou ia haere atu e farerei i te taata faaino? Te na ô ra te Petero 1, 3:11 (MN) e: “A imi i te hau e a tapapa ˈtu.” Ta outou fa, e ere ïa te faaiteraa i to outou riri, o te faatupuraa râ i te hau e to outou taeae. No reira, e mea maitai aˈe ia ape i te mau parau e te mau ǎparaa rima iria; e nehenehe hoi teie huru raveraa e turai i te tahi atu taata ia na reira atoa mai. (Maseli 15:18; 29:11) Hau atu, a ape i te mau parau faahapa rahi mai teie te huru, “Mai tera iho â oe . . . !” aore ra, “Eita iho â oe e . . . !” Ia faahiti outou i teie mau huru parau faahapa rahi, e ineine ïa oia i te patoi mai. Maoti râ, a faaite na roto i to outou tuuraa reo e to outou hohoˈa mata e, te hinaaro mau ra outou e faaafaro i te fifi o tei haamauiui rahi ia outou. A haapapu maitai i te parau ia faataa ˈtu outou i to outou manaˈo no nia i te ohipa i tupu. A vaiiho atoa i te tahi atu taata ia paraparau no te faataa mai i ta ˈna mau ohipa i rave. E a faaroo i ta ˈna parau. (Iakobo 1:19) Eaha te maitai e noaa mai? Te faataa ra te Maseli 19:11 e: “Na te [“ite maite,” MN] o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra.” E nehenehe te haapaoraa i te mau manaˈo hohonu o te tahi atu taata e te mau tumu oia i na reira ˈi, e faaore i to outou mau manaˈo e mau huru iino i nia ia ˈna. Ia faatitiaifaro tatou i te huru tupuraa ma te fa e faatupu i te hau e e tapea i teie haerea, e riro iho â te mau peapea i te faaafarohia, e faahitihia te mau parau tatarahapa e tano, e e faaorehia te hara.
14. Ia faaore anaˈe tatou i ta vetahi ê ra hara, e haamoe tatou i roto i teihea auraa?
14 Ia faaore tatou i ta vetahi ê ra hara, te auraa anei e e moe-roa-hia ia tatou i te ohipa i tupu? A haamanaˈo na i te hiˈoraa o Iehova i roto i teie nei tuhaa, mai tei vauvauhia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Ia parau anaˈe te Bibilia e e haamoe o Iehova i ta tatou mau hara, e ere te auraa e eita ta ˈna e nehenehe faahou e haamanaˈo i te reira. (Isaia 43:25) Maoti râ, e haamoe oia i roto i te auraa e, ia faaore anaˈe oia i te hara, eita oia e faahapa faahou ia tatou no taua mau hara ra a muri aˈe. (Ezekiela 33:14-16) Oia atoa, te faaoreraa i te hara a te tahi atu mau taata, e ere noa ïa te auraa e eita ta tatou e nehenehe faahou e haamanaˈo i te ohipa o ta ratou i rave. Teie râ, e nehenehe tatou e haamoe i roto i te auraa e, eita tatou e faahapa noa i te taata faaino aore ra e faahiti faahou i ta ˈna hapa a muri aˈe. Ia oti te fifi i te faatitiaifarohia, eita e tano e ia faaite haere tatou i taua fifi nei; e ere atoa i te mea aroha ia ape roa i te taata faaino, e ia faariro ia ˈna mai te hoê taata i tiavaruhia. (Maseli 17:9) Parau mau, e titauhia paha te tahi taime ia rapaau-roa-hia to tatou mau taairaa e o ˈna; eita paha tatou e fanaˈo faahou i te hoê â taairaa piri mai mutaa ihora. Tera râ, te here noa ra tatou ia ˈna ei taeae kerisetiano no tatou e e tutava tatou no te tapea i te mau taairaa hau.—A faaau e te Luka 17:3.
Mai te peu e e au ra e eita roa ˈtu e nehenehe e faaore i te hara
15, 16. (a) Ua titauhia anei i te mau Kerisetiano ia faaore i te hara a te hoê taata rave hara tatarahapa ore? (b) Nafea tatou ia faaohipa i te aˈoraa a te Bibilia i roto i te Salamo 37:8?
15 Eaha ïa mai te peu e e hara vetahi ê ia tatou e e pepe hohonu roa tatou, tera râ, eita te taata faaino e farii i te hara, eita oia e tatarahapa e e faaite mai i to ˈna tatarahapa? (Maseli 28:13) Te faaite papu ra te mau Papai e eita o Iehova e faaore i te hara a te feia rave hara tatarahapa ore e te etaeta. (Hebera 6:4-6; 10:26, 27) E o tatou ïa? Te na ô ra te Buka tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia e: “Aita te mau Kerisetiano e titauhia ra ia faaore i te hara a te feia e rave tamau nei i te hara ma te ino, te hinaaro mau e ma te ore roa ˈtu e tatarahapa. E riro mai hoi taua mau huru taata ra ei mau enemi no te Atua.” (Api 1135) Eiaha te hoê Kerisetiano o tei faaruru i te huru raveraa tia ore roa, te hairiiri, aore ra te hamani ino rahi, ia manaˈo e e tia ia ˈna ia faaore i te hara a te hoê taata ino e te tatarahapa ore.—Salamo 139:21, 22.
16 Papu maitai, e riro iho â te feia o tei roohia i te mau hamani-ino-raa rahi, i te mauiui e i te riri. Teie râ, a haamanaˈo e e nehenehe te atuaturaa i te riri aore ra te inoino, e faaino rahi ia tatou iho. Ia tiai noa tatou e ia farii te taata faaino i ta ˈna hapa aore ra ia haere mai oia e faaite i to ˈna tatarahapa, tera râ, eita roa ˈtu e tupu, e rahi noa ˈtu paha to tatou inoino. Ia feruri tamau noa tatou i te ohipa tia ore i ravehia, e pihaahaa noa ïa te riri i roto ia tatou, ma te faaino roa i to tatou oraora-maitai-raa i te pae varua, i te pae no te mau manaˈo hohonu, e i te pae tino. Inaha, te vaiiho ra tatou i te taata i haamauiui ia tatou, ia tamau noa i te haamauiui mai. Ma te paari, te aˈo ra te Bibilia e: “Faarue i te tairoiro, [“vaiiho i,” MN] te riri.” (Salamo 37:8) No reira, ua itea mai i te tahi mau Kerisetiano e, i muri aˈe i te tahi taime, ua nehenehe ratou e rave i te faaotiraa e faaore i te hara, oia hoi na roto i te faaearaa i te inoino—aita râ ratou i faaiti i te ino i ravehia i nia ia ratou, tera râ, aita ratou i farii e ia ahoaho roa ratou i te riri. Na roto i te tuuraa ˈtu i te fifi taatoa i roto i te rima o te Atua parau-tia, ua noaa mai ia ratou i te tamǎrûraa rahi e ua nehenehe ratou e ora ma te vaiiho i te inoino.—Salamo 37:28.
17. Eaha te haapapuraa tamǎrû mau ta te parau tǎpǔ a Iehova i roto i te Apokalupo 21:4, e horoa maira?
17 Mai te peu e mea hohonu roa te pepe, eita paha tatou e manuïa i te tumâ roa i te reira mai roto mai i to tatou feruriraa, eiaha paha i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea. Teie râ, te tǎpǔ nei o Iehova i te hoê ao apî i reira “e na [ˈna] e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4) Noa ˈtu eaha te mea o ta tatou e haamanaˈo i taua taime ra, eita te reira e haamauiui rahi faahou ia tatou, mai te mauiui e faateimaha ra paha i to tatou mafatu i teie nei taime.—Isaia 65:17, 18.
18. (a) No te aha e hinaarohia ˈi ia faaore i te hara i roto i to tatou mau taairaa e to tatou mau taeae e mau tuahine? (b) Ia hara anaˈe vetahi ê ia tatou, i roto i teihea auraa tatou e faaore ai e e haamoe ai i te hara? (c) Nafea tatou e faufaahia ˈi?
18 A tiai noa ˈtu ai, e tia ia tatou ia ora e ia rave amui i te ohipa ei mau taeae e mau tuahine, e feia tia ore hoi e te hara. Te hape pauroa nei tatou. I tera e tera taime, e rave tatou i te tahi mea o te haaparuparu aore ra o te haamauiui i te tahi e te tahi. Ua ite maitai hoi o Iesu e e hinaaro tatou i te faaore i ta vetahi ê ra hara, ‘aore, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa’! (Mataio 18:22) Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e faaore taatoa i te hara mai ia Iehova. Teie râ, i te rahiraa o te mau taime e hara ˈi to tatou mau taeae ia tatou, e nehenehe tatou e faaore i ta ratou hara, oia hoi na roto i te faaoreraa i te inoino, e e nehenehe tatou e haamoe, oia hoi na roto i te oreraa e faahapa tamau noa ia ratou e a muri aˈe. No reira, ia faaore e ia haamoe anaˈe tatou i te hara, e tauturu tatou ia paruruhia, eiaha noa te hau o te amuiraa, te hau atoa râ o to tatou feruriraa e o to tatou mafatu. E te mea faufaa atu â, e fanaˈo tatou i te hau ta to tatou Atua here anaˈe ra o Iehova, e nehenehe e horoa mai.—Philipi 4:7.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te Talmud no Babulonia, te na ô ra te hoê tutuu a te mau rabi e: “Ia rave noa ˈtu te hoê taata i te hoê hapa, te taime matamua, te piti e te toru o te taime, e faaorehia ta ˈna hapa, area te maha ra o te taime, eita ïa e faaorehia.” (Yoma 86b) No roto mai teie huru manaˈo i te hoê tatararaa hape o te mau irava mai te Amosa 1:3; 2:6; e te Ioba 33:29.
b Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Mau uiraa faahaamanaˈoraa
◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia ineine i te faaore i ta vetahi ê ra hara?
◻ Eaha vetahi mau huru tupuraa e tia ˈi ia tatou ia “tamau noa i te faaoromai te tahi i te tahi”?
◻ Ia pepe hohonu roa tatou i te hara a vetahi ê, eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faatitiaifaro i te fifi ma te hau?
◻ Ia faaore anaˈe tatou i ta vetahi ê ra hara, e haamoe tatou i roto i teihea auraa?
[Hohoˈa i te api 16]
A inoino noa ˈi tatou, eita paha te taata faaino e tâuˈa mai i to tatou ahoaho
[Hohoˈa i te api 17]
Ia haere atu outou e farerei ia vetahi ê no te faatupu i te hau, e afaro ohie aˈe paha te mau peapea