VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/10 api 14-19
  • Te farii maitai kerisetiano i roto i te hoê ao amahamaha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te farii maitai kerisetiano i roto i te hoê ao amahamaha
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi”
  • E feia ěê anei to rotopu ia tatou?
  • A tufa ˈtu na te feia moˈa
  • I te mau tupuraa taa ê
  • ‘Ia farii maitai ma te amuamu ore’
  • E titauraa nehenehe mau ia farii maitai i te taata!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • ‘E titau â i te farii maitai’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • A hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A horoa i te mau “mea maitai” a faaite ai i te farii maitai (Mat. 12:35a)
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2014
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/10 api 14-19

Te farii maitai kerisetiano i roto i te hoê ao amahamaha

“No reira, te titauhia ra tatou ia farii maitai i teie huru feia, ia riro mai tatou ei hoa rave ohipa i te parau mau nei.”—IOANE 3, 8, MN.

1. Eaha te mau ô hinaaro-rahi-roa ˈˈe-hia ta te Poiete i horoa na te huitaata nei?

“AITA hoi a te taata nei mea maitai i te ao nei, maori râ i te amu e te inu a oaoa ˈi; o tei horoahia mai ïa na ˈna i ta ˈna ra raveraa ohipa, oi vai aˈe o ˈna pue mahana i te oraraa nei ta te Atua i horoa mai no ˈna i raro aˈe i te mahana nei.” (Koheleta 8:15) Mea na roto i teie mau parau to te taata haaputuputu Hebera i tahito ra parauraa mai e aita te Atua ra o Iehova e hinaaro noa ra ia oaoa e ia umere te taata ta ˈna i poiete, te horoa atoa nei râ oia i te ravea ia na reira ratou. I te roaraa o te aamu taata nei, e au ra e te hoê hiaai matauhia i rotopu i te mau taata i te mau vahi atoa, o te faaoaoaraa e te faaanaanataeraa ïa ia ratou.

2. (a) Nafea to te huitaata faahuru-ê-raa i te opuaraa a te Atua no ratou? (b) Eaha te faahopearaa?

2 I teie mahana, te ora nei tatou i roto i te hoê totaiete e imi nei i te mau mea navenave e te tapitapi nei te taata e titau i te mau mea arearea e te faaanaanataeraa. Ua riro te rahiraa taata ei “miimii, . . . te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua,” mai ta te Bibilia i tohu. (Timoteo 2, 3:1-4) Parau mau, te faahuru ê rahi nei te reira i te opuaraa a te Atua ra o Iehova. Ia riro anaˈe te titauraa i te faaanaanataeraa ei tapao matamua, aore ra ia riro anaˈe te faaarearearaa ia ˈna iho ei fa hoê, aita ïa e mauruuru mau, e “mea faufaa ore, e mai te mea e te amu ra i te mataˈi.” (Koheleta 1:14; 2:11) Ei faahopearaa, ua î te ao nei i te mau taata moemoe e te hepohepo, o te faatupu hoi, i te tahi aˈe pae, e rave rahi fifi i roto i te totaiete. (Maseli 18:1) Te manaˈo ino nei te taata i te tahi e te tahi e ua amahamaha i te pae nunaa, opu, totiale, e faanavairaa faufaa.

3. Nafea tatou e nehenehe ai e ite i te oaoa e te mauruuru mau?

3 Auê ïa te taa-ê-raa e ahiri te taata e pee i te huru raveraa a Iehova i nia ia vetahi ê—te maitai, te horoa maitai, e te farii maitai! Ua faataa maitai oia e te taviri o te oaoa mau, aita ïa i niuhia i nia i ta tatou tutavaraa no te faatia noa i to tatou mau hinaaro. Teie râ te taviri: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) No te ite i te oaoa e te mauruuru mau, e tia ia tatou ia upootia i nia i te mau haafifiraa e te mau amahamaharaa o te nehenehe e taotia ia tatou. E e tia ia tatou ia haamatau maitai i te feia e tavini ra ia Iehova e o tatou. E mea faufaa ia haapao tatou i teie aˈoraa e: “No reira, te titauhia ra tatou ia farii maitai i teie huru feia, ia riro mai tatou ei hoa rave ohipa i te parau mau nei.” (Ioane 3, 8) Ia faaitehia te farii maitai i nia i te feia e tia ia na reirahia, ia au i to tatou huru tupuraa, e mea maitai ïa i roto e piti huru—te faufaahia ra te taata horoa e te taata e fanaˈo ra. No reira, o vai ïa te feia te tia mau â ia tatou ia “farii maitai”?

“Hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi”

4. Eaha te tauiraa e itehia ra i roto i te mau taairaa utuafare i roto atoa vetahi mau utuafare o te nunaa a Iehova?

4 I teie mahana, e mea varavara roa te mau utuafare aueue ore e te mau faaipoiporaa oaoa. Na roto i te maraaraa te mau faito faataaraa e te rahiraa metua vahine faaipoipo-ore-hia ati aˈe te ao nei, ua taui oioi te utuafare tumu. Ei faahopearaa, e rave rahi o tei riro mai ei Ite no Iehova i teie mau matahiti i mairi aˈenei, no roto mai ïa ratou i te mau utuafare amahamaha. Ua taa aore ra ua taa ê ratou i to ratou hoa faaipoipo, aore ra te ora nei ratou i roto i te mau utuafare hoê anaˈe metua. Hau atu â, mai ta Iesu i tohu, ua faatupu te parau mau ta ˈna i haapii atu i te mau amahamaharaa i roto e rave rahi utuafare.—Mataio 10:34-37; Luka 12:51-53.

5. Eaha ta Iesu i parau e riro ei tumu no te faaitoito i te feia i roto i te mau utuafare amahamaha?

5 Te mahanahana nei to tatou mafatu ia ite i te feia apî ia rave i te hoê tiaraa papu no te parau mau, e te tamahanahana pinepine nei tatou ia ratou na roto i te parau tǎpǔ faaitoito a Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, Aore roa e taata i faarue i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua, e te hamani ino; e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”—Mareko 10:29, 30.

6. Nafea tatou e nehenehe ai e riro ei ‘mau taeae, mau tuahine, mau metua vahine, e mau tamarii’ no te mau “otare e te mau vahine ivi” i rotopu ia tatou?

6 O vai ma ïa teie ‘mau taeae, mau tuahine, mau metua vahine, e mau tamarii’? I te hiˈo-noa-raa i te rahiraa taata i roto i te hoê Piha no te Basileia, e pinepine hoê hanere aore ra hau atu, e pii nei ia ratou iho taeae e tuahine, aita te reira e turai ra i te hoê taata ia manaˈo e mai to ˈna mau taeae, tuahine, metua vahine, e tamarii ratou. A tapao na i teie manaˈo: Te faahaamanaˈo maira te pǐpǐ ra o Iakobo e ia fariihia mai ta tatou haamoriraa e Iehova, e tia ia tatou ia ‘hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati e te tiai maitai ia tatou iho, eiaha ia viivii i teie nei ao.’ (Iakobo 1:27) Te auraa ïa, eita e tia ia tatou ia vaiiho i te mau haerea teoteo o teie nei ao i te pae faanavairaa faufaa e te toroa teitei i te pae totiale ia ore e faaite i to tatou aroha i nia i teie mau “otare e te mau vahine ivi.” Maoti râ, e tia ia tatou ia tutava i te faaite ia ratou i to tatou auhoaraa e to tatou farii maitai.

7. (a) Eaha te fa mau ia farii maitai i te mau “otare e te mau vahine ivi”? (b) O vai ma atoa o te nehenehe e faaite i te farii maitai kerisetiano?

7 Te faaiteraa i te farii maitai i te mau “otare e te mau vahine ivi,” e ere noa ïa te horoaraa ˈtu i te mau mea e erehia e ratou i te pae materia. Peneiaˈe, aita te mau utuafare hoê anaˈe metua aore ra te mau utuafare i amahamaha i te pae faaroo e fifihia ra i te pae moni. Teie râ, te amuimuiraa maitai, te haaatiraa utuafare, te faahoaraa i te mau taata e rave rau matahiti, e te tufaaraa ˈtu i te mau mea maitatai i te pae varua—e mau tuhaa faufaa ïa teie o te oraraa. E haamanaˈo anaˈe ïa e, e ere te unauna o te tupuraa te mea faufaa, o te huru feruriraa râ o te here e te tahoê, auê te au e, e nehenehe te mau “otare e te mau vahine ivi,” i te tahi mau taime, e faaite atoa i te farii maitai i nia i te mau hoa kerisetiano!—A faaau e te Arii 1, 17:8-16.

E feia ěê anei to rotopu ia tatou?

8. Eaha te tauiraa e itehia ra i roto e rave rahi amuiraa a te mau Ite no Iehova?

8 Te ora nei tatou i te hoê tau e e rave rahi taata e taui nei i te vahi faaearaa. Te na ô ra te World Press Review e: “Hau atu i te 100 mirioni taata ati aˈe te ao nei e noho ra i te mau fenua e ere hoi ratou no reira, e e 23 mirioni tei faahepohia ia faarue i to ratou iho mau fenua.” Te faahopearaa o te reira e ite-roa-hia ra ïa i roto e rave rahi vahi, i roto iho â râ i te mau oire rarahi, oia hoi i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no roto mai hoi te rahiraa o te mau melo i te hoê noa nunaa aore ra opu, i teie nei râ no roto mai te taata e rave rau vahi o te fenua nei. Peneiaˈe, mai te reira atoa i to outou vahi. Eaha ïa to tatou huru i nia i teie “mau purutia” e “feia ěê,” mai ta te ao e pii nei ia ratou, e mea taa ê hoi to ratou reo, mau peu, e huru oraraa i to tatou nei?

9. Eaha te marei atâta e nehenehe e faahema ia tatou no nia i to tatou huru i nia i te “mau purutia” e te “feia ěê” e haere maira i roto i te amuiraa kerisetiano?

9 Ma te haapoto i te parau, eita e tia ia tatou ia vaiiho i te mǎtaˈu i te feia ěê, ia turai ia tatou ia manaˈo e o tatou te mea fanaˈo aˈe i te haamaitairaa taa ê e ite i te parau mau i te feia no te hoê fenua ê mai aore ra te hoê fenua e piihia ra e fenua etene; eita atoa e tia ia tatou ia manaˈo e te haru nei teie feia tae apî mai i te tiaraa e faaohipa i te Piha no te Basileia aore ra te tahi atu mau fare putuputuraa. Ua faahaamanaˈo te aposetolo Paulo i te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i te senekele matamua, o tei faatupu i teie mau huru manaˈo, e aita hoê i hau aˈe i te faahiahia i te tahi; mea na roto râ i te aroha faito ore o te Atua, e nehenehe ai te mau taata atoa e fanaˈo i te ora. (Roma 3:9-12, 23, 24) E tia ia tatou ia oaoa e te fanaˈo nei e rave rahi roa taata i teie nei i te aroha faito ore o te Atua, i roto i te hoê tuhaa aore ra te tahi atu, o tei ore hoi i hinaaro na e faaroo i te parau apî maitai. (Timoteo 1, 2:4) Nafea râ tatou e nehenehe ai e faaite e te aroha mau nei tatou ia ratou?

10. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e feia farii maitai mau â tatou i te “feia ěê” i rotopu ia tatou?

10 E nehenehe tatou e pee i te aˈoraa a Paulo e: “E farii outou ia outou iho mai te Mesia i farii mai ia tatou nei ra, ia maitai te Atua.” (Roma 15:7) Ma te ite e pinepine te feia no te tahi atu mau fenua aore ra ihotumu i te fifihia, e tia ia tatou ia faaite atu ia ratou i te maitai e te tapitapi mai te peu e e nehenehe ta tatou e na reira. E tia ia tatou ia farii popou ia ratou i rotopu ia tatou nei, ma te faariro ia ratou ‘mai te taata-tupu atoa ia tatou,’ e ia ‘aroha hoi ia ratou mai te aroha ia tatou ihora.’ (Levitiko 19:34) E ere te reira i te mea ohie, e manuïa râ tatou mai te peu e e haamanaˈo tatou i te aˈoraa: “E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—Roma 12:2.

A tufa ˈtu na te feia moˈa

11, 12. Nafea te haapao-taa-ê-raahia te tahi mau tavini o Iehova i roto (a) ia Iseraela i tahito ra (b) i te senekele matamua?

11 I rotopu i te feia o te tia mau â ia tatou ia haapao e ia farii maitai, o te mau Kerisetiano paari ïa e rohi nei no to tatou maitai i te pae varua. Ua rave Iehova i te mau faanahoraa taa ê no te mau tahuˈa e te mau ati Levi i Iseraela i tahito ra. (Numera 18:25-29) I te senekele matamua, ua faaitoito-atoa-hia te mau Kerisetiano ia haapao i te feia aravihi taa ê i tavini ia ratou. Te horoa maira te aamu i roto i te Ioane 3, 5-8 i te hoê hiˈoraa poto o te tatua piri o te here i vai na i rotopu i te mau Kerisetiano matamua.

12 Ua haafaufaa rahi te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane i te hamani maitai e te farii maitai ta Gaio i faaite i nia vetahi taeae ratere tei tonohia mai no te farerei i te amuiraa. Teie mau taeae—tae noa ˈtu ia Demeterio, e au ra e na ˈna i opere te rata—e feia ěê ratou pauroa aore ra aita o Gaio i matau ia ratou na mua ˈˈe. Ua farii-maitai-hia râ ratou no te mea “no [to te Atua] ra iˈoa i haere ai ratou.” Teie ta Ioane i papai e: “Ia farii hoi tatou i te reira e tia ˈi, ia riro tatou ei feia rave ohipa atoa i te parau mau nei.”—Ioane 3, 1, 7, 8.

13. O vai ma i rotopu ia tatou i teie mahana e tia iho â ia ‘farii-maitai-hia’?

13 I teie mahana, i roto i te faanahonahoraa a Iehova, e rave rahi o te horoa puai nei ia ratou no te huitaeae. Te vai ra te mau tiaau ratere, o te horoa nei i to ratou taime e to ratou puai i tera e tera hebedoma no te faaitoito i te amuiraa; te mau mitionare, o te faarue nei i to ratou mau utuafare e mau hoa no te haere e poro i te mau fenua ěê; te feia e tavini nei i te mau Betela aore ra i te mau amaa, o te horoa nei ma te faahepo-ore-hia i ta ratou mau tauturu no te turu i te ohipa pororaa na te ao nei; e te mau pionie, o te horoa nei i te rahiraa o to ratou taime e to ratou puai i roto i te taviniraa. Papu maitai, te rohi puai nei ratou paatoa, eiaha no te faahanahana ia ratou aore ra no to ratou iho maitai, no to ratou râ here i te fetii taeae kerisetiano e ia Iehova. E tia ia tatou ia pee i to ratou hiˈoraa no to ratou pûpûraa ia ratou ma te nephe taatoa e e tia mau râ ia ‘farii-maitai-hia’ ratou.

14. (a) Nafea tatou e riro ai ei mau Kerisetiano maitatai aˈe ia faaite anaˈe tatou i te farii maitai i nia i te feia taiva ore? (b) No te aha Iesu i parau ai e ua maiti o Maria i te “mea tia ra”?

14 Ia ‘farii maitai anaˈe tatou i teie huru feia,’ ua haapapu te aposetolo Ioane e, e “riro mai tatou ei hoa rave ohipa i te parau mau nei.” Oia hoi, e riro tatou ei mau Kerisetiano maitatai aˈe i te hopearaa. No te mea te raveraa i te maitai i nia i te mau hoa faaroo, e mau ohipa kerisetiano atoa te reira. (Maseli 3:27, 28; Ioane 1, 3:18) Te vai ra te mau haamauruururaa i roto i te tahi atu tuhaa atoa. I to Maria raua Mareta fariiraa ia Iesu i to raua fare, ua hinaaro o Mareta e riro ei vahine farii manihini maitai na roto i te faaineineraa “i te mau mea e rave rahi” na Iesu. Ua faaite râ o Maria i te farii maitai na roto i te tahi atu raveraa. Ua “parahi ïa [oia] i te pae avae o Iesu i te faarooraa i ta ˈna parau,” e ua haapopou Iesu ia ˈna i to ˈna maitiraa i te “mea tia ra.” (Luka 10:38-42) E pinepine te mau tauaparauraa e te mau aparauraa e te feia aravihi e mau matahiti te maoro, i te riro ei mau taime faufaa roa i te hoê rui e o ratou.—Roma 1:11, 12.

I te mau tupuraa taa ê

15. Eaha te mau tupuraa taa ê e nehenehe e riro ei mau taime oaoa no te nunaa a Iehova?

15 Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano mau e pee ra i te mau peu matauhia aore ra e faatupu ra i te mau oroa e te mau arearearaa a teie nei ao, te vai nei râ te mau taime e nehenehe ratou e haaputuputu no te fanaˈo i te auhoaraa o vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua haere Iesu i te hoê oroa faaipoiporaa i Kana e ua apiti atoa oia i te oaoa o te oroa na roto i te faatupuraa i ta ˈna semeio matamua i reira. (Ioane 2:1-11) Oia atoa i teie mahana, e mau taime oaoa ta te nunaa taatoa a Iehova i roto i te hoê â mau tupuraa taa ê, e te faarahi nei te oroa e te arearearaa e tano i teie mau huru tupuraa. Eaha râ te mea e tano?

16. Eaha ta tatou mau aratairaa no nia i te haerea e tano i roto atoa i te mau tupuraa taa ê?

16 Na roto i to tatou tuatapaparaa i te Bibilia, te haapii nei tatou eaha te haerea e tano no te mau Kerisetiano, e te pee nei tatou i te reira i te mau taime atoa. (Roma 13:12-14; Galatia 5:19-21; Ephesia 5:3-5) E ere te mau amuimuiraa arearea, i roto anei i te mau faaipoiporaa aore ra no te tahi atu tumu, i te mau taime e e tiamâraa to tatou no te haapae i ta tatou mau faaueraa kerisetiano aore ra e rave i te tahi mea o ta tatou hoi e ore e rave na; aita atoa tatou e faahepohia ra ia pee i te mau peu matauhia a te fenua i reira tatou e faaea ˈi. Ua niuhia te rahiraa o te reira i nia i te mau peu faaroo hape aore ra te mau tiaturiraa haavare, e tae noa ˈtu i te tahi atu mau haerea atoa e ore roa ˈtu e tano no te mau Kerisetiano.—Petero 1, 4:3, 4.

17. (a) Eaha te mau tumu e faaitehia ra e mea faanaho-maitai-hia e e mea hiˈopoa-maitai-hia te oroa faaipoiporaa i Kana? (b) Na te aha e faaite ra e ua farii Iesu i taua tupuraa ra?

17 Ma te taio i te Ioane 2:1-11, e ere i te mea fifi no tatou ia ite e e tupuraa rahi tera e e rave rahi manihini tei tae. Teie râ, “ua parauhia” ia Iesu e i ta ˈna mau pǐpǐ “e haere” atoa; aita ratou i haere noa ma te ore e titau-manihini-hia mai, noa ˈtu e e fetii paha vetahi o ratou no te taata farii manihini. Te tapao atoa ra tatou e te vai ra te “mau tavini” e te hoê “tavana” atoa, o te ho atu i te mau faaueraa no nia i te mea e horoa aore ra e rave. Te faaite nei teie mau mea atoa e mea faanaho-maitai-hia e mea hiˈopoa-maitai-hia te ohipa. Te faaoti nei te aamu ma te parau e ua riro te mea ta Iesu i rave i te oroa ei “faaiteraa i to ˈna hanahana.” E maiti anei oia i taua tupuraa ra no te rave i te reira ahiri e e oroa maniania e te huehue teie? Eita roa ˈtu ïa.

18. Eaha te tia ia hiˈohia no nia i te tahi amuimuiraa arearea?

18 Eaha ïa, no te tahi mau tupuraa taa ê e titau manihini ai tatou i te taata? Te hinaaro nei tatou e haamanaˈo e te fa o te farii-maitai-raa ia vetahi ê, oia hoi ia “riro tatou [paatoa] ei feia rave ohipa atoa i te parau mau nei.” No reira, eita e navai ia pii i te hoê tupuraa ei amuimuiraa na te mau “Ite.” Te uiraa te tia ia uihia teie ïa, E faaiteraa anei teie e o vai tatou e eaha ta tatou mau tiaturiraa? Eiaha roa ˈtu tatou e faariro i teie mau huru tupuraa ei mau ravea ia pee roa tatou i te mau raveraa a teie nei ao, te raveraa i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei.” (Ioane 1, 2:15, 16) Tera râ, e tia i teie mau tupuraa ia faaite ma te au i to tatou tiaraa Ite no Iehova, e e tia ia tatou ia ite papu e te faahanahana ra e te faateitei ra to tatou haerea ia Iehova.—Mataio 5:16; Korinetia 1, 10:31-33.

‘Ia farii maitai ma te amuamu ore’

19. No te aha e tia ‘ia farii maitai tatou ia tatou iho ma te amuamu ore’?

19 A haere noa ˈi te huru tupuraa o te ao nei i te ino-roa-raa e a amahamaha noa ˈi te taata, e tia ia tatou ia imi i te mau ravea atoa ta tatou e nehenehe no te haapaari i te tatua piri e vai ra i rotopu i te mau Kerisetiano mau. (Kolosa 3:14) No reira, e tia ia tatou ia “uˈana maite te aroha ia tatou tatou iho,” mai ta Petero i faaitoito mai ia tatou. I te tupuraa mau, ua parau faahou oia e: “Ia farii maitai outou ia outou iho ma te amuamu ore.” (Petero 1, 4:7-9, MN) Ua ineine anei tatou no te farii maitai i to tatou mau taeae, no te horoa ia tatou iho no te faaite i te maitai e te tauturu? Aore ra te amuamu nei tatou ia tupu mai teie huru tupuraa? Ia na reira anaˈe tatou, te faaore nei ïa tatou i te oaoa ta tatou e nehenehe e fanaˈo e te erehia ra tatou i te haamauruururaa o te oaoa i te raveraa i te maitai.—Maseli 3:27; Ohipa 20:35.

20. Eaha te mau haamaitairaa i mua ia tatou nei mai te peu e te faaohipa nei tatou i te farii maitai i roto i te ao amahamaha i teie mahana?

20 E horoa mai te ohipa-piri-raa e to tatou mau hoa kerisetiano, no te faaite i te maitai e te farii maitai i te tahi e te tahi, e rave rahi roa haamaitairaa. (Mataio 10:40-42) Ua tǎpǔ Iehova i teie mau huru taata e “e hohora [oia] i to ˈna sekene i nia ia ratou. E ore ratou e poia faahou, e ore hoi e poihâ faahou.” Te parahiraa i raro aˈe i te sekene o Iehova, o te fanaˈoraa ïa i ta ˈna paruru e to ˈna farii maitai. (Apokalupo 7:15, 16, MN; Isaia 25:6) E, te fatata maira te haamaitairaa e fanaˈo i te farii maitai o Iehova e a muri noa ˈtu.—Salamo 27:4; 61:3, 4.

Nafea outou ia faataa mai?

◻ Eaha te ore e tia ia tatou ia haamoe ia hinaaro tatou e ite i te oaoa e te mauruuru mau?

◻ O vai ma te mau “otare e te mau vahine ivi,” e nafea tatou ia “hamani maitai” ia ratou?

◻ Eaha to tatou huru i nia i te “mau purutia” e te “feia ěê” i rotopu ia tatou?

◻ O vai ma te tia ia haapao-taa-ê-hia i teie mahana?

◻ Nafea te mau tupuraa taa ê e faaite ai i te huru feruriraa mau o te farii maitai?

[Hohoˈa i te api 16, 17]

I roto i te mau oroa e nehenehe tatou e farii maitai i te feia ěê, te mau tamarii otare, te feia i roto i te taviniraa ma te taime taatoa, e te tahi atu mau manihini

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono