Te tapearaa i te haerea tura i roto i te hoê ao faufau
“E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore, e te mârô ore. Ia riro outou ei feia hapa ore, e te ino ore, ei tamarii na te Atua aore e faainoraa, i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô.”—PHILIPI 2:14, 15.
1, 2. No te aha te Atua i titau ai e ia haamou-roa-hia te mau ati Kanaana?
AITA e feaaraa no nia i te mau faaueraa a Iehova. Te faaineine ra te mau ati Iseraela i te tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia, a faaue ai te peropheta ra o Mose ia ratou e: “E rave haapau roa râ oe ia ratou; oia te ati Kanaana ra, e te ati Amori, e te ati Heta, e te ati Perezi, e te ati Hevi, e te ati Iebusi; ta to Atua ra ta Iehova i faaue mai ia oe ra.”—Deuteronomi 7:2; 20:17.
2 E Atua aroha hoi o Iehova, no te aha ïa oia i titau ai e ia haamou-roa-hia te mau ati Kanaana? (Exodo 34:6) Hoê tumu oia ïa, ia ore te mau ati Kanaana ‘e haapii mai ia Iseraela ia rave atoa i ta ratou mau mea faufau i ravehia e ratou i to ratou ra mau atua, hara ˈtura i te Atua ia Iehova ra.’ (Deuteronomi 20:18) Ua parau atoa o Mose e: “No te parau ino hoi o teie nei mau nunaa i tiavaru ê ai Iehova ia ratou i mua ia oe na.” (Deuteronomi 9:4) E nunaa faufau mau aita e faaauraa te mau ati Kanaana. E mau peu matauhia na te mau ohipa taiata hairiiri e te haamori idolo i roto i ta ratou haamoriraa. (Exodo 23:24; 34:12, 13; Numera 33:52; Deuteronomi 7:5) Te taotoraa i te fetii piri, te peu tiaa, e te taatiraa i te animala, ‘e mau peu anaˈe ïa o te fenua o Kanaana.’ (Levitiko 18:3-25) Ma te taehae, e pûpû na ratou i te mau tamarii hapa ore ei tusia na te mau atua haavare. (Deuteronomi 18:9-12) Eita e maerehia i to Iehova faariroraa i te vairaa mai o teie nei mau nunaa ei atâtaraa no te maitairaa o ta ˈna mau tavini i te pae tino, i te pae morare, e i te pae varua!—Exodo 34:14-16.
3. Eaha te ohipa i tupu no te mea aita te mau ati Iseraela i haapao taatoa i te mau faaueraa a te Atua no nia i te mau ati Kanaana?
3 No te mea e aita te mau faaueraa a te Atua i haapao-taatoa-hia, e rave rahi ati Kanaana o tei ora mai i te haruraa o Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia. (Te mau tavana 1:19-21) I muri aˈe, ua faura faahou maira te mana o te mau ati Kanaana, e ua na ôhia ˈtura e: “Ua faarue hoi ratou [te mau ati Iseraela] i ta [Iehova] mau peu, e te faufaa na ˈna ta ˈna i fafau i to ratou ra mau metua: e ta ˈna hoi i faaite hua roa i roto ia ratou; ua pee atura ratou i te idolo maamaa, e ua maamaahia ratou, e ua pee i te mau fenua i haatihia ˈi ratou ra, o tei parauhia mai ratou e Iehova e, eiaha mai ta ratou ra te rave.” (Te mau arii 2, 17:15) Oia mau, i te roaraa o te mau matahiti, e rave rahi ati Iseraela o tei rave i te mau peu faufau iho o tei aratai i te Atua ia faaue e ia haamou-roa-hia te mau ati Kanaana—oia hoi te haamori idolo, te taiataraa rahi, e tae noa ˈtu i te faatusiaraa i te tamarii!—Te mau tavana 10:6; Te mau arii 2, 17:17; Ieremia 13:27.
4, 5. (a) Eaha tei roohia i nia ia Iseraela e ia Iuda taiva? (b) Eaha te faaueraa e horoahia ra i roto i te Philipi 2:14, 15, e eaha ïa te mau uiraa e hiti mai?
4 No reira te peropheta ra o Hosea i parau ai e: “E faaroo mai, e te tamarii a Iseraela, i te parau a Iehova: e mârôraa hoi ta Iehova i te mau taata o te fenua nei, no te mea, aita e parau mau, aore e aroha, aore hoi e ite i te Atua i te fenua nei. I te tuhi, e te haavare, e te taparahi taata, e te eiâ, e te faaturi, ua rave uˈana ratou, e ua taea te tahi toto i te tahi. E teie nei, e mihi te fenua nei, e te feia atoa i parahi i nia iho, e riro ïa i te taiâ, e te mau puaa atoa o te fenua nei, e te mau manu o te reva; e te iˈa atoa o te tai ra, e ravea-ê-hia ïa.” (Hosea 4:1-3) I te matahiti 740 H.T.T., ua pau te basileia apatoerau viivii ra no Iseraela ia Asura. E hau atu i te hoê senekele i muri iho, o te basileia apatoa taiva no Iuda ˈtura tei haruhia e Babulonia.
5 Te faaite ra teie nei mau tupuraa i te atâtaraa rahi ia hema ˈtu tatou i te peu faufau. Mea riri roa na te Atua te parau-tia ore e eita roa ˈtu oia e faatia i te reira i roto i to ˈna nunaa. (Petero 1, 1:14-16) Parau mau, te ora nei tatou i roto “i teie nei ao ino,” e ao o te viivii noa ˈtura. (Galatia 1:4; Timoteo 2, 3:13) Noa ˈtu râ, te faaue ra te Parau a te Atua i te mau Kerisetiano atoa, ia riro noa ratou “ei feia hapa ore, e te ino ore, ei tamarii na te Atua aore e faainoraa, i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô; ia anaana maite [ratou] i roto ia ratou mai te mau tiarǎmǎ o te ao nei.” (Philipi 2:14, 15) Nafea râ tatou ia tapea i te haerea tura i roto i te hoê ao faufau? E manuïa mau anei?
Te ao faufau no Roma
6. No te aha te mau Kerisetiano o te senekele matamua i faaruru ai i te fifi o te tapearaa i te haerea tura?
6 Ua faaruru te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te fifi o te tapearaa i te haerea tura, no te faufau rahi o te totaiete Roma taatoa. Ua parau te philosopho Roma ra o Seneka no nia i te feia o to ˈna ra tau e: “Te tataˈu hua nei te taata e ta vai te ino rahi roa ˈˈe. I te mau mahana atoa, te rahi noa ˈtura te hiaai i te ino, te iti noa ˈtura te mǎtaˈu i te ino.” Ua faaau oia i te totaiete Roma i “te hoê nunaa puaa oviri.” Eita ïa e maerehia e e hiaai na to Roma i te mau peu faaanaanataeraa mai te mau taputôraa taehae e te mau hautiraa teata faufau.
7. Mea nafea to Paulo faataaraa i te mau peu faufau i ravehia na e te mau taata e rave rahi i te senekele matamua ra?
7 Peneiaˈe ua manaˈo te aposetolo Paulo i te haerea hairiiri o te taata no te senekele matamua, ia ˈna i papai e: “No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; na ta ratou mau vahine hoi i ruri ê i te mea mau ra i te mea au ore. E te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine, tupu atura to ratou hinaaro ratou ratou iho; e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra, e te noaaraa te hoo i roto ia ratou iho i tei au i ta ratou ra hapa.” (Roma 1:26, 27) No to ratou hiaai rahi i te mau hinaaro viivii o te tino, ua î roa ˈˈera te totaiete Roma i te peu faufau.
8. Mea nafea to te tamarii rave-ino-pinepine-raahia i roto i te mau totaiete Heleni e Roma?
8 Aita te Aamu e haapapu maitai ra i te parareraa o te peu mahu i rotopu i to Roma. Tera râ, eita e ore e ua pee atu ratou i to Heleni na mua ˈtu ia ratou, o tei rave hua na i te peu mahu. E peu matauhia na e ia faaruri ê te mau taata ruhiruhia i te mau tamaroa apî, ma te rave mai ia ratou i pihai iho ia ratou, i roto i te hoê taairaa tamarii haapii e te orometua, tei aratai pinepine i te mau taurearea ia riro mai ei mahu. Aita e feaaraa e, o Satani e ta ˈna mau demoni to muri mai i taua mau peu faufau ra e te rave-ino-raa i te tamarii.—Ioela 3:3; Iuda 6, 7.
9, 10. (a) Mea nafea te Korinetia 1, 6:9, 10 i te faahaparaa i te mau peu faufau huru rau? (b) Eaha te haerea o vetahi i roto i te amuiraa no Korinetia i te matamua ra, e eaha te tauiraa o ta ratou i rave?
9 Ma te faauruahia mai e te Atua, ua papai o Paulo i te mau Kerisetiano no Korinetia e: “Eaha! aita outou i ite e e ore te feia parau-tia ore e parahi i te basileia o te Atua? Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te [v]arua o to tatou Atua.”—Korinetia 1, 6:9-11.
10 Ua faahapa ïa te rata faauruahia a Paulo i te peu taiata inaha, te na ôhia ra e “e ore hoi te taiata . . . e parahi i te basileia o te Atua.” I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te tahi mau peu faufau, ua parau râ o Paulo e: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.” Auaa te tauturu a te Atua, ua nehenehe te feia ohipa ino e riro ei feia mâ i to ˈna aro.
11. Eaha te haerea o te mau Kerisetiano o te senekele matamua i roto i te ao faufau o to ratou ra tau?
11 Oia mau, ua uˈana na te haerea tura kerisetiano i roto i te ao faufau o te senekele matamua ra. Ua ‘faahuru-ê-hia [te feia faaroo] i te faaapîraa i to ratou feruriraa.’ (Roma 12:2, MN) Ua faarue ratou i to ratou “haerea tahito” e ua ‘faaapîhia ratou i roto i te puai e turai ra i to ratou feruriraa.’ No reira, ua haapae ratou i te mau peu faufau a teie nei ao, e “ua ahu i te huru taata apî i poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.”—Ephesia 4:22-24, MN.
Te ao faufau no teie nei tau
12. Eaha te tauiraa i itehia na te ao nei mai te matahiti 1914 mai â?
12 E i to tatou nei tau? Te ora nei tatou i roto i te hoê ao faufau roa ˈtu â. Mai te matahiti 1914 mai â, ua ino noa ˈtu te huru morare na te ao nei. (Timoteo 2, 3:1-5) Ma te patoi i te mau manaˈo tumu no nia i te haerea tura, te huru morare tia, te tiaraa faaturahia, e te mau aveia morare tia, e rave rahi o tei manaˈo noa ia ratou iho ma “te ite ore i te haama.” (Ephesia 4:19) Ua parau te vea ra Newsweek e: “Te ora nei tatou i te hoê tau e haafaufaa ore nei i te morare,” e ua na ô atoa e, na roto i te huru morare e itehia nei, “mai te mea ra e na te taata tataitahi e maiti i te parau no te maitai e te ino, mai tei auhia e ana, aore ra ia au i te peu o te nunaa.”
13. (a) Mea nafea te rahiraa o te mau peu faaanaanataeraa i teie nei tau ia haaparare i te peu faufau? (b) Eaha te faahopearaa ino o te mau peu faaanaanataeraa tia ore i nia i te taata?
13 Mai tei tupu i te senekele matamua ra, ua parare roa te mau peu faaanaanataeraa hairiiri i teie nei tau. Te faaite tamau noa nei te afata teata, te radio, te mau hohoˈa teata, e te mau hohoˈa video i te mau ohipa taiata. Ua ô roa ˈtu te peu faufau na roto i te mau reni roro uira. Mea ohie roa ia rave mai i te mau hohoˈa faufau na roto i te mau reni roro uira i teie nei tau, e te tuati nei te mau taata ua rau to ratou faito matahiti i nia i taua mau reni ra. Eaha te mau faahopearaa? Te na ô ra te hoê papai vea e: “Ia puru roa anaˈe to tatou ihotumu i te toto e te ohipa ino e te taiata, e matau roa tatou i te toto e te ohipa ino e te taiata. Eita tatou e hitimahuta faahou. E rahi noa ˈtu te mau peu hairiiri i te faatiahia, no te mea e iti noa ˈtu tatou i te haafaufau i te reira.”—A faaau e te Timoteo 1, 4:1, 2.
14, 15. Eaha te haapapuraa e ua ino roa te huru morare i te pae taatiraa na te ao nei?
14 A hiˈo na i teie nei tumu parau a te vea ra The New York Times: “Te mea e faarirohia na ei peu haama tau 25 matahiti i teie nei, ua farii-roa-hia ïa i teie nei tau. Ua maraa te numera o te feia e maiti nei i te faaea noa ma te ore e faaipoipo, e ua naeahia i te 80 % [i te mau Hau Amui no Marite] i rotopu i te mau matahiti 1980 e 1991.” E ere i Marite Apatoerau anaˈe. Te faatia ra te vea ra Asiaweek e: “Te tupu nei te hoê aimârôraa rahi i roto i te mau fenua no [Asia]. Te tumu parau e aimârôhia ra, o te tiamâraa ïa i te pae taatiraa e te mau faufaa tumu, e te puai noa ˈtura te faaheporaa ia taui i te aveia.” Te faaite ra te mau numera e te rahi noa ˈtura te feia e farii nei i te faaturi e te taatiraa hou te faaipoiporaa i roto e rave rahi fenua.
15 Ua tohu te Bibilia e e uˈana roa ˈtu â te ohipa a Satani i to tatou nei tau. (Apokalupo 12:12) Eita ïa tatou e maere i te mea e, ua parare roa te mau peu faufau. Ei hiˈoraa, ua naeahia te rave-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa, i te mau faito aita e faaauraa.a Te faatia ra te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii e “te faaino nei te tapihooraa i te pae taatiraa, i te mau tamarii e nehenehe e parauhia i roto i te mau fenua atoa o te ao nei.” I te mau matahiti atoa, “hau atu i te 1 mirioni tamarii na te ao nei o te faahepohia nei ia rave i te ohipa taiata tamarii, o te aitauihia nei e o te hoohia nei no te ohipa taiata, e o te faaohipahia nei no te hamani i te mau hohoˈa faufau e te tamarii.” E ohipa parare roa atoa te peu mahu, e ua rave mai vetahi feia politita e te mau tia faaroo i te upoo no te faateiteiraa i teie nei peu ei “huru oraraa taa ê.”
Te haapaeraa i te mau peu faufau a teie nei ao
16. Eaha te tiaraa o te mau Ite no Iehova no nia i te huru morare i te pae taatiraa?
16 Aita te mau Ite no Iehova e turu nei i te manaˈo o te feia e faaitoito nei i te mau haerea morare faatia noa i te pae taatiraa. Te na ô ra te Tito 2:11, 12 e: “O te aroha mau o te Atua e ora ˈi te taata atoa ra, ua itea mai nei ïa, i te faaiteraa mai ia tatou e, e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.” Oia, e riri mau, e au ore rahi to tatou, i te mau peu faufau mai te taatiraa hou te faaipoiporaa, te faaturi, e te mau peu mahu.b (Roma 12:9; Ephesia 5:3-5) Teie te aˈoraa ta Paulo i horoa: “O te taata atoa e faahiti i te iˈoa o [“Iehova,” MN] ra, e faarue anaˈe ratou i te parau ino.”—Timoteo 2, 2:19.
17. Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano mau no nia i te inuraa i te ava?
17 Te haapae nei te mau Kerisetiano mau i te manaˈo o teie nei ao e na ô ra e e ere te mau peu faufau i te mea ino roa. Ei hiˈoraa, te manaˈo nei e rave rahi taata i teie nei tau e, e faaanaanataeraa noa te inu-hua-raa i te ava. Tera râ, te pee nei te nunaa o Iehova i te aˈoraa a te Ephesia 5:18 e na ô ra e: “Eiaha ia taero i te uaina e tupu ai te taiata ra; ia î râ outou i te [v]arua.” Mai te peu e e maiti te hoê Kerisetiano i te inu, e inu ïa oia ma te au.—Maseli 23:29-32.
18. Nafea te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia aratai i te mau tavini a Iehova i roto i to ratou huru i nia i te mau melo utuafare?
18 Ei mau tavini a Iehova, e tia atoa ia tatou ia haapae i te manaˈo o vetahi mau taata no teie nei ao, e parau nei e aita e ino ia tamaˈi e ia tuôtuô i nia i to ratou hoa faaipoipo aore ra i ta ratou mau tamarii, aore ra ia faaino ia ratou e te mau parau haamauiui. Ma te hinaaro e tapi i te haerea tura, te ohipa amui nei te mau tane e te mau vahine kerisetiano no te pee i te aˈoraa a Paulo: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.”—Ephesia 4:31, 32.
19. Eaha te faito o te peu tia ore i roto i te ao o te tapihooraa?
19 E mau peu matau-atoa-hia te haerea tia ore, te ohipa taviri, te haavare, te mau ravea tapihooraa aroha ore, e te eiâ, i teie nei tau. Te faatia ra te hoê tumu parau a te vea tapihooraa ra CFO e: “Ua faaite mai te hoê titorotororaa i ravehia i nia e 4 000 feia rave ohipa . . . e e 31 % o te feia i titorotorohia o tei ite i te tahi ‘haerea tia ore roa’ i roto i te matahiti na mua ˈtu.” Teie haerea tia ore, o te haavare ïa, te faahaperaa i te mau papie, te faaheporaa i te pae taatiraa, e te eiâ. Ia nehenehe tatou e vai mâ noa i te pae morare i te aro o Iehova, e tia ia tatou ia ape i teie mau huru peu e ia faaite i te haerea tia i roto i ta tatou mau ohipa tapihooraa.—Mika 6:10, 11.
20. No te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia haapae i “te nounou moni”?
20 A hiˈo na i te ohipa i farereihia e te hoê taata o tei manaˈo e e rahi atu to ˈna taime no te tavini i te Atua, ia manuïa oioi noa ta ˈna opuaraa tapihooraa. Ua faahema oia i te tahi pueraa ia tuu ratou i te moni i roto i teie opuaraa ma te faatiatia rahi roa i te moni apî e noaa mai. I muri iho, aita teie mau apî i noaa mai, e no to ˈna imiraa i te mau ravea atoa no te tapoˈi i te mau pau rahi i itehia mai, ua tae roa ˈtura oia i te eiâ i te moni i tuuhia i roto i to ˈna rima. No ta ˈna mau ohipa i rave e to ˈna haerea tatarahapa ore, ua tiavaruhia ˈtura oia i rapae i te amuiraa kerisetiano. E parau mau roa teie faaararaa a te Bibilia: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore. O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.”—Timoteo 1, 6:9, 10.
21. Eaha te haerea matauhia e te mau taata mana no teie nei ao, tera râ, eaha te haerea te tia i te feia e tiaraa tiaau to ratou ia faaite i roto i te amuiraa kerisetiano?
21 Mea pinepine te mau taata puai e te mana no teie nei ao i te erehia i te haerea tura e te haapapu nei ratou i te parau mau o teie nei parau paari, ‘E faaino te mana.’ (Koheleta 8:9) I roto i te tahi mau fenua, ua matau roa te mau haava, te mau mutoˈi, e te feia politita i te rave i te ohipa peta e vetahi atu mau peu taviri. Teie râ, e tia i te feia e rave nei i te upoo i roto i te amuiraa kerisetiano ia faaite i te haerea tura e ia ore e faateitei i nia ia vetahi ê. (Luka 22:25, 26) Aita te mau matahiapo, e tae noa ˈtu i te mau tavini tauturu, e tavini nei ‘ia noaa mai te taoˈa tia ore.’ E tia ia ratou ia haapae roa i te mau faahemaraa atoa no te faaruri ê aore ra no te taui i ta ratou mau faaotiraa ia noaa mai te tahi taoˈa.—Petero 1, 5:2; Exodo 23:8; Maseli 17:23; Timoteo 1, 5:21.
22. Eaha ta te tumu parau i muri iho e tuatapapa mai?
22 I roto i te taatoaraa, te upootia nei te mau Kerisetiano i te tapearaa i te haerea tura i roto i teie ao faufau. Teie râ, e titau te haerea tura hau atu i te haapae-noa-raa i te ino. E tuatapapa mai te tumu parau i muri iho i te mea e titauhia no te faatupu i te haerea tura.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te mau tumu parau ra “A paruru i ta outou mau tamarii!,” i roto i A ara mai na! o te 8 no Atopa 1993.
b Te feia i rave na i te mau peu mahu i mutaa ihora, e nehenehe ratou e taui i to ratou haerea, mai ta vetahi i rave na i te senekele matamua ra. (Korinetia 1, 6:11) Ua vauvauhia te mau haamaramaramaraa faufaa roa i roto i te A ara mai na! o te 22 no Mati 1995, i te mau api 21-23 (Farani).
Uiraa haamanaˈoraa
◻ No te aha o Iehova i faaue ai e ia haamou-roa-hia te mau ati Kanaana?
◻ Eaha te mau peu faufau i matauhia na i te senekele matamua ra, e eaha te haerea o te mau Kerisetiano i roto i taua mau huru tupuraa ra?
◻ Eaha te haapapuraa e ua ino noa ˈtu te huru morare na te ao nei mai te matahiti 1914 mai â?
◻ Eaha te mau peu faufau matauhia ta te nunaa a Iehova e haapae nei?
[Hohoˈa i te api 9]
E feia haerea tura te mau Kerisetiano o te senekele matamua, noa ˈtu e ua ora na ratou i roto i te hoê ao faufau
[Hohoˈa i te api 10]
Ua ô roa atoa te peu faufau na roto i te mau reni roro uira, e mea na reira te mau taurearea e rave rahi e vetahi atu e mataitai ai i te mau hohoˈa faufau
[Hohoˈa i te api 12]
E tia i te mau Kerisetiano ia tapea i te haerea tura, eiaha râ ia pee i te mau huru raveraa tia ore a vetahi ê