VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/8 api 11-16
  • “Ia faaahuhia outou i te haehaa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia faaahuhia outou i te haehaa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru feruriraa o te ao i parare
  • Tei pihai iho Iehova i te feia haehaa
  • Te haapiiraa ia riro ei taata haehaa
  • Te haerea maitai
  • ‘A ahu i te haehaa’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • A atuatu i te haehaa mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Nafea outou e nehenehe ai e faaite i te haehaa mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • A pee i te hiˈoraa ta Iesu i horoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/8 api 11-16

“Ia faaahuhia outou i te haehaa”

“E patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.”—PETERO 1, 5:5.

1, 2. Eaha na huru feruriraa taa ê e piti o te ohipa puai i nia i te haerea o te taata?

I ROTOPU i te mau huru feruriraa ta te Parau a te Atua e faaite ra ia tatou, te vai ra e piti huru feruriraa taa ê. E mana puai to raua i nia i te haerea o te taata. Te faataahia ra te hoê mai “te haehaa.” (Petero 1, 5:5) Te faataa ra te hoê titionare i te parau ra “haehaa” mai te “haehaaraa i roto i te haerea aore ra te feruriraa: aita e faateiteiraa ia ˈna iho.” Hoê â te haehaa e te aau haehaa, e ia au i te manaˈoraa o te Atua, e huru maitai au roa teie.

2 O te teoteo te tahi atu huru feruriraa. Te faataahia ra te teoteo mai “te faaoru-hua-raa,” mai “te haavahavaharaa.” E haapao noa te taata teoteo ia ˈna iho, e e titau oia i te mau faufaa materia, miimii, e vetahi atu â noa ˈtu eaha te mau faahopearaa ino i nia ia vetahi ê. Te tapao ra te Bibilia hoê faahopearaa: “Te faatere nei te taata i te taata no to ˈna iho pohe, MN.” Te parau atoa ra te Bibilia i ‘te feiiraa e te taata-tupu’ a ‘amu ai i te mataˈi’ no te mea ia pohe oia “aita hoi a ˈna e faufaa i noaa.” Mea au ore roa na te Atua i teie huru teoteo.—Koheleta 4:4; 5:15; 8:9.

Te huru feruriraa o te ao i parare

3. Eaha te huru feruriraa o te ao i parare?

3 Teihea o na huru feruriraa e piti e itehia ra i roto i te ao i teie mahana? Eaha te huru feruriraa o te ao i parare? Teie ta te hoê buka (World Military and Social Expenditures 1996) e tapao ra: “Aita ˈtu senekele e faaauhia i te 20raa o te senekele i roto i te haavîraa uˈana . . . ino mau.” No te tataˈuraa ia noaa mai te mana i te pae politita e i te pae faanavairaa faufaa—e te mau tataˈuraa nunaa, faaroo, opu fetii, pǔpǔ taata—hau atu i te 100 mirioni taata i pohe i teie senekele. Ua maraa atoa te haerea miimii o te taata. Teie ta te hoê vea (Chicago Tribune) i parau: “I roto i te maˈi totiale, te vai ra te haavîraa uˈana maamaa, te rave-ino-raa i te tamarii, te faataaraa, te inu-hua-raa, te maˈi SIDA, te haapoheraa te mau taurearea ia ratou iho, te raau taero, te mau pǔpǔ taurearea o te aroâ, te maferaraa, te tiamâ-ore-raa, te haamaruaraa tamarii, te ohipa taiata faufau, . . . te haavare, te eiâ, te ohipa ino i te pae politita . . . Ei mau manaˈo morare, aita e maitai e aita e ino faahou.” No reira te hoê vea (UN Chronicle) i faaara ˈi e: “Te topa ra te mau totaiete.”

4, 5. Nafea te huru feruriraa o te ao e faataa-papu-hia ˈi i roto i te parau tohu Bibilia no to tatou nei tau?

4 Te tupu nei teie mau mea na te ao nei mai ta te Bibilia iho â i tohu no to tatou nei tau: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei . . . E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei.”—Timoteo 2, 3:1-4.

5 E faataaraa tano maitai teie o te huru feruriraa o teie nei ao i parare. E huru miimii “o vau na mua.” Te faaitehia ra te faatitiauaraa i rotopu i te mau nunaa e te faatitiauaraa i rotopu i te mau taata. I roto i te mau tataˈuraa tuaro, ei hiˈoraa, mea rahi te mau maona o te hinaaro e o ratou te numera hoê noa ˈtu e e haamauiui te reira ia vetahi ê i te pae o te mau manaˈo horuhoru e tae noa ˈtu i te pae tino. Ua tupu teie huru feruriraa miimii i roto i te mau tamarii e te tamau noa ra i roto i te mau tuhaa e rave rahi o te oraraa o te feia paari. Teie ïa te tupu mai “te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha.”—Galatia 5:19-21.

6. O vai te faatupu ra i te miimii, e eaha te manaˈo o Iehova i teie huru feruriraa?

6 Ia au i te Bibilia, te faaite ra te huru feruriraa miimii o teie nei ao i to “tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” No nia i te mana o Satani i nia i te taata e ora nei i teie anotau hopea ati rahi, te tohu ra te Bibilia e: “E ati ra hoi to te fenua . . . tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:9-12) No reira, ua haapuai oia e ta ˈna mau demoni i ta ratou mau tutavaraa e faatupu i te hoê huru feruriraa miimii i roto i te fetii taata nei. E eaha te manaˈo o Iehova i teie ohipa? Te na ô ra ta ˈna Parau e: “Te [“au ore,” MN] ra Iehova i te feia atoa i teoteo te aau ra.”—Maseli 16:5.

Tei pihai iho Iehova i te feia haehaa

7. Eaha te manaˈo o Iehova i te feia haehaa, e eaha ta ˈna e haapii ra ia ratou?

7 I te tahi aˈe pae, te haamaitai ra Iehova i te feia feruriraa haehaa. Teie ta te Arii Davida i parau i roto i ta ˈna himene ia Iehova: “O te feia [“haehaa,” MN], e faaorahia ïa e oe ra, tei nia râ to mata i te teoteo ra, ia tuuhia ïa e oe i raro.” (Samuela 2, 22:1, 28) No reira te Parau a te Atua e aˈo ai e: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei . . . E imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” (Zephania 2:3) Te feia e imi ra ia Iehova ma te haehaa, te haapiihia ra ïa ratou e ana ia faaohipa i te hoê huru feruriraa taa ê roa i to teie nei ao. “E haapii mai oia i te feia aau mǎrû i to ˈna iho eˈa.” (Salamo 25:9; Isaia 54:13) O te eˈa o te here taua eˈa ra. Ua niuhia i nia i te raveraa i te mea maitai ia au i te mau ture a te Atua. Ia au i te Bibilia, “e ore” te here niuhia i nia i te mau faaueraa tumu ‘e feii, e ore e faarahi, . . . eita e imi i te maitai no ˈna iho.’ (Korinetia 1, 13:1-8) E faaite atoa oia i te haehaa.

8, 9. (a) Nohea mai te here niuhia i nia i te mau faaueraa tumu? (b) No te aha mea faufaa ia pee i te here e te haehaa ta Iesu i faaite?

8 Ua haapii Paulo e te tahi atu mau Kerisetiano o te senekele matamua i teie huru here i roto i te mau haapiiraa a Iesu. E ua haapii Iesu i te reira i to ˈna Metua, o Iehova, ta te Bibilia e parau ra e: “E [“here,” MN] hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Ua ite Iesu i te hinaaro o te Atua no ˈna, ia ora hoi oia ia au i te ture o te here, e ua na reira oia. (Ioane 6:38) No reira oia i aroha ˈi i te feia i faateimahahia, te feia veve, e te feia hara. (Mataio 9:36) Teie ta ˈna i parau ia ratou: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau.”—Mataio 11:28, 29.

9 Ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa ia pee i to ˈna here e to ˈna haehaa i to ˈna parauraa ia ratou e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [“here,” MN] outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) E faataa ê mai ratou i teie nei ao miimii. No reira Iesu e nehenehe ai e parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 17:14) Eita, eita ratou e pee i te huru feruriraa faaoru e te miimii o te ao a Satani. E pee râ ratou i te huru feruriraa o te here e te haehaa ta Iesu i faaite.

10. Eaha ta Iehova e rave ra i nia i te feia haehaa i to tatou nei tau?

10 Ua tohu te Parau a te Atua e i teie anotau hopea, e haaputuputuhia te feia haehaa i roto i te hoê totaiete niuhia i nia i te here e te haehaa. No reira, i roto i te hoê ao e rahi noa ˈtura to ˈna teoteo, te faaite ra te nunaa o Iehova i te haerea taa ê—te haehaa. Te na ô ra ratou e: “E haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau teitei], . . . e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:2, 3) O te mau Ite no Iehova teie totaiete rahi e haere ra na te mau eˈa o te Atua. Te vai atoa ra te “feia rahi roa” e maraa noa ra “e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Teie feia rahi roa, e mau mirioni ïa ratou. Nafea Iehova e haapii ai ia ratou ia riro ei mau taata haehaa?

Te haapiiraa ia riro ei taata haehaa

11, 12. Nafea te mau tavini a te Atua e faaite ai i te haehaa?

11 Na roto i te ohiparaa te varua o te Atua i nia i to ˈna nunaa aau tae, e nehenehe ratou e haapii i te upootia i nia i te huru feruriraa ino o te ao e i te faaite i te hotu o te varua o te Atua. Oia hoi ‘te [“here,” MN], te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore.’ (Galatia 5:22, 23) No te tauturu ia ratou ia faaohipa i taua mau huru maitatai ra, te aˈohia ra te mau tavini a te Atua eiaha ratou “e faateitei faufaa ore noa, i te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.” (Galatia 5:26) Ua parau atoa te aposetolo Paulo e: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe . . . eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo.”—Roma 12:3.

12 Te faaue ra te Parau a te Atua i te mau Kerisetiano mau “eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi [te mau tavini a te Atua] eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:3, 4) “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24) Oia, “e patu te here” ia vetahi ê na roto i te mau parau e te mau ohipa miimii ore. (Korinetia 1, 8:1, MN) E faatupu oia i te rave-amui-raa i te ohipa, eiaha te faatitiauaraa. Aita e huru feruriraa “o vau na mua” i rotopu i te mau tavini a Iehova.

13. No te aha e haapii ai i te faaohipa i te haehaa, e nafea e haapii ai i te reira?

13 No to tatou râ huru tia ore, aita tatou i fanauhia mai ei taata haehaa. (Salamo 51:5) Mea haapiihia teie huru maitai. E mea fifi paha te reira no te feia aita i haapiihia i te mau eˈa o Iehova i to ratou nainairaa, e ua farii râ ratou i te reira i muri aˈe. Ua hamani aˈena ratou i to ratou huru niuhia i nia i te haerea o teie nei ao tahito. No reira, e tia ia ratou ia haapii i te ‘haapae i to ratou haerea i mutaa iho’ e “ia ahu i te huru taata apî o tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau, MN.” (Ephesia 4:22, 24) Maoti te tauturu a te Atua e nehenehe ai te feia aau haavare ore e rave i ta ˈna e titau ra ia ratou: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.”—Kolosa 3:12.

14. Nafea to Iesu faahaparaa i te hinaaro e faateitei ia ˈna iho?

14 Ua haapii atoa te mau pǐpǐ a Iesu i te reira. E taata feruriraa paari ratou i to ratou riroraa ei pǐpǐ na ˈna e te vai ra te tahi faito feruriraa tataˈu o teie nei ao i roto ia ratou. I te aniraa te metua vahine o na pǐpǐ e piti ia faateiteihia ta ˈna na tamaiti, teie ta Iesu i parau: “Te faahepo nei te hui mana o te Etene [i te taata], e te feia rarahi ra te mana ra ïa i nia iho ia ratou. Eita râ e tia ia na reira i roto ia outou; o te hinaaro râ i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou: aita atoa hoi te Tamaiti a te taata nei [o Iesu] i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:20-28) I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaohipa i te mau tiaraa no te faateitei ia ratou, ua na ô atoa oia e: “E taeae anaˈe outou atoa.”—Mataio 23:8.

15. Eaha te huru o te feia e hinaaro i te toroa tiaau, e tia ˈi?

15 Te hoê pǐpǐ mau a Iesu, e tavini oia, e tîtî oia no te mau hoa Kerisetiano. (Galatia 5:13) E parau mau iho â râ no te feia e hinaaro ra e riro ei tiaau i roto i te amuiraa. Eiaha roa ˈtu ratou e tataˈu ia noaa te tiaraa teitei aore ra te mana faatere; eiaha ratou e ‘faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua, ei aveia râ ratou no te nǎnǎ.’ (Petero 1, 5:3) Oia mau, ia faaite te hoê taata i te hoê huru feruriraa miimii, eita ïa e tano ia rave oia i te hopoia tiaau. Mea ino taua huru taata ra no te amuiraa. Parau mau, mea maitai “ia hinaaro uˈana te hoê taata i te toroa [“tiaau,” MN],” ia hinaaro râ oia e tavini i te tahi atu mau Kerisetiano. E ere teie toroa i te hoê tiaraa teitei aore ra te mana faatere, no te mea tei rotopu te mau tiaau i te feia haehaa roa ˈˈe i roto i te amuiraa.—Timoteo 1, 3:1, 6.

16. No te aha Dioterephe i faahapa-tahaa-hia ˈi i roto i te Parau a te Atua?

16 Te huti ra te aposetolo Ioane i to tatou ara-maite-raa i nia i te hoê taata mea hape to ˈna manaˈo, ma te parau e: “I papai na vau i te parau i te ekalesia na; o Dioterephe râ o tei faateitei ia ˈna iho i nia iho ia ratou ra, e ore oia e farii mai ia matou.” Aita teie taata e faatura ra ia vetahi ê e te tamata ra oia i te haapapu i to ˈna iho tiaraa. Ua turai râ te varua o te Atua ia Ioane ia papai i roto i te Bibilia i te ohipa a Dioterephe no to ˈna haerea “o vau na mua.”—Ioane 3, 9, 10.

Te haerea maitai

17. Nafea to Petero, Paulo, e Baranaba faaiteraa i te haehaa?

17 Mea rahi te mau hiˈoraa Bibilia o te haerea maitai, o te haehaa. I to Petero tomoraa i roto i te fare o Korenelio, ua ‘mairi ihora’ taua taata ra “i raro i [to Petero] pae avae, tahopu maira ia ˈna.” Aita oia i farii i teie faateiteiraa, “ua faatia ˈtura râ Petero ia ˈna, na ô atura, A tia, e taata atoa hoi au nei.” (Ohipa 10:25, 26) A vai ai Paulo e Baranaba i Lusetera, ua faaora Paulo i te hoê taata pirioi mai to ˈna fanauraahia mai. I te pae hopea, ua parau te nahoa rahi e e mau atua teie mau aposetolo. Teie râ, “hahae atura [Paulo e Baranaba] i to raua ahu, hohoro atura i roto i taua mau taata ra tiaoro atura, na ô atura, E homa e, eaha outou i na reira mai ai? e taata mau â hoi mâua, mai ia outou atoa na te huru.” (Ohipa 14:8-15) Aita teie mau Kerisetiano haehaa i farii i te faahanahanaraa a te mau taata.

18. Ma te haehaa, eaha ta te hoê melahi puai i parau ia Ioane?

18 I te horoaraahia i te aposetolo Ioane “te apokalupo a Iesu Mesia,” na te hoê melahi i faaite mai ia ˈna. (Apokalupo 1:1) No te mea e mea puai te hoê melahi, te taa ra ia tatou no te aha Ioane i mǎtaˈu ai, inaha ua haapohe hoê noa melahi 185 000 taata no Asura i roto hoê noa rui. (Te mau arii 2, 19:35) Te faatia ra Ioane e: “E ite aˈera hoi e faaroo aˈera vau, ua tipapa ihora hoi au i raro i te pae avae o te melahi e haamori ia ˈna, i tei faaite mai ia ˈu i teie nei mau parau. Ua parau maira oia ia ˈu, [“A haapao maitai!,” MN] Eiaha roa, e taetaeae tavini hoi au no oe, e no to mau taeae . . . O te Atua te haamori.” (Apokalupo 22:8, 9) E melahi haehaa mau â teie melahi puai!

19, 20. A faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te faaoru o te mau tenerara upootia no Roma e te haehaa o Iesu.

19 O Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o tei faaite i te haehaa. E Tamaiti fanau tahi oia na te Atua, o ˈna te Arii o te Basileia i te raˈi o te Atua. I to ˈna faaiteraa ia ˈna i te taata mai te reira, aita oia i rave mai te mau tenerara upootia i te tau Roma. E haaporotehia ratou—te vai ra te mau haereraa—e paiuma ratou i nia i te mau pereoo i faaunaunahia i te auro e te ivori, o te hutihia e te mau puaahorofenua uouo, tae noa ˈtu e te mau elefani, te mau liona, aore ra te mau nemera. I roto i te mau haereraa, e himene te feia hauti upaupa i te mau himene upootiaraa, te vai ra te mau pereoo iti î i te mau taoˈa i haruhia e te mau pereoo rahi parahurahu e faahohoˈa ra i te aroraa. Te vai atoa ra te mau arii, te mau tamaiti huiarii, e te mau tenerara e to ratou mau utuafare i haruhia, mea pinepine aita to ratou e ahu no te faahaama ia ratou. Te itehia ra i roto i teie mau tupuraa te teoteo e te faaoru.

20 Area Iesu ra, mea taa ê ïa ta ˈna raveraa. Ua ineine oia i te auraro ma te haehaa ia tupu te parau tohu no nia ia ˈna, oia hoi: “Inaha, te haere maira to arii ia oe ra: e parau-tia ta ˈna, e o te Ora hoi oia, haehaa to ˈna, i te parahiraa i nia i te asini.” Ua paiuma oia ma te haehaa i nia i te hoê animala amo hopoia, eiaha i nia i te hoê pereoo e hutihia e te mau animala faahiahia. (Zekaria 9:9; Mataio 21:4, 5) Auê te feia haehaa i te oaoa e o Iesu te Arii i maitihia e Iehova i nia i te fenua taatoa i roto i te ao apî, te hoê taata haehaa mau, î i te here, te hamani maitai e te aroha!—Isaia 9:6, 7; Philipi 2:5-8.

21. E ere te haehaa i te aha?

21 I te mea e mau taata haehaa o Iesu, Petero, Paulo e vetahi atu mau tane e mau vahine faaroo i te mau tau Bibilia, e tapao faaite ïa e e ere te haehaa i te hoê huru paruparu. Eita, te faaite ra te haehaa i te huru puai, no te mea e mau taata faaoromai ratou e te itoito. Maoti te puai rahi i te pae feruriraa e i te pae morare, ua faaoromai ratou i te mau tamataraa uˈana. (Hebera, pene 11) E i teie mahana, ia faaite te mau tavini a Iehova i te haehaa, e puai-atoa-hia ratou no te mea te turu ra te Atua i te feia haehaa na roto i to ˈna varua moˈa puai. No reira tatou e faaitoitohia ˈi: “O outou atoa . . . ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa. E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra.”—Petero 1, 5:5, 6; Korinetia 2, 4:7.

22. Eaha te tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 Te vai ra te tahi atu huru maitai o te haehaa e tia i te mau tavini a te Atua ia faaohipa. Na taua huru ra e turu rahi i te paturaa i te huru feruriraa o te here e te ohipa-amui-raa i roto i te mau amuiraa. Oia mau, e tuhaa faufaa te reira o te haehaa. E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

Faahaamanaˈoraa

◻ A faataa i te huru feruriraa o teie nei ao i parare.

◻ Nafea Iehova e haamaitai ai i te feia haehaa?

◻ No te aha e tia ˈi ia haapii i te faaohipa i te haehaa?

◻ Eaha te tahi mau hiˈoraa Bibilia o te mau taata i faaite i te haehaa?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua parau te melahi ia Ioane e: “Eiaha roa, e taetaeae tavini hoi au”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono