Ua ite Iehova i te faaora i to ˈna nunaa
“Ua ite maori te Fatu [o Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati.”—PET. 2, 2:9.
NO TE AHA E TIATURI AI E:
Ua ite Iehova i te aratai i te mau mea atoa ia tupu ta ˈna opuaraa?
E faaohipa Iehova i to ˈna mana no to ˈna nunaa?
Ua ite Iehova eaha te tupu i te “ati rahi”?
1. Eaha te huru o te ao a Satani i te “ati rahi”?
E TAE taue noa mai ta te Atua haavaraa i nia i te ao a Satani. I “te mahana rahi o Iehova,” e arepurepu te ao. (Tes. 1, 5:2, 3) E itehia te mauiui e te ahoaho. (Zeph. 1:14-17) Ia au i te Bibilia, “aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao.”—A taio i te Mataio 24:21, 22.
2, 3. (a) Eaha ta te nunaa o te Atua e faaruru i te “ati rahi”? (b) Eaha te haapuai i to tatou tiaturi no te mea e tupu a muri aˈe?
2 A piri noa ˈi te “ati rahi” i te hopea, o te nunaa iho â o te Atua ta “Goga i te fenua o Magoga” e aro. E haere mai te hoê ‘nuu puai mai te ata ra e moe ai te fenua’ e haamou i to Iehova mau taata. (Ezk. 38:2, 14-16) Aita hoê aˈe faanahoraa taata e paruru i to te Atua nunaa. Tei ia ˈna anaˈe to ratou ora. E nafea ïa ratou?
3 Ei tavini a Iehova, te tiaturi ra anei oe e e nehenehe e e faaora iho â Iehova i to ˈna nunaa i te ati rahi? Ua papai te aposetolo Petero: “Ua ite maori te Fatu [o Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra, e te tapea i te feia parau-tia ore e ia tae i te mahana haavaraa, ia pohe.” (Pet. 2, 2:9) E haapuai te feruriruriraa i ta Iehova mau ohipa faaoraraa i tahito i to tatou tiaturi no te mea e tupu a muri aˈe. E hiˈopoa anaˈe e toru hiˈoraa o te tauturu mai ia tiaturi e e nehenehe Iehova e faaora i to ˈna nunaa.
UA ORA MAI I TE DILUVI
4. Mea faufaa ia faanahohia te taime, no te aha?
4 E hiˈopoa anaˈe na mua i te aamu o te diluvi i te tau o Noa. Ia tupu to Iehova hinaaro, mea faufaa ïa ia faanahohia te taime. Mea titauhia ia oti te araka i te hamanihia e ia arataihia te animara i roto hou te diluvi e tae mai ai. Ia au i te Genese, aita Iehova i tiai ia oti tera ohipa no te faaoti afea te diluvi e tupu ai. E nehenehe oia e maiti i te hoê taio mahana ma te ore e haapeapea e ineine anei te araka. Hou râ te Atua a faaue ai ia Noa ia hamani i te araka, ua ite oia afea te diluvi e haamata ˈi. Mea nafea tatou i ite ai?
5. Ia au i te Genese 6:3, eaha ta Iehova i parau? Inafea to ˈna faahitiraa i te reira?
5 Te faahiti ra te Bibilia e ua rave Iehova i te hoê faaotiraa i nia i te raˈi. Ia au i te Genese 6:3, ua na ô oia: “E ore roa tau [v]arua e mârô i te taata nei e a muri noa ˈtu, e taata hoi oia: e teie nei, o to ratou pue mahana e toe nei, hoê ïa hanere, e piti ahuru i te matahiti.” Aita e parauhia ra no nia i te roaraa o te oraraa o te taata. E faaotiraa râ teie na te Atua e faaore i te ino i te fenua nei.a I te mea e ua haamata te diluvi i 2370 hou te Mesia, ua faahiti ïa te Atua i teie parau i 2490 hou te Mesia. I tera taime, e 480 matahiti to Noa. (Gen. 7:6) Fatata e 20 matahiti i muri aˈe, i 2470 hou te Mesia, fanauhia maira ta Noa na tamaroa. (Gen. 5:32) Hoê hanere matahiti hou te diluvi, aitâ Iehova i parau ia Noa i te ohipa taa ê ta ˈna e rave no te faaora i te taata. Ua tiai râ oia ehia maororaa?
6. Inafea to Iehova faaueraa ia Noa ia hamani i te araka?
6 E au ra e ua tiai Iehova e rave rahi matahiti. No te aha tatou e parau ai mai tera? Ia au i te faatiaraa faaurua, ua paari e ua faaipoipo ê na ta Noa mau tamaiti a na ô atu ai te Atua ia ˈna: “E faaau na . . . vau i tau faufaa ia oe; e tae oe i roto i te pahi [aore ra araka]; o oe, e to mau tamarii, e to vahine, e na vahine a to tamarii ra.” (Gen. 6:9-18) Mea papu e ua faauehia Noa ia hamani i te araka e 40 aore ra e 50 noa matahiti hou te diluvi.
7. (a) Mea nafea to Noa e to ˈna utuafare faaiteraa i te faaroo? (b) Inafea to te Atua faaite-papu-raa ia Noa i te taime e haamata ˈi te diluvi?
7 A hamani noa ˈi Noa e to ˈna utuafare i te araka, i uiui na paha ratou e nafea te Atua e faatupu ai i ta ˈna opuaraa e afea te diluvi e haamata ˈi. Noa ˈtu e aita ratou i ite, ua tamau noa ratou i te ohipa. Te na ô ra te Bibilia: “Ua na reira hoi Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Gen. 6:22) E hitu mahana hou te diluvi, taime hinaarohia no te haaputuputu i te animara i roto i te araka, i faaite atu ai Iehova ia Noa i te reira. A iritihia ˈi te mau uputa o te raˈi “i te ono o te hanereraa o to Noa matahiti, i te piti o te marama, e te ahuru ma hitu o te rui i taua marama ra,” ua naho te mau mea atoa.—Gen. 7:1-5, 11.
8. E nafea te faatiaraa o te diluvi e tauturu mai ai ia tiaturi e ua ite Iehova afea e faaora ˈi i to ˈna nunaa?
8 Ia au i te faatiaraa o te diluvi, ua ite iho â Iehova afea e nafea ia faaora i to ˈna nunaa. A piri noa ˈtu ai tatou i te hopea o teie nei ao, ia tiaturi tatou e e tupu iho â ta Iehova i opua i ‘te mahana e te hora mau’ ta ˈna i faataa.—Mat. 24:36; a taio i te Habakuka 2:3.
UA ORA MAI I TE MITI UTEUTE
9, 10. Mea nafea to Iehova faaohiparaa i ta ˈna mau tavini ia topa to Aiphiti nuu i roto i te herepata?
9 I ite mai nei tatou na roto i te faatiaraa o te diluvi e te faatere ra Iehova i te mau mea atoa ia tupu ta ˈna opuaraa. Na roto i te piti o te hiˈoraa, e ite mai tatou i te tahi tumu e tiaturi ai e e faaora Iehova i to ˈna nunaa: E faaohipa oia i to ˈna puai otia ore ia tupu iho â to ˈna hinaaro. I te tahi mau taime, ua faaohipa oia i ta ˈna mau tavini ia topa to ˈna mau enemi i roto i te herepata. Ua na reira oia ia ˈna i faaora ia Iseraela i te faatîtîraa a to Aiphiti.
10 Fatata e toru mirioni Iseraela tei faarue ia Aiphiti. Ua faaue Iehova ia Mose ia aratai i teie nunaa ia manaˈo Pharao e ua fifihia ratou. (A taio i te Exodo 14:1-4.) Ma te haamarirau ore, ua auau Pharao e to ˈna nuu i te mau tîtî tahito no te haru ia ratou i te miti Uteute. E au ra e aita to ratou e hororaa. (Exo. 14:5-10) Aita râ Iseraela i roohia i te ati. No te aha? No te mea ua fatata Iehova i te ohipa no ratou.
11, 12. (a) Mea nafea to Iehova ohiparaa no to ˈna nunaa? (b) Eaha te faahopearaa o to Iehova ohiparaa mai, e eaha ta te reira e haapii maira no nia ia Iehova?
11 Ua haere atura “te pou ata” i aratai ia Iseraela i muri, haafifi atura i te nuu a Pharao ma te haapoiri. Area te nunaa o te Atua, ua turama noa te pou ia ratou i te po. (A taio i te Exodo 14:19, 20.) Na roto i te hoê mataˈi rahi no te hitia o te râ, vahi aˈera Iehova i te miti ‘ma te faariro ei repo mǎrô.’ Eita e ore e e taime rahi tei titauhia, te na ô ra hoi te faatiaraa: “Haere noa ˈtura te tamarii a Iseraela na rotopu i te moana na nia i te repo mǎrô.” Mea vitiviti aˈe te nuu a Pharao i nia i to ratou pereoo i te mau Iseraela e haere ra na raro. Aita Iseraela i noaa ia Aiphiti, o Iehova hoi te aro ra no ratou. ‘Ua haapeapea ˈtura i taua nuu Aiphiti ra: e ua iriti atura i te porotaa o to ratou mau pereoo, taupupû atura ia faahoro.’—Exo. 14:21-25.
12 I to Iseraela tae-paatoa-raa i te tahi atu pae o te miti, ua faaue aˈera Iehova ia Mose: “A faatoro na i to rima i nia iho i te moana, ia hoˈi mai te miti i nia iho i to Aiphiti; ei nia iho i to ratou mau pereoo, e to ratou feia [faahoro] puaahorofenua atoa.” A tutava ˈi te mau faehau i te horo, tapoˈi ihora te miti ia ratou, “pau ihora to Aiphiti ia Iehova i ropu i te moana ra.” Aita e hororaa, “aore roa i toe e hoê iti aˈe.” (Exo. 14:26-28) Ua faaite ïa Iehova e e mana to ˈna no te faaora i to ˈna mau taata i te mau tupuraa atoa.
ORA MAI I TE HAAMOURAA O IERUSALEMA
13. Eaha ta Iesu i faaue, e eaha paha ta ta ˈna mau pǐpǐ i ui?
13 Ua ite maitai Iehova e nafea ta ˈna opuaraa e tupu ai. Ta te toru ïa o te hiˈoraa, te haaatiraahia Ierusalema i te senekele matamua, e faaite mai. Hou te haamouraa o te oire i 70, e na roto i ta ˈna Tamaiti, ua horoa Iehova i te mau faaueraa ia ora mai te mau Kerisetiano i Ierusalema e i Iudea. Ua parau Iesu: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra, . . . te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.” (Mat. 24:15, 16) E nafea râ te mau pǐpǐ e ite ai i te taime e tupu ai teie parau tohu?
14. Eaha tei tupu i taa ˈi te mau Kerisetiano i ta Iesu i parau?
14 Tau matahiti i muri aˈe i taahia ˈi ta Iesu i parau. I 66, ua haere mai te mau nuu Roma, arataihia e Cestus Gallus, no te tapea i te hoê orureraa hau ati Iuda. A imi ai teie mau orure hau, tei parauhia te mau “Zélotes,” i te haapuraa i roto i te hiero, ua haamata aˈera te mau faehau Roma i te vavahi i te patu o te hiero. Ua haamanaˈo e ua taa aˈera i te mau Kerisetiano ta Iesu parau: E tia ˈtu te hoê nuu ma ta ˈna mau reva faaidolohia (“te mea riaria”) i te patu o te hiero (“te vahi moˈa”). Tera te taime no ratou no te ‘horo i te mouˈa.’ E nafea ïa, ua haaatihia te oire? Ua tupu te tahi mea manaˈo-ore-hia.
15, 16. (a) Eaha ta Iesu i faaue maitai, e no te aha mea faufaa roa ˈi no te mau Kerisetiano ia faaroo? (b) Maoti te aha e ora ˈi tatou?
15 Ma te maere, ua faarue Cestius Gallus e to ˈna nuu ia Ierusalema no te hoˈi i ǒ ratou. Ua tapapa ˈtura te mau Zélotes. Aita faahou e nuu e e orure hau i roto i te oire, e taime tano ïa no te mau pǐpǐ ia horo. Ua faaue maitai Iesu ia ratou ia vaiiho i ta ratou mau taoˈa e ia horo ma te ore e tiai. (A taio i te Mataio 24:17, 18.) No te aha? Tau mahana i muri aˈe, ua hoˈi mai te mau ati Iuda orure hau e faahepo i to Ierusalema e to Iudea ia turu ia ratou. Ino roa ˈtura te tupuraa i roto i te oire, ua imi hoi te tahi atu mau pǔpǔ ati Iuda orure hau i te haru i te faatereraa. Mea fifi mau â ia horo! I te hoˈiraa mai te mau nuu Roma i 70, eita faahou e nehenehe e horo. (Luka 19:43) Ua mau ïa te feia i faataere i roto i te oire! Te mau Kerisetiano râ tei haapao i ta Iesu faaueraa e horo i te mouˈa, ua ora ïa ratou. Ua ite roa ˈtu ratou e e nafea Iehova ia faaora i to ˈna nunaa. Eaha ta teie aamu e haapii maira?
16 I te ati rahi, ia pee iho â te mau Kerisetiano i te mau faaueraa o te Parau a te Atua e a ta ˈna faanahonahoraa. E tano atoa ta Iesu faaararaa ‘e horo i te mouˈa’ no teie mahana. E nafea? Aita tatou i ite.b E nehenehe râ tatou e tiaturi e e haamaramarama Iehova i teie mau faaueraa i te taime au ia pee tatou. I te mea e e ora ˈtu tatou maoti to tatou auraro, mea maitai ia ui: ‘Eaha to ˈu huru ia horoa mai Iehova i te mau faaueraa no to ˈna nunaa? E auraro oioi anei au aore ra e haamarirau anei au?’—Iak. 3:17.
HAAPUAIHIA NO TE TUPU A MURI AˈE
17. No nia i te aroraa a Goga, eaha ta te parau tohu a Habakuka e faaite ra?
17 E hoˈi mai anaˈe i nia i te aroraa a Goga i faahitihia ˈtu i te omuaraa. Mai ia Ezekiela, ua parau Habakuka no nia i taua tau ra: “Tei taua iteraa no ˈu i te parau na oe ra, horuhoru atura tau aau; tei te harururaa o to parau ra ua aueue ihora tau utu; ua ô maira te pe i roto i tau mau ivi, e ua rurutaina ihora vau; e faaea râ vau ia tae mai i taua mahana ahoaho ra, ia tae mai te feia [‘te Atua,’ Traduction du monde nouveau] e rave mai i te taata,” aore ra nuu enemi. (Hab. 3:16) I to ˈna faarooraa e e haere mai te mau enemi e aro i to te Atua nunaa, ua horuhoru to ˈna aau, ua ruru to ˈna vaha, e ua paruparu oia. Te faaite ra te reira i te tupuraa riaria ta tatou e faaruru ia aro mai Goga. Ua ineine râ Habakuka i te tiai i te mahana rahi o Iehova ma te hau. Te tiaturi ra oia e e faaora Iehova i to ˈna nunaa. O tatou atoa ïa.—Hab. 3:18, 19.
18. (a) No te aha tatou e ore ai e mǎtaˈu i te aroraa a Goga? (b) Eaha ta te tumu parau i muri nei e pahono?
18 Ua haapapu mai na hiˈoraa e toru e ua ite Iehova i te faaora i to ˈna nunaa. Aita e feaaraa! E tupu iho â ta ˈna opuaraa, e upootia iho â oia. No te apiti i teie upootiaraa hanahana, e mea tia ia vai taiva ore noa tatou e tae roa ˈtu i te hopea. E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia tapea i to tatou hapa ore? E pahono te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
b A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 1999, api 19.
[Hohoˈa i te api 26]
E nehenehe anei te nuu a Pharao e haafifi ia Iseraela?