Ia au i te Bibilia
E taninahia anei te Fenua nei i te auahi?
PAAPAA i roto i te hoê haamouraa atomi, tutuihia e te hoê mahana rahi, aore ra taninahia i te auahi e te hoê atua tei riri—ua rau te huru haamouraa, tera râ, te tiaturi nei e rave rahi taata e e haamouhia te palaneta Fenua, te faaearaa o te taata nei, i roto i te hoê auahi ura, te hoê ati i nia i te hoê faito rahi mau.
Te faahiti nei vetahi i te mau irava Bibilia e faaite ra e, e faatae mai te Atua i te auahi ei faautuaraa no te mau faainoraa a te taata nei i nia i te fenua. Te faahiti nei â vetahi i te manaˈo o Paul Davies, orometua haapii i te Fare haapiiraa tuatoru no Adélaïde, i Auteralia, o tei papai i to ˈna manaˈo e e haamouhia iho â te fenua i roto i te auahi. Te parau nei oia i roto i ta ˈna buka ra Na minuti hopea e toru (Beretane) e: “I te mea e te rahi noa ˈtura te mahana, e moe . . . te Fenua i roto i to ˈna vehî ura. E pau to tatou palaneta i te paapaa.” Eaha te parau mau no nia i te roohia i nia i te fenua? Nafea tatou ia taa i te mau irava Bibilia e au ra e te faaite ra i te hoê haamouraa i roto i te auahi?
Te haapao maira anei te Atua?
I roto i te Ieremia 10:10-12, te faaarahia maira tatou e: “O Iehova râ, te Atua mau, . . . Na ˈna i hamani i te fenua i to ˈna ra mana, e na ˈna i haamau i te ao atoa nei i to ˈna ra paari, e na ˈna i hohora i te mau raˈi i to ˈna ra ite.” Na te Atua i hamani e i haamau papu i te fenua. No reira, ma te paari, te here, e te maramarama, ua faaineine maitai oia i te fenua ia vai noa oia e a muri noa ˈtu ei vahi nohoraa nehenehe no te taata.
Teie ta te Bibilia e faatia ra no nia i to te Atua poieteraa i te taata nei: “I hamani oia ia raua, o te tane e te vahine. Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavî iho.” (Genese 1:27, 28) I te otiraa ta ˈna ohipa poieteraa, ua nehenehe oia e parau ma te papu e “mea maitai roa.” (Genese 1:31) Ua hinaaro oia e ia vai noa mai te reira. Mai te tahi mau metua e opua e e faaineine i te hoê piha na ta ratou aiû e fanauhia mai, ua faaineine te Atua i te hoê ô nehenehe e ua tuu i te taata ra o Adamu i reira no te faarahi e no te atuatu i te reira.—Genese 2:15.
Ua haapae o Adamu i te huru tia roa e ta ˈna hopoia e atuatu i te fenua. Tera râ, ua haapae anei te Poiete i Ta ˈna opuaraa? Te faaite maira te Isaia 45:18 e aita: “Te na ô maira hoi Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; . . . o tei rave i te fenua . . . e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” (A hiˈo atoa i te Isaia 55:10, 11.) Noa ˈtu e aita te taata i tâuˈa i ta ˈna hopoia e tiai, ua tamau noa te Atua i te faatupu i ta ˈna opuaraa no te fenua e te mau mea ora i nia iho. Ua ravehia te hoê faanahoraa i roto i te Ture i horoahia i te nunaa Iseraela i tahito ra no nia i te “sabati vaiiho noa ïa no te fenua” i te mau hitu matahiti atoa. E tae noa ˈtu i te mau ture hamani maitai no nia i te parururaa i te mau animala. (Levitiko 25:4; Exodo 23:4, 5; Deuteronomi 22:1, 2, 6, 7, 10; 25:4; Luka 14:5) Teie noa te tahi mau hiˈoraa i roto i te Bibilia e faaite maitai ra e te haapao rahi nei te Atua i te taata nei, e te mau mea atoa ta ˈna i faaue i te taata ia haapao.
“Tei mutaa ihora fenua”
Nafea ïa tatou ia faatuea i te mau irava Bibilia e au ra e aita e tuati ra? Teie te tahi irava, Petero 2, 3:7 e na ô ra e: “Area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” Te na ô ra te tahi atu i roto i te Apokalupo 21:1 e: “Ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua.”
Mai te peu e e tia i te mau parau a Petero ia tupu i roto i te auraa mau e e tia ia taninahia te palaneta Fenua i te auahi mau, e tia atoa ïa i te mau raˈi mau—te mau fetia e te tahi atu mau mea i nia i te raˈi—ia haamouhia i roto i te auahi. Tera râ, aita teie faataaraa e tuati ra e te haapapuraa e vai ra i roto i teie mau irava mai te Mataio 6:10: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [“raˈi,” MN] atoa na,” e te Salamo 37:29: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” Hau atu â, nafea te auahi e ura ˈi i nia i te mahana veavea rahi e te mau fetia, o te faatupu tamau nei hoi i te mau paaina atomi?
I te tahi aˈe pae, te faaohipa pinepine nei te Bibilia i te taˈo ra “fenua” i roto i te hoê auraa taipe. Ei hiˈoraa, te parau ra te Genese 11:1 e: “Hoê roa o to te [“fenua,” MN] nei reo.” I ǒ nei, te faahitihia ra te taˈo ra “fenua” no te huitaata nei, aore ra te totaiete taata. (A hiˈo atoa i Te mau arii 1, 2:1, 2; Paraleipomeno 1, 16:31.) E tano atoa teie faaohiparaa taipe o te taˈo ra “fenua” i roto i te mau irava o te Petero 2, 3:5, 6. Te parauhia ra no nia i te tau o Noa, i te haamouraahia te hoê totaiete taata ino i roto i te Diluvi, ua faahereherehia râ o Noa e to ˈna utuafare e te fenua atoa. (Genese 9:11) Oia atoa, i roto i te Petero 2, 3:7, te parauhia ra e te feia e haamouhia o “te feia paieti ore” ïa. Te tuea ra teie manaˈo e te toea o te Bibilia. Te totaiete ino i faataahia no te haamouraa, o ratou atoa to “tei mutaa ihora fenua” o te Apokalupo 21:1, faahitihia i nia nei.
Oia mau, mai te hoê metua tane haapao maitai i nia i te fenua nei o te rave i te mau ravea atoa no te paruru i to ˈna fare i te ino, te tapitapi rahi atoa nei te Atua ra o Iehova i ta ˈna mau mea i poiete. I te hoê taime, ua tiahi oia i te taata taiata e te ino mai te Peho ruperupe mai no Ioridana e ua haapapu atu oia i te feia haapao apî o te fenua, o tei faaau i te hoê faufaa e o ˈna, e mai te peu e e tapea ratou i ta ˈna mau ture, ‘e ore te fenua e haapuai ia ratou i rapae au ia haaviivii ratou i taua fenua ra, mai ta ˈna i haapuai i te mau nunaa i mutaaiho i rapae au, hou ratou ra.’—Levitiko 18:24-28.
“Te fenua apî”
I teie tau, ua haaviivii te hoê totaiete taiata, haavî uˈana, e te viivii i te pae politita i te fenua nei. O te Atua anaˈe te nehenehe e faaora mai. O ta ˈna iho â e rave. I roto i te Apokalupo 11:18 (MN), te tǎpǔ ra oia e “haamou i te feia e faaino ra i te fenua nei.” E î te fenua haamau-faahou-hia e te faaapî-faahou-hia i te mau taata e mǎtaˈu ra i te Atua e e here mau ra i to ratou taata-tupu. (Hebera 2:5; a faaau e te Luka 10:25-28.) No te mea e mea rahi roa te mau tauiraa e tupu i raro aˈe i te faatereraa o te raˈi a te Atua i faahiti ai te Bibilia i “te fenua apî”—oia hoi te hoê totaiete taata apî.
Ia taio anaˈe tatou i te mau irava mai te Salamo 37:29 e ia taa anaˈe ia tatou i te auraa o te parau a te Mesia i roto i te Mataio 6:10, te tiaturi nei ïa tatou e eita te mau puai natura vî ore, eita atoa te taata e to ˈna mana haamou e faaore i to tatou palaneta. Eita roa ˈtu ratou e faahuru ê i te opuaraa a te Atua. (Salamo 119:90; Isaia 40:15, 26) E ora te huitaata haapao maitai i nia i te fenua i roto i te mau huru tupuraa î i te nehenehe e te oaoa hopea ore. O te reira te parau mau no nia i te tiaturiraa o te fenua, no te mea teie iho â e mai mutaa iho mai â te opuaraa a te Poiete here o te huitaata nei.—Genese 2:7-9, 15; Apokalupo 21:1-5.