VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/8 api 17-22
  • “Te feruriraa haapao maitai” a fatata mai ai te hopea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te feruriraa haapao maitai” a fatata mai ai te hopea
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou iho mau taairaa
  • “Te feruriraa haapao maitai” e te mau hopoia utuafare
  • “Te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou manaˈo no nia i te haapiiraa
  • ‘Eiaha e imi i te maitai rahi’
  • Te faaohiparaa ma te maitai roa ˈˈe i te taime e toe ra
  • E tamau noa i te ora ma “te feruriraa haapao maitai”
  • Ua haapii oia i te aroha hamani maitai
    A pee i to ratou faaroo
  • E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Te haapiiraa Iona no nia i te aroha o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Buka Bibilia numera 32—Iona
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/8 api 17-22

“Te feruriraa haapao maitai” a fatata mai ai te hopea

“Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa nei: e teie nei, e [feruriraa] haapao maitai [to] outou.”—PETERO 1, 4:7; MN.

1. Eaha te “feruriraa haapao maitai”?

E TIA i te mau parau i nia nei a te aposetolo Petero ia ohipa hohonu i nia i te huru oraraa o te mau Kerisetiano. Tera râ, aita o Petero i faaue i te feia e taio i ta ˈna mau parau ia haapae i te mau hopoia e te mau tapitapiraa matauhia o te oraraa; aita atoa oia i faaitoito i te hoê huru riaria i te haamouraa o te fatata i te tupu. Ua faaue râ oia e: “E feruriraa haapao maitai to outou.” Te “feruriraa haapao maitai,” o te faaiteraa ïa i te manaˈo maitai, te manaˈo putapû, te paari, te feruriraa afaro i roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa. Oia hoi ia vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia faatere i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa. (Roma 12:2) I te mea e te ora nei tatou “i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô,” e titauhia ïa te hoê feruriraa haapao maitai no te ape i te mau fifi e te mau peapea.—Philipi 2:15.

2. Nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e faufaahia ˈi i te faaoromai o Iehova?

2 E tauturu atoa “te feruriraa haapao maitai” ia tatou ia tapea mai i te hoê manaˈo au noa e te parau mau no nia ia tatou iho. (Tito 2:12, MN; Roma 12:3) E mea faufaa roa te reira ia au i te mau parau i papaihia i roto i te Petero 2, 3:9: “Aore [“Iehova,” MN] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” A tapao na e te faaoromai ra o Iehova, eiaha i te feia aita i roto i te parau mau anaˈe, “ia tatou” atoa râ—te mau melo o te amuiraa kerisetiano. No te aha? No te mea “aita roa [oia] i hinaaro e ia pohe atu te hoê.” Peneiaˈe, te hinaaro noa nei â vetahi e rave i te tahi mau tauiraa e mau faatitiaifaroraa no te fanaˈo i te ô o te ora mure ore. No reira, e hiˈo anaˈe i te mau tuhaa e titauhia ˈi te tahi mau faatitiaifaroraa.

“Te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou iho mau taairaa

3. Eaha te mau uiraa te tia i te mau metua ia uiui no nia i ta ratou mau tamarii?

3 Ia riro te utuafare ei haapuraa no te hau. No vetahi râ, ei “fare î [ïa] i te . . . avau.” (Maseli 17:1) E to outou utuafare ïa? Te haapae ra anei to outou utuafare i “te riri, e te avau e te faaino”? (Ephesia 4:31) E ta outou mau tamarii ïa? Te ite ra anei ratou e te herehia ra e te haafaufaahia ra ratou? (A faaau e te Luka 3:22.) Te rave ra anei outou i te taime no te haapii e no te haamataro ia ratou? Te ‘aˈo’ ra anei outou ‘ma te parau-tia’ eiaha râ ma te iria e te riri? (Timoteo 2, 3:16) I te mea e e “tufaa” te mau tamarii “no ǒ ia Iehova ra,” te anaanatae rahi nei ïa oia e mea nafea ratou ia ravehia.—Salamo 127:3.

4. (a) Eaha te nehenehe e tupu ia rave ino anaˈe te hoê tane i ta ˈna vahine? (b) Nafea te mau vahine e tapea ˈi i te hau e te Atua e e faaoaoa ˈi i te utuafare taatoa?

4 E to tatou hoa faaipoipo ïa? “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te [“Mesia,” MN] i te ekalesia nei.” (Ephesia 5:28, 29) Aita te hoê taata haavî, faahepo, aore ra au ore e haapeapea noa ra i te hau o to ˈna utuafare, te faaino atoa ra râ oia i to ˈna mau taairaa e te Atua. (Petero 1, 3:7) E te mau vahine faaipoipo ïa? E tia ïa ia ratou ia ‘auraro i ta ratou ihora mau tane, mai ta ratou i auraro i te Fatu ra.’ (Ephesia 5:22) E nehenehe te manaˈoraa e faaoaoa i te Atua e tauturu i te hoê vahine ia ore e haapao i te mau hapa a ta ˈna tane e ia auraro ia ˈna ma te inoino ore. I te tahi mau taime, e manaˈo paha te hoê vahine e e tia ia ˈna ia faaite i to ˈna manaˈo. Te na ô ra te Maseli 31:26 no nia i te vahine maitai e: “E parau oia i te parau paari, e te ture ra i te hamani maitai tei tana arero.” Na roto i te faaiteraa i te maitai e te faatura i ta ˈna tane, te tapea ra ïa oia i te hau e te Atua, e te faaoaoa ra oia i te utuafare taatoa.—Maseli 14:1.

5. No te aha e tia i te mau taurearea ia pee i te aˈoraa a te Bibilia no nia i to ratou huru i nia i to ratou mau metua?

5 E te feia apî, eaha to outou huru i nia i to outou mau metua? Te paraparau ra anei outou ia ratou ma te patiatia e te faatura ore, mai te faatia-pinepine-hia ra e te ao nei? Aore ra te faaroo ra anei outou i te aˈoraa a te Bibilia: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai. Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei”?—Ephesia 6:1-3.

6. Nafea tatou ia imi i te hau e te mau hoa haamori?

6 Te faaite atoa ra tatou i “te feruriraa haapao maitai” na roto i ‘te imiraa i te hau, e te tapiraa ˈtu i te reira’ e te mau hoa haamori. (Petero 1, 3:11) E tupu mai iho â te mau aimârôraa e te mau taa-ore-raa i te tahi mau taime. (Iakobo 3:2) Mai te peu e e vaiiho-noa-hia e ia rahi noa ˈtu te mau feiiraa, e nehenehe te hau o te amuiraa taatoa e fifihia. (Galatia 5:15) No reira, a faaafaro oioi i te mau tatamaˈiraa; a imi i te mau ravea hau.—Mataio 5:23-25; Ephesia 4:26; Kolosa 3:13, 14.

“Te feruriraa haapao maitai” e te mau hopoia utuafare

7. (a) Nafea to Paulo faaitoitoraa ia faaite i “te feruriraa haapao maitai” i roto i te mau ohipa matauhia? (b) Eaha te manaˈo te tia i te mau tane e te mau vahine faaipoipo kerisetiano ia tapea no nia i te mau hopoia utuafare?

7 Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ‘ia ora ma te feruriraa haapao maitai.’ (Tito 2:12, MN) E mea faufaa ia tapao e, i roto i te mau irava na mua ˈtu, te aˈo ra o Paulo i te mau vahine “ia aroha i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii; [e feruriraa haapao maitai], ia maitai, ia [rave i te ohipa] i te utuafare.” (Tito 2:4, 5; MN) Ua papai o Paulo i te reira i te mau matahiti 61-64 T.T., tau matahiti na mua ˈˈe i te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda. Noa ˈtu râ, e mea faufaa noâ te mau ohipa matauhia, mai te ohipa utuafare. E tia ïa i te mau tane e te mau vahine faaipoipo atoa ia tapea i te hoê manaˈo tia e te maitai no nia i ta ratou mau hopoia utuafare ia “ore ia faainohia te parau a te Atua.” Ua parau atu te hoê raatira utuafare i te hoê ratere e eiaha oia e haapao i te hohoˈa haama o to ˈna fare. Ua faataa oia e ua pê te fare “no te mea e pionie oia.” E mea maitai ia rave anaˈe tatou i te mau faatusiaraa no te Basileia, e tia râ ia ara ia ore te maitairaa o to tatou utuafare ia fifihia.

8. Nafea te mau raatira utuafare e nehenehe ai e haapao i te mau hinaaro o to ratou utuafare ma te aifaito?

8 Te faaue ra te Bibilia i te mau metua tane ia haapao na mua i to ratou utuafare, no te mea te taata e ore e haapao i te mau hinaaro o to ˈna utuafare, “ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8; MN) Mea taa ê te faito oraraa i roto i tera aore ra tera fenua ati aˈe te ao nei, e mea maitai ia tapea i te mau tiaturiraa au noa i te pae materia. “Eiaha e tuuhia mai te veve e te taoˈa rahi ia ˈu nei,” o ta te taata papai ïa i te Maseli 30:8 i pure. Tera râ, eiaha te mau metua ia haafaufaa ore i te mau hinaaro i te pae materia o ta ratou mau tamarii. Ei hiˈoraa, e haerea paari anei ia faaere ma te opua i te mau melo o to ˈna utuafare i te mau mea faufaa o te oraraa no te titau i te mau hopoia teotaratia? Eita anei te reira e faainoino i te mau tamarii? I te tahi aˈe pae, te na ô ra te Maseli 24:27 e: “E imi oe i ta oe ra mau ravea i te atea ê, a faaau maite ai ia au ta oe i rapae au; a faatia ˈi i to oe [“utuafare,” MN] i muri aˈe.” Oia, noa ˈtu e e parahiraa to te tapitapiraa no te mau mea materia, e mea faufaa atoa râ ia ‘faatia i to ˈna utuafare’—i te pae varua e i te pae o te mau manaˈo horuhoru.

9. No te aha e mea paari no te mau raatira utuafare ia feruri e nafea ia pohe aore ra ia maˈi-noa-hia ˈtu ratou?

9 Ua rave anei outou i te mau faanahoraa no to outou utuafare ia roo-noa-hia ˈtu outou i te tahi pohe oioi? Te na ô ra te Maseli 13:22 e: “Te vai nei te [“tufaa a,” MN] te taata maitai, na te tamarii a ta ˈna ra mau tamarii e parahi.” Taa ê noa ˈtu i te tufaa o te ite o Iehova e te taairaa e o ˈna, e anaanatae atoa te mau metua i te haapao i te mau hinaaro i te pae materia o ta ratou mau tamarii. I roto e rave rahi fenua, e tamata te mau raatira utuafare haapao maitai i te tuu i te moni i te hiti, e faanaho i te hoê parau tutuu haamanahia, e te ravea parururaa. Inaha, aita te mau tavini o te Atua i paruruhia i te ‘taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.’ (Koheleta 9:11, MN) “E haapuraa” tei te moni, e e nehenehe te faanaho-maitai-raa e ape pinepine i te ereraa i te tahi mau mea. (Koheleta 7:12) I roto i te mau fenua e ere na te faatereraa e aufau i te mau rapaauraa, e maiti paha vetahi i te tuu i te moni i te hiti no te aufau i te mau mea e hinaarohia i te pae rapaauraa aore ra i te rave i te mau faanahoraa no te fanaˈo i tahi huru parururaa i te pae o te oraora-maitai-raa.a

10. Nafea te mau metua kerisetiano e “haaputu” ai na ta ratou mau tamarii?

10 Te parau atoa ra te mau Papai e: “E ore hoi te tamarii e haaputu i te taoˈa na te metua, o te metua râ e haaputu na te tamarii.” (Korinetia 2, 12:14) I roto i teie nei ao, e peu matauhia e na te mau metua e haaputu i te moni no te haapiiraa e no te faaipoiporaa a ta ratou mau tamarii a muri aˈe, ia manuïa ratou i te haamata i to ratou oraraa taata paari. Ua manaˈo anei outou e haaputu no te tau a muri aˈe i te pae varua o ta outou tamarii? Ei hiˈoraa, a feruri na e tei roto te hoê tamarii paari i te taviniraa ma te taime taatoa. Noa ˈtu e eita e tia i te mau tavini ma te taime taatoa ia titau aore ra ia tiaturi i nia i te tauturu i te pae moni a vetahi ê, e opua paha te mau metua here i te ‘horoa i te taoˈa i to ˈna ra mau hinaaro’ no te tauturu ia ˈna ia faaea noa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.—Roma 12:13; Samuela 1, 2:18, 19; Philipi 4:14-18.

11. Te faaite ra anei te tapearaa i te hoê manaˈo mau no nia i te moni e ua erehia tatou i te faaroo? A faataa.

11 Te tapearaa i te hoê manaˈo mau no nia i te moni, e ere ïa te auraa e ua erehia tatou i te faaroo e te fatata maira te hopea o te faanahoraa ino a Satani. O te tahi noa râ faaiteraa i “te paari maitai” e te ara maite. (Maseli 2:7; 3:21) I te hoê taime, ua parau o Iesu e “e paari rahi hoi to te tamarii o teie nei ao . . . i to te tamarii o te maramarama” i roto i ta ratou faaohiparaa i te moni. (Luka 16:8) Eita ïa e maerehia e ua ite vetahi i te faufaaraa ia rave i te tahi mau faatitiaifaroraa i roto i ta ratou huru faaohiparaa i ta ratou mau taoˈa, ia nehenehe ratou e haapao maitai aˈe i te mau hinaaro o to ratou utuafare.

“Te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou manaˈo no nia i te haapiiraa

12. Mea nafea to Iesu haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaau ohie ia ratou i te mau huru tupuraa apî?

12 “Te [“taui,” MN] nei hoi te huru o teie nei ao,” e te tupu oioi nei te mau tauiraa rahi i te pae faanavairaa faufaa e te haereraa te mau ravea aravihi apî i mua. (Korinetia 1, 7:31) Tera râ, ua haapii o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaau ohie ia ratou. Ua na ô oia ia ratou i to ˈna tonoraa ia ratou i roto i ta ratou ohipa pororaa matamua e: “Eiaha e tuu i te auro, e te ario e te veo i roto i to outou tatia; eiaha ei pute no te tere e hopoihia, eiaha e tataipiti pereue, e te tamaa, e te raau: e au hoi te rave ohipa ra i ta ˈna utua.” (Mataio 10:9, 10) I te tahi atu râ taime, ua parau o Iesu e: “E farii moni ta ˈna ra, e hopoi ïa e te pute atoa hoi.” (Luka 22:36) Eaha tei taui? Te mau huru tupuraa. Ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa i te pae faaroo, e i teie nei, e tia ia ratou ia rave i te mau faanahoraa no ratou iho.

13. Eaha te tapao matamua o te haapiiraa, e nafea te mau metua ia turu i ta ratou mau tamarii i roto i teie tuhaa?

13 I teie mahana atoa, e tia i te mau metua ia haapao i te mau tupuraa mau i te pae faanavairaa faufaa o teie tau. Ei hiˈoraa, te rave ra anei outou i te mau faanahoraa ia fanaˈo ta outou mau tamarii i te haapiiraa e au? Te tapao matamua o te haapiiraa, o te faaineineraa ïa i te hoê taurearea ia riro ei tavini aravihi no Iehova. E te haapiiraa faufaa roa ˈˈe, o te haapiiraa ïa i te pae varua. (Isaia 54:13) Te tapitapi atoa ra te mau metua e e nehenehe anei ta ratou mau tamarii e turu ia ratou iho i te pae moni. No reira, a horoa ˈtu na ta outou mau tamarii i te aratairaa, a tauturu ia ratou ia maiti i te mau tumu parau haapiiraa e tano, e a tauaparau ia ratou e mea paari anei ia haere i te haapiiraa teitei aore ra eita. E hopoia na te utuafare ia rave i teie mau huru faaotiraa, e eiaha vetahi ê ia faaino i ta ratou faaotiraa. (Maseli 22:6) E te feia ïa i maiti i te haapii i ta ratou mau tamarii i te fare?b A rave noa ˈi e rave rahi i te hoê ohipa maitai, ua ite vetahi e mea fifi roa ˈtu â te haapiiraa i te fare i ta ratou i manaˈo, e ua fifihia ta ratou mau tamarii. Mai te peu e te opua ra outou e faatere i te haapiiraa i te fare, ia papu ïa ia outou e ua numera outou i te mau haamâuˈaraa, ma te feruri mau e te vai ra anei to outou aravihi e te aˈoraa ia outou iho e titauhia no te reira.—Luka 14:28.

‘Eiaha e imi i te maitai rahi’

14, 15. (a) Nafea to Baruka ereraa i to ˈna aifaito i te pae varua? (b) No te aha e mea maamaa no ˈna ia ‘imi i te maitai rahi’?

14 I te mea e aita te hopea o teie faanahoraa i tae mai atura, e riro paha vetahi i te imi i te mau mea e pûpûhia ra e teie nei ao—te mau toroa teitei, te mau ohipa aufau-maitai-hia, e te faufaa. A rave na i te hiˈoraa o te papai parau a Ieremia, o Baruka. Ua autâ oia e: “Atae hoi au nei e! ua apiti atoa mai Iehova i te mihi i taua oto no ˈu nei; ua rohirohi au i to ˈu autâ-noa-raa, e aita o ˈu e faaearaa.” (Ieremia 45:3) Ua rohirohi o Baruka. E ohipa fifi e te hepohepo te riroraa ei papai parau na Ieremia. (Ieremia 36:14-26) E au ra e aita e hopea to te hepohepo. Oia hoi 18 matahiti te maoro hou o Ierusalema i haamouhia ˈi.

15 Ua parau atura Iehova ia Baruka e: “Inaha, o ta ˈu i patu ra, o ta ˈu ïa e vavahi i raro; e o ta ˈu i tanu ra, o ta ˈu ïa e iriti, oia te fenua atoa nei: te imi râ oe i te maitai rahi na oe iho? eiaha e imihia.” Ua erehia o Baruka i to ˈna aifaito. Ua haamata oia i te ‘imi i te maitai rahi na ˈna iho,’ peneiaˈe te faufaa, te tiaraa teitei, aore ra te vai-maitai-raa i te pae materia. I te mea e te ‘iriti ra [Iehova], te fenua atoa nei,’ eaha ïa te faufaaraa no ˈna ia imi i teie mau huru ohipa? No reira o Iehova i horoa ˈi ia Baruka teie faahaamanaˈoraa faufaa e: “Inaha hoi, te hopoi mai nei au i te ino i nia i te taata atoa ra . . . e horoa ˈtu râ vau i te ora no oe ei taoˈa, i te mau vahi atoa ta oe e haere na.” Eita te mau taoˈa materia e ora ˈtu i te haamouraa o Ierusalema! Ua haapapu noa o Iehova i te faaoraraa ‘no ˈna ei taoˈa.’—Ieremia 45:4, 5.

16. Eaha te haapiiraa ta te nunaa o Iehova i teie mahana e nehenehe e huti mai i te hiˈoraa o Baruka?

16 Ua faaroo o Baruka i te aˈoraa a Iehova e, mai ta Iehova i tǎpǔ, ua ora mai o Baruka. (Ieremia 43:6, 7) Auê ïa haapiiraa puai mau no te nunaa o Iehova i teie mahana! E ere teie te taime no te ‘imi i te maitai rahi na tatou iho.’ No te aha? No te mea “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei.”—Ioane 1, 2:17.

Te faaohiparaa ma te maitai roa ˈˈe i te taime e toe ra

17, 18. (a) Eaha te huru o Iona i to Nineve tatarahaparaa? (b) Eaha te haapiiraa ta Iehova i horoa ia Iona ra?

17 No reira, nafea tatou ia faaohipa maitai roa ˈˈe i te taime e toe ra? A huti mai i te haapiiraa i te hiˈoraa o te peropheta ra o Iona. Ua “haere atura [oia] i Nineve . . . ua tiaoro atura oia, na ô atura, E piti taau mahana toe e taihitumuhia ˈi Nineve.” Ua maere o Iona, no te mea ua farii to Nineve i ta ˈna poroi e ua tatarahapa ratou! Aita ˈtura Iehova i haamou faahou i te oire. Eaha te huru o Iona? “E Iehova, a rave mai oe ia ˈu ia pohe; e mea maitai atura te pohe i te ora.”—Iona 3:3, 4; 4:3.

18 Ua horoa ˈtura Iehova i te hoê haapiiraa faufaa ia Iona ra. ‘Ua faatupu ihora [oia] i te hoê kikiuna, tupu aˈera na nia ia Iona, ei tamǎrû i nia i tana upoo . . . Oaoa roa aˈera Iona i taua kikiuna ra.’ Aita râ i maoro te oaoa o Iona, no te mea ua maemae oioi taua raau ra. Ua “riri” atura Iona no to ˈna au ore. Ua haapapu atura Iehova i To ˈna manaˈo ia ˈna i parau e: “E hinaaro faaherehere to oe i teie nei kikiuna . . . e eiaha vau nei e faaherehere ia Nineve, i tera ra oire rahi, e ono taau tausaniraa i te taata aore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui; e te puaa atoa hoi e rave rahi?”—Iona 4:6, 7, 9-11.

19. Teihea huru feruriraa miimii ta tatou e hinaaro e ape?

19 Auê te miimii te huru feruriraa o Iona e! Ua nehenehe oia e haapeapea no te hoê raau, aita râ oia i aroha i te mau taata no Nineve—te feia, i roto i te hoê auraa pae varua, “aore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui.” Te tiai ru atoa nei paha tatou ia haamouhia teie nei ao ino e ma te tano mau! (Tesalonia 2, 1:8) A tiai noa ˈi râ, e hopoia na tatou ia tauturu i te feia mafatu haavare ore o tei ore, i roto i te hoê auraa pae varua, “i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui.” (Mataio 9:36; Roma 10:13-15) E faaohipa anei outou i te taime poto e toe ra no te tauturu e rave rahi atu â mau taata ia noaa ia ratou te ite faufaa roa o Iehova? Teihea ohipa e nehenehe e faaauhia i te oaoa e tauturu i te hoê taata ia noaa te ora?

E tamau noa i te ora ma “te feruriraa haapao maitai”

20, 21. (a) Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i “te feruriraa haapao maitai” i te mau mahana i mua nei? (b) Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia ora anaˈe tatou ma “te feruriraa haapao maitai”?

20 A tamau noa ˈi te faanahoraa a Satani i te topa e tae atu ai i te haamouraa, e faaruru mau â tatou i te mau fifi apî. Ua tohu te Timoteo 2, 3:13 e: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” Eiaha râ e “toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” (Hebera 12:3) A turui i nia ia Iehova no te ani i te puai. (Philipi 4:13) A haapii i te faaau ohie, i te faatano atu i teie mau huru tupuraa iino mau, eiaha râ e manaˈonaˈo noa i te tau i mahemo. (Koheleta 7:10) A faaohipa i te paari faufaa mau, na roto i te peeraa i te aratairaa ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa maira.—Mataio 24:45-47.

21 Aita tatou i ite ehia rahiraa taime e toe ra. E nehenehe râ ta tatou e parau ma te papu e ‘ua fatata te hopea o te mau mea atoa nei.’ Hou râ e tae mai ai taua hopea ra, ia ora ïa tatou ma “te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê, i roto i ta tatou huru haapaoraa i to tatou utuafare, e i roto i ta tatou mau hopoia o te ao nei. Ia na reira tatou, e nehenehe tatou paatoa e tiaturi e e itehia tatou i te pae hopea “ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore”!—Petero 2, 3:14.

[Nota i raro i te api]

a Ei hiˈoraa, i te mau Hau Amui no Marite, ua paruruhia e rave rahi i te pae o te oraora-maitai-raa, noa ˈtu e e mea moni. Ua ite vetahi mau utuafare Ite e mea farii aˈe vetahi mau taote i te faaohipa i te mau ravea monoraa aita e toto, mai te peu e ua paruruhia te mau utuafare i te pae rapaauraa. E rave rahi taote o te farii i te faito moni faaitihia tei faatiahia e te mau tauturu i te pae parururaa tei taotiahia aore ra te parururaa a te faatereraa i te pae o te oraora-maitai-raa.

b Ia faatere noa ˈtu te hoê taata i te haapiiraa i to ˈna fare, na ˈna ïa tera faaotiraa. A hiˈo i te tumu parau ra “Te haapiiraa i te fare—No outou anei?,” i roto i te vea o te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1993 (Farani).

Manaˈo haamanaˈoraa

◻ Nafea tatou ia faaite i “te feruriraa haapao maitai” i roto i to tatou iho mau taairaa?

◻ Nafea tatou ia faaite i te aifaito ia rave tatou i ta tatou mau hopoia utuafare?

◻ No te aha e tia i te mau metua ia anaanatae i te haapiiraa o te ao nei a ta ratou mau tamarii?

◻ Eaha te mau haapiiraa ta tatou e huti mai i te mau hiˈoraa o Baruka e o Iona?

[Hohoˈa i te api 18]

Ia rave ino anaˈe te hoê tane e ta ˈna vahine i te tahi e te tahi, te faaino ra ïa raua i to raua taairaa e o Iehova

[Hohoˈa i te api 20]

E tia i te mau metua ia anaanatae i te haapiiraa a ta ratou mau tamarii

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono