Fenua
Auraa: E rave rau mau auraa to te parau ra “fenua” i roto i te mau Papai. Mea pinepine, e manaˈo tatou i te palaneta iho, ta Iehova i faaineine ma te aroha e te mau mea atoa e titauhia ia nehenehe tatou e ora i reira ma te maitai roa. Teie râ, e tia ia haamanaˈo e e nehenehe te parau ra “fenua” e faaohipahia i roto i te hoê auraa taipe e e faataa, ei hiˈoraa, i te mau taata i nia i te palaneta aore ra te tahi huru totaiete e mau huru taa ê to ˈna.
E haamouhia anei to tatou palaneta na roto i te hoê tamaˈi atomi?
Ia au i te Bibilia, eaha te opuaraa a te Atua no te fenua nei?
Mat. 6:10: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”
Sal. 37:29: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”
Hiˈo atoa Koheleta 1:4; Salamo 104:5.
I te mea e aita te mau nunaa e tâuˈa ra i te opuaraa a te Atua, eita anei ratou e faaore roa i te feia e ora ra i nia i to tatou palaneta?
Isa. 55:8-11: “[Teie te parau a Iehova:] Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo. . . . Te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”
Isa. 40:15, 26: “Inaha [i to Iehova manaˈo], e au te mau fenua nei mai te topata iti no roto i te bakete, e ua haapaohia mai te huˈa repo i nia i te faito ra . . . A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai [te mahana, te avaˈe e te mau miria fetia] i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra, i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.” (Mea mehameha te puai atomi a te mau nunaa i mua i te aro o te taata. Tera râ, te vai ra to te mau miria fetia te puai atomi aore e naeahia ia tatou ia feruri. Na vai i poiete e e faatere ra i teie mau taoˈa no te raˈi? Eita anei ïa ta ˈna e nehenehe e tapea i te mau nunaa ia haafifi i ta ˈna opuaraa e ta ratou mau mauhaa atomi? Tera hoi ta ˈna e rave, mai te haapapuhia ra e to ˈna haamouraa i te mau nuu faehau a Aiphiti i to Pharao tamataraa i te tapea ia ˈna ia faaora ia Iseraela.—Exo. 14:5-31.)
Apo. 11:17, 18; MN: “E haamaitai matou ia oe, e te Fatu, e te Atua Mana Hope, o te vai nei, o tei vai na, e o te vai â a muri noa ˈtu; no te mea, ua faatupu oe i to oe mana rahi, e ua riro te hau ia oe. I riri na te mau fenua, e ua itea mai to oe riri, e te taime [faataahia] . . . e [tuino ai oe i te feia e tuino ra i te fenua].”
E haamou anei te Atua i te fenua i te auahi?
Te turu ra anei te Petero 2, 3:7, 10 (V.C.J.S.) i teie manaˈo? “Area te rai e te fenua e vai nei, te tapea hia nei ïa e taua parau ra, e ua vaiiho hia no te auahi, ia tae i te mahana o te haavaraa ra e o te pohe mure ore [“haamouraa,” Da] no te feia paieti ore ra. . . . E tae mai râ te mahana o te Fatu mai te eia ra, e pee è atu ai teienei rai ma te atutu rahi; e mou hoi te mau mea tumu ra i te veavea; e te fenua hoi, e te mau ohipa i roto ra, e pau ïa i te auahi [“e mou i roto i teie auahi,” Ku; “e mou,” BFC; “e tutui-roa-hia i te auahi,” Da; “e haavahia,” TOB; “e itehia mai,” Os; “e iteahia,” MN].” (A tapao na: te tuu nei te mau otaro Codex Sinaiticus e Vaticanus 1209, no ǒ mai raua e piti atoa ra i te senekele 4 T.T., e “itearaa.” Te na ô ra te mau papai no muri iho mai, te Codex Alexandrinus no te senekele 5 e te papai faatitiaifarohia o te Vulgate a Clément, no te senekele 16, e “pau i te auahi.”)
Te tohu ra anei te Apokalupo 21:1 (V.C.J.S.) i te haamouraa o to tatou palaneta? “E ite atura vau i te rai api e te fenua api. Ua mou hoi te i mutaa iho ra rai, e te i mutaa iho fenua, e aitaˈtura te miti.”
Ia tano te tatararaa o teie mau irava, e tia ia tuea oia e te mau irava tapiri e te toea o te Bibilia
Mai te peu e te hinaaro ra teie mau irava (Petero 2, 3:7, 10 e Apokalupo 21:1) e parau e e pau to tatou palaneta, te Fenua iho, i te auahi, hoê atoa ïa huru no te mau raˈi mau (te mau fetia e te tahi atu mau taoˈa no te raˈi). Teie râ, aita teie manaˈo e tuea ra e te haapapuraa e horoahia ra i roto i te mau irava mai te Mataio 6:10, Salamo 37:29 e 104:5, e Maseli 2:21, 22. Hau atu â, nafea te auahi e ohipa ˈi i nia i te mahana e te mau fetia tei riro ei mau auahi ura puai? No reira, e mea taa ê te auraa o te parau “fenua” i roto i te mau irava i faahitihia.
I roto i te Genese 11:1, Te mau arii 1, 2:1, 2, Paraleipomeno 1, 16:31, Salamo 96:1, e te vai ra ˈtu â, te faaohipahia ra te parau “fenua” i roto i te hoê auraa taipe; oia hoi te huitaata, te totaiete taata. Hoê â atoa anei huru e te Petero 2, 3:7, 10 e te Apokalupo 21:1?
A tapao na, ia au i te mau irava tapiri (Petero 2, 3:5, 6 e 2:5, 9), ua faaauhia te mau ohipa i roto i te Petero 2, 3:7, 10 e te Diluvi o tei haamou i te feia iino, area o Noa e to ˈna utuafare, e to tatou palaneta iho, ua faaorahia mai ïa. Oia atoa i roto i te Petero 2, 3:7, te faahitihia ra te haamouraa o te “feia paieti ore.” Te tuea maitai ra ïa te manaˈo ra e e tano “te fenua” i ǒ nei i te totaiete taata tia ore e te toea o te Bibilia, mai tei itehia i roto i te mau irava i faahitihia i nia nei. O teie “fenua” taipe, te totaiete taata tia ore, o te “iteahia”; oia hoi, e tutui Iehova mai te auahi ra te huru i te mau ohipa atoa e huna ra i te mea mau, e faaite roa mai oia i te ino o teie totaiete taata paieti ore e e haapapu oia e e tia mau â ia haamou-roa-hia oia. E tano atoa teie totaiete taata tia ore i “te i mutaa iho fenua” e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 21:1 (V.C.J.S.).
Ia au i tei faahitihia mai nei, e auraa taipe to te parau a Iesu i roto i te Luka 21:33 (“e mou te raˈi e te fenua; e ore râ . . . ”). Te faahiti atoa ra te Apokalupo 21:1 i te parau o “tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua.”—Hiˈo atoa Mataio 24:35.
E afaihia anei te feia parau-tia i nia i te raˈi, e i muri iho, e faahoˈihia mai i nia i te fenua ia oti te feia iino i te haamouhia?
Te turu ra anei te Apokalupo 21:2, 3 i teie manaˈo? Te na ôhia ra: “E ite atura hoi au, o Ioane, i te oire moˈa ra, ia Ierusalema apî, i te pouraa mai mai ǒ mai i te Atua i nia i te raˈi ra, ua faanehenehehia mai te vahine i faanehenehehia no te faaipoiporaa i tana tane ra. Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou.” (I te mea e “e parahi” te Atua e te taata, e “ei pihai atoa iho [oia] ia ratou,” te auraa anei ïa e rave mai oia i te tino Taata nei? Eita roa ˈtu, no te mea ua parau atu Iehova ia Mose e: “E ore roa hoi te hoê taata e ora ia na reira i te hiˈo mai ia ˈu.” [Exo. 33:20] No reira, e mea tano atura ia manaˈo e eita te mau melo o te Ierusalema apî e hoˈi mai i nia i te fenua ei feia tino taata. Inaha, ‘ei pihai iho’ te Atua i te taata i roto i teihea auraa e mea nafea te Ierusalema Apî ‘ia pou mai mai nia mai i te raˈi’? E itehia mai te hoê tuhaa o te pahonoraa i roto i te Genese 21:1 [Jé], i reira te parauraahia e ua “haere mai” te Atua “e hiˈo” ia Sara, ma te horoa ˈtu i te haamaitairaa e fanau i te hoê tamaiti i to ˈna ruhiruhiaraa. Te haapii maira te Exodo 4:31 [Jé] e ua “haere mai” te Atua “e hiˈo” ia Iseraela na roto i te tonoraa ˈtu ia Mose no te faaora ia ˈna. Oia atoa, te faataa ra te Luka 7:16 e ua “haere mai” te Atua “e hiˈo” i to ˈna nunaa na roto i te arai o Iesu. [Jé] Te iriti nei te huriraa MN e: “Ua huri te Atua i to ˈna ara-maite-raa i nia i to ˈna nunaa.” Te auraa o te Apokalupo 21:2, 3, oia ïa e “haere mai,” aore ra ei pihai iho, te Atua i te taata na roto i te arai o te Ierusalema Apî no te raˈi, tei riro ei ravea e haamaitai ai oia i te huitaata auraro.)
Mas. 2:21, 22, V.C.J.S.: “No te mea te feia haerea tia e parahi ïa i te fenua, e te feia hapa ore e haapapu hia i reira. Te feia paieti ore râ e tâpu è hia ïa no nia mai i te fenua; e tei rave i te ino e hopoi è hia ïa no nia mai i te reira.” (Aita e parauhia ra e e hoˈi mai te feia hapa ore i nia i te fenua, tera râ, e “haapapu hia” ratou i reira.)
Ua taui anei te opuaraa matamua a te Atua no te fenua?
Gen. 1:27, 28: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine. Ua haamaitai ihora te Atua ia raua, na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Tera ïa te opuaraa a te Atua: e tia i te huaai a Adamu e a Eva ia faaî i te fenua, ia faariro ia ˈna ei paradaiso e ia atuatu ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna opuaraa e to ˈna hamaniraa i teie nohoraa faahiahia roa no te taata, i muri aˈe i to ˈna faariroraa ia ˈna ei palaneta taa ê i te tahi atu o te mataitaihia e te taata na roto i te hoê hiˈo fetia aore ra na nia i te hoê pahi reva teitei, e faarue noa anei te Atua i ta ˈna opuaraa, ma te vaiiho oti ore e a muri noa ˈtu no te hara a Adamu?)
Isa. 45:18: “Te na ô maira hoi Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia: O vau o Iehova, e aitâ ˈtu.” (Hiˈo atoa Isaia 55:10, 11.)
Mai te peu e eita te taata e pohe faahou i roto i te faanahoraa apî o te mau mea, nafea ïa teie rahiraa taata e ô ai i nia i te fenua?
A haamanaˈo na e i to te Atua faaiteraa i ta ˈna opuaraa no te fenua, ua parau oia: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua.” (Gen. 1:28) Ua horoa te Atua na te taata i te ravea no te fanau i te tamarii, e ia naeahia te fanauraa i te tamarii i ta ˈna tapao, e ara oia e ia faaea teie ravea i nia i te fenua nei.
O vai te feia ta te Atua e farii e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua?
Zeph. 2:3: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”
Sal. 37:9, 11: “O te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”