A tapea maite i roto i te feruriraa te mahana o Iehova
“Ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito.”—PETERO 2, 3:3.
1. Eaha ta te hoê Kerisetiano no teie nei tau i taa no nia i te ru o te tau?
UA PAPAI te hoê taata, hau atu i te 66 matahiti to ˈna taviniraa ma te taime taatoa, e: “Ua taa noa na ia ˈu e e tau ru teie. I roto i to ˈu feruriraa, mai te mea ra e e tupu o Aramagedo ananahi atu. (Apokalupo 16:14, 16) Mai to ˈu metua tane, e to ˈna iho metua tane na mua ˈtu ia ˈna, ua ora vau i to ˈu oraraa mai ta te aposetolo [Petero] i faaue na, ‘ma te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa te vairaa mai o te mahana o Iehova.’ No ˈu nei, ua riro noa na te ao apî i tǎpǔhia mai ei ‘mea [mau] aore e hiˈohia nei.’”—Petero 2, 3:11, 12, MN; Hebera 11:1; Isaia 11:6-9; Apokalupo 21:3, 4.
2. Eaha te auraa ia tapea maite i roto i te feruriraa te mahana o Iehova?
2 Te auraa o te pereota a Petero ra “ma te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa” te mahana o Iehova, oia ïa eiaha tatou ia faanuu noa i teie mahana i roto i to tatou feruriraa. Eiaha ia moehia ia tatou e, ua fatata roa mai te mahana e haamou ai o Iehova i teie faanahoraa o te mau mea, hou oia e haamau ai i te ao apî o ta ˈna i tǎpǔ mai. E tia ia riro ei tupuraa mau no tatou e mai te mea ra e e ite mata roa ˈtu tatou, mai te mea ra e tei mua noa ia tatou. Mai te reira mau hoi no te mau peropheta a te Atua i mutaa iho, e ua faahiti pinepine ratou i te reira mai te mea ra e ua fatata roa mai.—Isaia 13:6; Ioela 1:15; 2:1; Obadia 15; Zephania 1:7, 14.
3. Eaha paha te tumu i horoa ˈi o Petero i te aˈoraa no nia i te mahana o Iehova?
3 No te aha o Petero i faaue ai ia tatou ia hiˈo i te mahana o Iehova mai te mea ra e e tae mai “ananahi atu”? No te mea ua haamata paha vetahi i te tâhitohito i te parau no te vairaa mai o te Mesia i tǎpǔhia mai, i reira te feia iino e faautuahia ˈi. (Petero 2, 3:3, 4) No reira, i te pene 3 o te piti o ta ˈna rata, o ta tatou e tuatapapa mai i teie nei, ua pahono o Petero i te mau pariraa a teie feia tâhitohito.
E aniraa aroha te tia ia haamanaˈo
4. Eaha ta Petero i hinaaro ia haamanaˈo noa tatou?
4 Ua itehia te here o Petero i to ˈna mau taeae na roto i to ˈna pii-pinepine-raa ia ratou i roto i teie pene e “e au mau here e.” Ma te ani aroha ˈtu ia ratou eiaha ia moehia i tei haapiihia na ia ratou, ua haamata o Petero i te na ôraa e: “E au mau here e, . . . [te faaara ˈtu nei au] i to outou aau haavare ore ia manaˈo: ia manaˈo hoi outou i te parau i parauhia mai e te mau peropheta moˈa i mutaa ihora, e tei haapiihia ˈtu e matou e te mau aposetolo a te Fatu ra [e] te [Faa]ora.”—Petero 2, 3:1, 2, 8, 14, 17; MN; Iuda 17.
5. Eaha ta vetahi mau peropheta i parau no nia i te mahana o Iehova?
5 Eaha “te parau i parauhia mai e te mau peropheta moˈa” ta Petero i faaue i te feia taio ia haamanaˈo? No nia ïa i te vairaa mai o te Mesia ma te mana o te Basileia e no nia i te haavaraa o te feia paieti ore. Ua huti o Petero na mua ˈtu i te ara-maite-raa i nia i taua mau parau ra. (Petero 2, 1:16-19; 2:3-10) Ua faahiti o Iuda ia Enoha, te peropheta matamua i papaihia, o tei faaara no nia i te haavaraa faautua a te Atua i nia i te feia iino. (Iuda 14, 15) Ua tia mai vetahi atu mau peropheta i muri aˈe ia Enoha, e aita o Petero i hinaaro e ia moehia ia tatou i te mea o ta ratou i papai.—Isaia 66:15, 16; Zephania 1:15-18; Zekaria 14:6-9.
6. Eaha te mau parau a te Mesia e a ta ˈna mau aposetolo e haamaramarama ra ia tatou no nia i te mahana o Iehova?
6 Hau atu, ua parau o Petero i ta ˈna mau taata taio ia haamanaˈo i ‘te parau a te Fatu ra e te Faaora.’ Teie te tahi parau a Iesu: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou . . . a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia.” “E haapao maitai, e faaitoito, . . . aita hoi outou i ite i taua tau ra.” (Luka 21:34-36; Mareko 13:33) Te faaue atoa ra o Petero ia tatou ia pee i te mau parau a te mau aposetolo. Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Paulo e: “Te haere maira taua mahana o [“Iehova,” MN] ra, mai te haerea mai o te eiâ i te po ra. E teie nei, eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.”—Tesalonia 1, 5:2, 6.
Te mau hinaaro o te feia tâhitohito
7, 8. (a) Mai te aha te huru o te feia tâhitohito i te mau poroi faaara a te Atua? (b) Eaha ta te feia tâhitohito e parau nei?
7 Mai tei faahitihia na mua ˈtu, te tumu o Petero i horoa ˈi i ta ˈna aˈoraa, no te mea ïa e ua haamata vetahi i te haavahavaha i taua mau faaararaa ra, mai ta te mau Iseraela i te tau matamua ra, i faaooo na i te mau peropheta a Iehova. (Paraleipomeno 2, 36:16) Ua faataa o Petero e: “Ia ite ra outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro.” (Petero 2, 3:3) Ua parau o Iuda e, te mau hinaaro o teie feia tâhitohito, e “mau hinaaro paieti ore” ïa. Ua pii oia ia ratou “[e mau taata e au i te animala, i erehia i te huru pae varua].”—Iuda 17-19; MN.
8 Tei roto atoa te mau orometua haavare ta Petero i parau “tei titau i ta te tino ra i te hinaaro faufau ra,” i teie feia tâhitohito tei erehia i te huru pae varua. (Petero 2, 2:1, 10, 14) Te ani ra ratou ma te faaooo i te mau Kerisetiano haapao maitai e: “Teihea te [“vairaa,” MN] mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:4.
9. (a) No te aha te feia tâhitohito e tamata ˈi i te haafaufaa ore i te ru o te tau e faataahia ra e te Parau a te Atua? (b) Nafea tatou e paruruhia ˈi i te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa te mahana o Iehova?
9 No te aha e tâhitohito ai? No te aha e parau ai e eita roa te vairaa mai o te Mesia e tupu, e aita roa ˈtu te Atua i faatitiaifaro i te mau ohipa a te taata nei e eita roa ˈtu oia e na reira? Inaha, i to ratou haafaufaa-ore-raa i te ru o te tau e faataahia ra e te Parau a te Atua, te tamata nei teie feia tâhitohito e au i te animala ra, i te haavare i te tahi atu feia ia topa ratou i roto i te faatau i te pae varua e ia hiˈa ohie noa ratou i te mau faahemaraa miimii. E faaitoitoraa puai mau ïa te reira no tatou i teie nei mahana ia vai ara noa i te pae varua! Ia tapea maite tatou e tia ˈi, i roto i te feruriraa te mahana o Iehova e ia haamanaˈo noa tatou e tei nia to ˈna mata ia tatou! E turaihia ïa tatou ia tavini ia Iehova ma te itoito e ia tapea i to tatou viivii ore i te pae morare.—Salamo 11:4; Isaia 29:15; Ezekiela 8:12; 12:27; Zephania 1:12.
Ohipa hairiiri ravehia ma te hinaaro mau
10. Nafea Petero ia haapapu e ua hape te feia tâhitohito?
10 Aita teie huru feia tâhitohito e tâuˈa ra i te hoê ohipa faufaa roa. Te haamoe nei ratou i te reira ma te opua mau e te imi nei ratou i te ravea ia moe-atoa-hia i te tahi atu feia. No te aha? Ia ohie aˈe ratou ia faahema i te taata. Ia au “i to ratou iho hinaaro,” o ta Petero ïa i papai, “te tia ra hoi ia ratou te haamoe i teie [“tupuraa,” MN].” Teihea ïa tupuraa? “E na te parau a te Atua i hamani i te raˈi i tahito ra, e te fenua i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti: i pohe ai te reira fenua i te ninaraahia e te miti.” (Petero 2, 3:5, 6) Oia mau, ua faaore o Iehova i te ino i nia i te fenua nei i te Diluvi i te tau o Noa ra, e tupuraa ta Iesu atoa i haapapu. (Mataio 24:37-39; Luka 17:26, 27; Petero 2, 2:5) No reira, taa ê atu i ta te feia tâhitohito e parau ra, aita te mau mea atoa i tamau noa “mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”
11. Eaha te mau tiairaa a te mau Kerisetiano matamua aore i tae atura i te taime e tupu ai, tei aratai i te tahi ia tâhitohito ia ratou?
11 Ua faaooo paha te feia tâhitohito i te mau Kerisetiano haapao maitai, no te mea aitâ te mau mea o ta ratou e tiai ra i tupu atura. Na mua iti noa ˈˈe i te poheraa o Iesu, “te manaˈo ra [ta ˈna mau pǐpǐ] e, e itea mai te basileia o te Atua i reira ra.” E, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua ani ratou e e haamauhia anei te Basileia i taua taime iho ra. Oia atoa, tau ahuru matahiti hou o Petero i papai ai i te piti o ta ˈna rata, ua “hitimaue” vetahi i “te parau” aore ra “te leta,” tei parauhia na hoi e no ǒ mai i te aposetolo Paulo aore ra i to ˈna mau hoa, “mai te mea hoi e ua fatata roa te mahana o [“Iehova,” MN] ra.” (Luka 19:11; Tesalonia 2, 2:2; Ohipa 1:6) Aita hoi taua mau tiairaa a te mau pǐpǐ a Iesu ra i hape, tera râ, aita i tae atura i te taime. E tae mai iho â te mahana o Iehova!
E nehenehe te Parau a te Atua e tiaturihia
12. Eaha te haapapu ra e e nehenehe te mau parau tohu a te Parau a te Atua no nia i “te mahana o Iehova” e tiaturihia?
12 Mai tei faahitihia na mua ˈtu, ua faaara pinepine te mau peropheta hou te tau kerisetiano, e ua fatata mai te mahana tahooraa o Iehova. Ua tupu “te mahana o Iehova” i nia i te hoê faito haihai i te matahiti 607 H.T.T. ra, i to Iehova tahooraa i to ˈna nunaa faaroo ore. (Zephania 1:14-18) I muri iho, ua roo-atoa-hia vetahi atu mau nunaa, mai ia Babulonia e ia Aiphiti, i te “mahana o Iehova” i nia i te faito haihai. (Isaia 13:6-9; Ieremia 46:1-10; Obadia 15) Ua tohu-atoa-hia mai te hopea o te faanahoraa o te mau mea ati Iuda i te senekele matamua ra, e ua tupu te reira i to te mau nuu Roma vavahiraa ia Iudea i te matahiti 70 T.T. (Luka 19:41-44; Petero 1, 4:7) Ua faahiti râ o Petero i te hoê “mahana o Iehova” e tupu a muri aˈe, tei hau atu to ˈna puai i te Diluvi rahi ra!
13. Eaha te hiˈoraa no mutaa iho e faaite ra e e tae mai iho â te hopea o teie faanahoraa o te mau mea?
13 I roto i ta ˈna tatararaa no nia i taua haamouraa no a muri aˈe ra, te na ô ra o Petero e: “E taua parau ra.” No faahiti noa ˈtura oia e “na te parau a te Atua,” ua faura maira te fenua hou te Diluvi “i vai i raro i te miti, e tei araa i nia i te miti.” Auaa teie nei tupuraa, tei faatiahia i roto i te aamu a te Bibilia no nia i te poieteraa, i nehenehe ai te Diluvi e tupu, i te toparaa mai te mau pape na nia i te faaueraa, aore ra te parau, a te Atua. Te na ô râ o Petero e: “Te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau [a te Atua] ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” (Petero 2, 3:5-7; Genese 1:6-8) Ua horoa mai o Iehova i ta ˈna parau e nehenehe e tiaturihia! E haamou oia i “te raˈi e te fenua”—teie faanahoraa o te mau mea—ma te riri uˈana o to ˈna mahana rahi! (Zephania 3:8) Afea râ?
Te hinaaro-ru-raa e ia tae mai te hopea
14. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea”?
14 Ua hinaaro te mau pǐpǐ a Iesu e ite e afea te hopea e tae mai ai, no reira ratou i ani ai ia ˈna e: “[Eaha] te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” Te ani ra ïa ratou e afea te faanahoraa ati Iuda e hope ai, tera râ, ua vauvau na mua roa te pahonoraa a Iesu, i te taime e haamouhia ˈi “te raˈi e te fenua” e vai nei. Ua tohu o Iesu i te mau tupuraa mai te mau tamaˈi rahi, te oˈe, te mau aueueraa fenua, te maˈi, e te ohipa ino. (Mataio 24:3-14; Luka 21:5-36) Mai te matahiti 1914 mai â, ua ite mai tatou i te tupuraa o te tapao ta Iesu i horoa no “te hopea o teie nei ao” e tae noa ˈtu i te mau mea ta te aposetolo Paulo i faahiti ei tapao no “te mau mahana hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5, MN) Oia mau, mea rahi te haapapuraa e te ora nei tatou i te tau o te hopea o teie faanahoraa o te mau mea!
15. Eaha ta te mau Kerisetiano i tamata i te rave, noa ˈtu te faaararaa a Iesu?
15 Ua hinaaro ru noa na te mau Ite no Iehova e ite e afea te mahana o Iehova e tupu ai. No teie hinaaro ru to ratou, i te tahi mau taime, ua tamata ratou i te numera e afea e tae mai ai. I to ratou râ na reiraraa, aita ratou i pee i te faaararaa a to ratou Fatu, mai te mau pǐpǐ matamua atoa hoi a Iesu, “aita hoi [tatou] i ite i taua tau ra.” (Mareko 13:32, 33) Ua faaooo te feia tâhitohito i te mau Kerisetiano haapao maitai no to ratou tiairaa e ia tupu te reira hou te taime i faataahia. (Petero 2, 3:3, 4) Noa ˈtu râ, e tae mai te mahana o Iehova, o ta Petero ïa i haapapu, i te taime Ta ˈna i faataa.
E tia ia pee i te manaˈo o Iehova
16. Eaha te aˈoraa ta tatou e pee nei ma te paari?
16 E tia ia tatou ia pee i te manaˈo o Iehova no nia i te tau, mai ta Petero e faahaamanaˈo ra ia tatou: “Eiaha na ia moe ia outou teie nei parau iti, e au mau here e, hoê â hete [“ia Iehova,” MN] te mahana hoê e te matahiti hoê tausani ra; e te matahiti hoê tausani ra, hoê â hete e te mahana hoê.” Ia faaau-anaˈe-hia, mea poto roa ïa to tatou oraraa e 70 aore ra e 80 matahiti! (Petero 2, 3:8; Salamo 90:4, 10) No reira, mai te peu e e au ra e te taere ra te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a te Atua, e tia ia tatou ia farii i te aˈoraa a te peropheta a te Atua: “Ia maoro iti noâ [te taime i haapaohia], e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.”—Habakuka 2:3.
17. Noa ˈtu e ua maoro atu â te mau mahana hopea i tei manaˈohia e te rahiraa, eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?
17 No te aha te mau mahana hopea o teie faanahoraa i maoro atu â i tei manaˈohia e te rahiraa? No te hoê tumu maitai roa, o ta Petero ïa e faataa ra i muri iho: “Aore [“Iehova,” MN] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Te hiˈo ra o Iehova e eaha te mea maitai aˈe no te mau taata atoa. Te tapitapi nei oia e ia ora te taata, mai ta ˈna i parau: “Aore roa o ˈu e mauruururaa i te pohe o te taata ino ra; ia fariu mairâ te taata i ta ˈna parau ino ia ora.” (Ezekiela 33:11) No reira, e nehenehe tatou e tiaturi e e tae mai te hopea i te taime tano mau no te faatupu i te opuaraa a to tatou Poiete paari rahi e te here!
Eaha te mou?
18, 19. (a) No te aha o Iehova i opua papu ai e haamou i teie faanahoraa o te mau mea? (b) Mea nafea to Petero faataaraa mai i te hopea o teie faanahoraa, e eaha mau na te mou?
18 No te mea e te here mau nei o Iehova i te feia e tavini nei ia ˈna, e haamou roa oia i te feia atoa e haapeapea nei ia ratou. (Salamo 37:9-11, 29) Ma te faahiti e, mai ia Paulo na mua ˈtu, e tae mai teie haamouraa i te taime manaˈo-ore-hia, ua papai o Petero e: “E tae mai râ te mahana o [“Iehova,” MN] mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi ma te haruru rahi, e mou hoi te mau mea rii tumu i te veavea rahi, e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e pau ïa i te auahi.” (Petero 2, 3:10; Tesalonia 1, 5:2) Aita te mau raˈi e te fenua mau i mou i roto i te Diluvi, eita atoa e mou i te mahana o Iehova. Eaha ïa te “pee ê atu,” aore ra te mou?
19 E mou te mau faatereraa taata nei o tei faatere na i te huitaata nei mai te mau “raˈi” ra te huru e oia atoa te “fenua,” te totaiete taata paieti ore. Te faaite ra paha te “haruru rahi” i te moe-taue-raa te mau raˈi. “E mou hoi te mau mea rii tumu” o te totaiete taata faufau no teie nei tau. E “te fenua,” e “te mau ohipa i nia iho,” e “pau” ïa. E faaite tahaa o Iehova i te mau ohipa iino a te mau taata a aratai ai oia i te faanahoraa taatoa o te ao nei i to ˈna hopea tano mau.
A tiatonu tamau noa i nia i to outou tiaturiraa
20. Nafea to tatou ite i te mau ohipa e tupu i mua nei, ia ohipa i nia i to tatou oraraa?
20 No te mea e ua fatata roa mai teie mau ohipa puai mau, ua parau o Petero e e tia ia tatou ia rave “[i te mau ohipa haerea moˈa e i te mau ohipa paieti, ma te tiairaa e te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa te vairaa mai o te mahana o Iehova].” Aita roa ˈtu e feaaraa! “E mou . . . te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi.” (Petero 2, 3:11, 12; MN) I te mea e e nehenehe teie mau ohipa puai mau e haamata i te tupu ananahi, e tia i teie manaˈo ia ohipa i nia i te mau mea atoa ta tatou e rave nei aore ra e opua ra e rave.
21. Na te aha e mono i te mau raˈi e te fenua e vai nei?
21 Te faataa ra o Petero i teie nei e na te aha e mono i te faanahoraa tahito: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13; Isaia 65:17) Auê te oaoa e! O te Mesia e ta ˈna 144 000 arii apiti “te raˈi apî” e faatere mai, e te feia e ora ˈtu i te hopea o teie nei ao, o ratou ïa “te fenua apî.”—Ioane 1, 2:17; Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3.
A haamanaˈo e tau ru teie e a tapea noa i te viivii ore i te pae morare
22. (a) Na te aha e tauturu ia tatou ia haapae i te porao e i te hapa atoa i te pae varua? (b) Eaha te ati ta Petero e faaara ra ia tatou?
22 “E teie nei, e au mau here e,” o ta Petero ïa e parau ra i muri iho, “o te reira mau mea ta outou e tiai na, e faaitoito, e haapapu hua ia roohia mai outou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore. E e parau outou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.” Ia tiai tatou ma te hinaaro ru e ia faariro tatou i te taere manaˈo-noa-hia o te mahana o Iehova mai te tapao o te faaoromai o te Atua, e tauturu te reira ia tatou ia haapae i te porao aore ra i te hapa atoa i te pae varua. Te vai nei râ te ati! Te faaara ra o Petero e, i roto i te mau papai a “to tatou taeae here ra [ia] Paulo . . . [“te vai ra te tahi mau mea fifi ia taa i te auraa,” MN] ta te feia haapii-ore-hia ra, e te papu ore ra i ruri ê, mai ta ratou i ruri ê i te mau parau â i papaihia ra, e riro atura ei pohe no ratou iho.”—Petero 2, 3:14-16.
23. Eaha te parau faaotiraa a Petero?
23 E au ra e ua ruri ê te mau orometua haavare i te mau papai a Paulo no nia i te aroha faito ore o te Atua, ma te faaohipa i te reira ei faatiaraa i to ratou haerea taiata. Te reira paha ta Petero i manaˈo ia ˈna i papai i teie parau faaotiraa: “E tena na, e au mau here, ua ite na outou i teie nei mau mea, e ara ia outou, ia ore outou ia riro i te haavare a te taata iino ra, e hiˈa ihora outou i to outou itoitoraa na.” E ua faahope oia i ta ˈna rata, ma te faaue e: “Ia tupu râ to outou i te maitai [faito ore], e te ite i to tatou Fatu ra i te [Faa]ora ia Iesu Mesia.”—Petero 2, 3:17, 18; MN.
24. Eaha te haerea te tia i te mau tavini atoa a Iehova ia pee?
24 Oia mau, ua hinaaro o Petero e faaitoito i to ˈna mau taeae. Ua hinaaro oia e ia pee te taatoaraa i te haerea o teie Ite haapao maitai e 82 matahiti, i faahitihia i te omuaraa: “Ua ora vau i to ˈu oraraa mai ta te aposetolo i faaue na, ‘ma te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa te vairaa mai o te mahana o Iehova.’ No ˈu nei, ua riro noa na te ao apî i tǎpǔhia mai ei ‘mea [mau] aore e hiˈohia nei.’” Ia ora tatou paatoa i to tatou oraraa mai teie atoa, e tia ˈi.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha te auraa “te tapea-maite-raa i roto i te feruriraa” te mahana o Iehova?
◻ Eaha ta te feia tâhitohito e tâuˈa ore nei ma te opua mau, e no te aha?
◻ No teihea tumu te feia tâhitohito i faaooo ai i te mau Kerisetiano haapao maitai?
◻ Eaha te manaˈo te tia ia tatou ia tapea noa?
[Hohoˈa i te api 23]
A tapea maite i roto i te feruriraa te mahana o Iehova . . .
[Hohoˈa i te api 24]
. . . e te ao apî i muri iho