VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/1 api 23-28
  • Te tautururaa ia vetahi ê ia haapii i te mau titauraa a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tautururaa ia vetahi ê ia haapii i te mau titauraa a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E tautooraa, e ere râ i te mea teimaha
  • Faaineine-maitai-hia no te tauturu ia vetahi ê
  • E hiˈopoa anaˈe i teie mauhaa apî
  • E nafea ia faaohipa i te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2013
  • Te hoê mauhaa apî no te tauturu i te taata ia haapii i te mau titauraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E tauturu anaˈe i te feia ite ore ia maramarama
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • E poro anaˈe i te parau apî maitai o te Basileia maoti te mau vea iti
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/1 api 23-28

Te tautururaa ia vetahi ê ia haapii i te mau titauraa a te Atua

“Eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!”—KORINETIA 1, 9:16.

1, 2. (a) Eaha te ohipa e piti tuhaa ta te Atua e titau ra ia tatou ia rave? (b) Eaha te tia i te feia mafatu tia ia haapii no te riro mai ei mau tavini no te Basileia o te Atua?

E PARAU apî maitai ta Iehova no te huitaata nei. E Basileia to ˈna, e te hinaaro nei oia e ia faaroo te mau taata na te mau vahi atoa i teie parau! Ia haapii tatou i teie parau apî maitai, e titau te Atua e ia faaite atu tatou ia vetahi ê. E piti tuhaa i roto i teie nei ohipa. A tahi, e tia ia tatou ia poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i “te hopea o teie nei ao,” ua parau o Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:3, 14.

2 Te piti o te tuhaa o teie nei ohipa, o te haapiiraa ïa i te feia o te farii mai i te pororaa o te Basileia. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua parau o Iesu i te hoê pǔpǔ rahi o ta ˈna mau pǐpǐ e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:19, 20) Te mau ‘mea ta te Mesia i parau,’ e ere ïa no ǒ mai ia ˈna ra; ua haapii oia ia vetahi ê ia haapao i te mau faaueraa a te Atua, oia hoi ta ˈna mau titauraa. (Ioane 14:23, 24; 15:10) No te haapii ia vetahi ê ‘ia haapao i te mau mea ta te Mesia i parau,’ e tia ïa ia tauturu ia ratou ia haapii i te mau titauraa a te Atua. E tia i te mau taata mafatu tia ia haapao i te mau titauraa a te Atua no te riro mai ei mau tavini no to ˈna Basileia.

3. Eaha te Basileia o te Atua, e eaha ta ˈna e rave i riro mau ai te poroi o te Basileia ei parau apî maitai?

3 Eaha te Basileia o te Atua? E eaha te ohipa o ta ˈna e rave i riro mau ai te poroi o te Basileia ei parau apî maitai? E faatereraa te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. E mea poiherehia te reira e Iehova, no te mea e mea na roto i to ˈna arai oia e faaraa ˈi i to ˈna iˈoa, ma te tumâ i te faainoraa atoa i tuuhia i nia iho. O te Basileia te mauhaa ta Iehova e faaohipa no te faatupu i to ˈna hinaaro i nia i te fenua nei mai i nia i te raˈi atoa ra. No reira o Iesu i haapii ai ia tatou ia pure e ia tae mai te Basileia o te Atua, e i faaitoito mai ai ia tatou ia tuu i te Basileia na mua i roto i to tatou oraraa. (Mataio 6:9, 10, 33) Te ite ra anei outou e no te aha e mea faufaa roa no Iehova e ia haapii tatou ia vetahi ê no nia i to ˈna Basileia?

E tautooraa, e ere râ i te mea teimaha

4. Eaha te faahiˈoraa e faaite ra e e ere ta tatou hopoia e poro i te parau apî maitai i te mea teimaha?

4 E mea teimaha anei ia poro i teie parau apî maitai? E ere roa ˈtu! A hiˈo na: Ua titauhia i te hoê metua tane ia aupuru i to ˈna utuafare i te pae materia. Ia ore oia e na reira, hoê â ïa huru e te faarueraa i te faaroo kerisetiano. Ua papai te aposetolo Paulo e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [“faaroo,” MN] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8) E hopoia teimaha anei râ te reira no te tane kerisetiano? Eita, mai te peu e ua here oia i to ˈna utuafare inaha, i reira ra, e hinaaro mau ïa oia e aupuru ia ratou.

5. Noa ˈtu e ua riro te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ ei hopoia, no te aha tatou e oaoa ˈi i te apiti i roto i teie ohipa?

5 Oia atoa, ua riro te ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ ei hopoia, ei titauraa, tei taaihia i to tatou oraraa iho. Teie hoi ta Paulo i parau: “Eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Korinetia 1, 9:16; a faaau e te Ezekiela 33:7-9.) Teie râ, na te here e turai ia tatou ia poro, e ere râ no te mea e ua faahepohia tatou. A tahi roa, te here nei tatou i te Atua, tera râ, te here atoa nei tatou i to tatou taata-tupu, e ua ite tatou e mea faufaa roa e ia faaroo ratou i te parau apî maitai. (Mataio 22:37-39) Te horoa nei te reira no ratou i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. E fatata roa te Basileia o te Atua i te faatitiaifaro i te mau ohipa tia ore, i te faaore i te mau haavîraa atoa, e i te faatupu faahou i te hau e te tahoêraa—e te reira, no te maitai mure ore o te feia e auraro i ta ˈna faatereraa parau-tia. Aita anei tatou e oaoa ra, oia e putapû ra, i te tufaraa i teie parau apî maitai na vetahi ê?—Salamo 110:3.

6. No te aha te ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ e riro ai ei tautooraa mau?

6 I te hoê â taime, ua riro teie ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, ei tautooraa mau. Mea taa ê te mau taata. E ere hoê â to ratou mau anaanataeraa aore ra mau aravihi. Ua haere vetahi i te haapiiraa teitei, area vetahi ra, aita ïa i haere maoro i te haapiiraa. I teie nei, te faarirohia nei te taioraa—tei riro na hoi ei faaanaanataeraa au-roa-hia i mutaa ihora—ei ohipa haumani. Ua riro te anaanatae-ore-raa i te taio, oia hoi “te neheneheraa e taio, te oreraa râ e anaanatae i te taio,” ei fifi e rahi noa ˈtura, i roto atoa i te mau fenua e faatiatia nei e mea ite roa to ratou huiraatira i te taio. Nafea ïa tatou ia tauturu i te mau taata ua rau to ratou huru tupuraa e to ratou mau anaanataeraa, ia haapii i ta te Atua e titau ra?—A faaau e te Korinetia 1, 9:20-23.

Faaineine-maitai-hia no te tauturu ia vetahi ê

7. Mea nafea to “te tavini haapao maitai e te paari” faaineineraa ia tatou no te tauturu i te taata ia haapii i te mau titauraa a te Atua?

7 E mea ohie aˈe ia rave i te hoê ohipa fifi, mai te peu e e mauhaa aore ra e tauihaa e tano ta outou. Te hoê mauhaa e tano no te hoê ohipa taa ê i teie mahana, e nehenehe ïa oia e tauihia aore ra e monohia ananahi, no te mea e taui te mau mea e hinaarohia. Hoê â huru e ta tatou ohipa pororaa i te poroi o te Basileia o te Atua. I te roaraa o te mau matahiti, ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau mauhaa i tano maitai, oia hoi te mau buka aore ra te mau vea i faaineine-taa-ê-hia no te faatere i te mau haapiiraa Bibilia i te fare o te taata. (Mataio 24:45) Ua faaineinehia ïa tatou no te tauturu i te mau taata no “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, . . . e te mau reo atoa” ia haapii i te mau titauraa a te Atua. (Apokalupo 7:9) I tera e tera taime, ua horoahia mai te mau mauhaa ê atu no te faatano i te mau tauiraa o te mau mea e hinaarohia ra, i roto i te pororaa na te ao nei. E rave anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa.

8. (a) Mea nafea to te buka ra “Ei parau mau ta te Atua” tururaa i te haaparareraa i te haapiiraa o te Bibilia? (b) Eaha te buka haapiiraa Bibilia i horoahia mai i te matahiti 1968 ra, e mea nafea to ˈna faaineine-taa-ê-raahia? (c) Mea nafea to te buka ra Parau mau tururaa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

8 Mai te matahiti 1946 haere mai i te matahiti 1968, ua faaohipahia te buka ra “Ei parau mau ta te Atua” ei mauhaa puai no te haapiiraa i te Bibilia, e tau 19 250 000 buka tei neneihia na roto e 54 reo. Piahia i te matahiti 1968, e rave rahi matahiti to te buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra, faaohipa-maitai-raahia no te haapii i te Bibilia e te feia anaanatae. Na mua ˈtu, e ere i te mea varavara ia haapii te tahi mau taata e te mau Ite no Iehova e rave rahi matahiti te maoro, eita râ ratou e bapetizo. Tera râ, ua faaineinehia teie buka no te haaputapû i te taata haapii, no te faaitoito ia ˈna ia faaohipa i te mea o ta ˈna e haapii ra. Eaha ˈtura te faahopearaa? Te na ô ra te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua e: “I roto i na matahiti taviniraa e toru mai te 1 no Setepa 1968 e tae atu i te 31 no Atete 1971, e 434 906 taata taatoa i bapetizohia—ua tataipiti e ua hau ïa, te numera o te feia i bapetizohia i roto i na matahiti taviniraa e toru na mua ˈtu!” Mai to ˈna matararaa mai, ua naeahia i te buka ra Parau mau te hoê numera opereraa maere mau—hau atu i te 107 000 000 na roto 117 reo.

9. Eaha te vahi taa ê o te buka ra E ora e a muri noa ˈtu, e eaha to ˈna faahopearaa i nia i te maraaraa o te feia poro i te Basileia?

9 I te matahiti 1982, o te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei tei riro mai ei buka matamua no te faatere i te mau haapiiraa Bibilia. Ua hau atu i te 150 hohoˈa i roto i teie nei buka, tei apitihia i te mau tatararaa o te haapoto noa i te manaˈo e haapiihia ra e te mau hohoˈa tataitahi. Ua faataa Te taviniraa o te Basileia no Atopa 1982 e: “I roto i na matahiti e 20 te faaohiparaahia te buka ra ‘Ei parau mau ta te Atua’ ei buka haapiiraa matamua (mai te matahiti 1946 e tae atu i te afaraa o te mau matahiti 1960), hau atu i te 1 000 000 taata tei riro mai ei feia poro apî i te Basileia. I muri iho, 1 000 000 â tei riro mai ei feia poro i to te buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra riroraa mai ei buka haapiiraa matamua na tatou, i to ˈna matararaa mai i te matahiti 1968 ra. Ia faaohipa tatou i ta tatou buka haapiiraa apî, E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, e ite faahou anei tatou i teie maraaraa o te feia poro i te Basileia? Eita e ore, mai te peu e tera te hinaaro o Iehova!” Te reira mau te hinaaro o Iehova inaha, mai te matahiti 1982 haere mai ai i te matahiti 1995, hau atu i te 2 700 000 taata o tei riro mai ei feia poro i te Basileia!

10. Eaha te mauhaa apî i horoahia mai i te matahiti 1995 ra, e no te aha oia e tauturu ai i te feia haapii Bibilia ia haere oioi noa i mua i te pae varua?

10 “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave,” o ta Iesu ïa i parau. (Mataio 9:37) E nehenehe e parau e te rahi mau nei te auhune. Mea rahi â te ohipa e toe ra. I roto i te tahi mau fenua, ua tapao te taata i to ratou iˈoa i nia i te mau tabula, a tiai noa ˈi i te mau haapiiraa Bibilia. No reira, ma te opuaraa e haaparare oioi aˈe i te ite no nia i te Atua, ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” i te matahiti 1995 ra, i te hoê mauhaa apî, te buka 192 api ra Te ite e aratai i te ora mure ore. Aita teie buka faufaa roa e haamaoro ra i nia i te mau haapiiraa hape. Te vauvau nei râ oia i te mau parau mau Bibilia ia au i te hoê tatararaa au maitai. Te tiaturihia nei e e tauturu oia i te feia haapii Bibilia ia haere oioi noa i mua i te pae varua. Ua ite-aˈena-hia te faufaaraa o te buka ra Te ite no te pororaa na te ao nei inaha, 45 500 000 buka i neneihia na roto 125 reo e te hurihia ra i teie nei na roto e 21 reo ê atu.

11. Eaha te mauhaa aravihi i horoahia mai no te tauturu ia haapii i te feia o tei ore i ite i te taio aore ra o te ore e taio maitai ra, e mea nafea to ˈna turu-puai-raa i ta tatou porotarama haapiiraa na te ao nei?

11 I tera e tera taime, ua horoa mai “te tavini haapao maitai” i te mau mauhaa i faaineine-taa-ê-hia no te tahi anaˈe huru taata, aore ra no te tahi pǔpǔ taotiahia. Ei hiˈoraa, eaha ïa no te feia e hinaaro ra paha i te tahi tauturu taa ê no to ratou anei nunaa aore ra faaroo? Nafea tatou ia tauturu ia ratou ia haapii i te mau titauraa a te Atua? I te matahiti 1982 ra, ua fanaˈo tatou i te mea o tei hiaai-mau-hia—te vea iti 32 api ra E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu! Ua riro teie vea iti e mea rahi te hohoˈa i roto, ei mauhaa aravihi no te haapii i te feia tei ore i ite i te taio aore ra o te ore e taio maitai ra. Te vauvau ra oia ma te ohie e te maramarama maitai i te mau haapiiraa tumu a te mau Papai. Mai to ˈna matararaa mai, ua turu puai mau â te vea iti ra E oaoa i te fenua i ta tatou porotarama haapiiraa na te ao nei. Hau atu i te 105 100 000 vea iti i neneihia na roto e 239 reo, oia ˈtura ïa te papai huri-rahi-roa ˈˈe-hia ta te Taiete Watch Tower i pia aˈenei!

12, 13. (a) Mai te matahiti 1990 haere mai ai, eaha te ravea apî ta “te tavini haapao maitai” i horoa mai ia naeahia e rave rahi atu â taata? (b) Nafea tatou ia faaohipa i te mau ripene video a te Taiete i roto i ta tatou taviniraa? (c) Eaha te mauhaa apî o tei horoahia mai aita i maoro iho nei no te tauturu ia tatou i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

12 Taa ê atu i te mau papai i neneihia, mai te matahiti 1990 haere mai ai, ua horoa mai “te tavini haapao maitai” i te tahi ravea haapiiraa apî, ia naeahia e rave rahi atu â taata—te mau ripene video ïa. I te avaˈe Atopa o taua matahiti ra, ua matara te ripene video e 55 minuti ra Te mau Ite no Iehova—Te faanahonahoraa i muri mai i te iˈoa—te ripene video matamua ïa i hamanihia e te Taiete Watch Tower. Te faaite ra teie ripene anaanatae e te nehenehe mau, i matara na roto e 35 reo, i te faanahonahoraa na te ao nei o te mau tavini itoito a Iehova, e faatupu ra i te faaueraa a Iesu e poro i te parau apî maitai e ati noa ˈˈe te fenua nei. Ua faaineine-taa-ê-hia teie ripene video no te turu i ta tatou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Aita te feia poro i te Basileia i faataere i te faaohipa i teie mauhaa apî i roto i te taviniraa. Ua afai vetahi i roto i ta ratou pute, ma te ineine noa i te faaite atu aore ra i te horoa ˈtu na te feia anaanatae. I muri noa ˈˈe i te matararaa mai te ripene, ua papai te hoê tiaau ratere e: “O te mau ripene video te ravea o te senekele 21 no te haaputapû i te feruriraa e te mafatu o te mau mirioni taata, e te tiaturi nei matou e mea rahi atu â te mau ripene ta te Taiete e faaohipa i muri aˈe i teie, no te haaparare i te ohipa a te Basileia na te ao nei.” Oia mau, e rave rau atu â ripene video o tei horoahia mai, mai na ripene e toru ra Te Bibilia—E buka parau mau e parau tohu e teie atoa Ua mau maite te mau Ite no Iehova i mua i te hamani-ino-raa Nazi. Mai te peu e te vai ra te mau ripene video a te Taiete na roto i te reo e paraparauhia ra i roto i to outou fenua, ua faaohipa anei outou i te reira i roto i te taviniraa?a

13 Aita i maoro aˈenei, ua horoahia mai te hoê mauhaa apî, te vea iti ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? no te tauturu ia tatou i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. No te aha oia i neneihia ˈi? Nafea ia faaohipa i teie vea iti?

E hiˈopoa anaˈe i teie mauhaa apî

14, 15. Ua faaineinehia te vea ra Titau no teihea mau taata, e eaha to roto?

14 Ua faaineinehia te vea iti apî ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? no te feia o tei tiaturi aˈena i te Atua e o te faatura nei i te Bibilia. Ua apiti mai te mau tiaau ratere e tae noa ˈtu te mau mitionare no Gileada e rave rahi matahiti to ratou ohiparaa i roto i te mau fenua ravai ore, i roto i te faaineineraa i teie vea iti. Te vai ra i roto te mau haapiiraa maramarama maitai, e tuatapapa ra i te mau haapiiraa tumu a te Bibilia. Mea tano maitai, mea ohie e mea huna ore atoa te mau pereota. I te hoê â taime, e ere i te mea ohie rahi roa. E ere noa “te û” te horoahia ra, “te maa etaeta” atoa râ no roto mai i te Parau a te Atua ia nehenehe te rahiraa o te mau taata e maramarama.—Hebera 5:12-14.

15 I te mau matahiti i mairi iho nei, ua ani mai te feia poro i te Basileia no ǒ mai e rave rau fenua, i te hoê vea mai teie te huru. Ei hiˈoraa, ua papai mai te amaa a te Taiete Watch Tower i te fenua Papua e: “Ua arepurepu te feruriraa o te taata i te mau haapiiraa faaroo tuea ore. Te hiaai nei ratou i te mau tatararaa poto noa o te parau mau, turuhia e te mau irava Bibilia o ta ratou e nehenehe e maimi i roto i ta ratou iho Bibilia. Te hiaai nei ratou i te hoê tatararaa maramarama e te papu maitai no nia i te mea o ta te Atua e titau ra i te mau Kerisetiano mau, e eaha te mau peu e te mau ohipa o ta ˈna e opani ra.” Ua tano maitai te vea iti ra Titau no te tauturu i teie mau taata ia haapii i te mau titauraa a te Atua.

16. (a) O vai iho â râ te faufaahia i te mau tatararaa ohie i roto i teie vea iti apî? (b) Mea nafea te taata o ta tatou tuhaa fenua ia tauturuhia na roto i te vea iti ra Titau?

16 Nafea outou ia faaohipa i teie mauhaa apî? A tahi, e nehenehe e faaohipahia no te haapii e te mau taata e fifihia ra no te taio aore ra tei ore i au i te taio.b E nehenehe teie mau taata e faufaahia i te mau tatararaa ohie a te vea iti. I muri aˈe i to ratou taioraa i teie vea iti hou oia e matara ˈi, ua papai mai te mau amaa a te Taiete Watch Tower e: “E tano roa te vea iti no te mau tuhaa huru rau o to matou fenua i reira aita te taata i au i te taio.” (Beresilia) “Mea rahi te feia no te mau fenua ěê mai, o tei ore i ite i te taio i to ratou iho reo tumu e mea fifi atoa no ratou ia taio i te reo Farani. E nehenehe teie vea iti e faaohipahia ei tauturu no te haapiiraa e teie mau taata.” (Farani) Te vai ra anei te tahi mau taata i roto i ta outou tuhaa fenua o te tauturuhia na roto i te vea iti ra Titau?

17. Nafea teie vea iti apî ia faaohipahia i roto e rave rahi fenua, e no te aha?

17 A piti, i roto e rave rahi fenua, e nehenehe teie vea iti e faaohipahia no te haamata i te mau haapiiraa Bibilia e te feia mǎtaˈu i te Atua, noa ˈtu eaha to ratou faito ite. Parau mau, e tia ia tamata i te haamata i te hoê haapiiraa i nia i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore. Tera râ, i roto i te tahi mau huru tupuraa, e mea ohie aˈe paha ia haamata i te hoê haapiiraa i nia i te hoê vea iti. E i muri iho, i te taime tano, e nehenehe ïa te haapiiraa e faahaerehia ˈtu i nia i te buka ra Te ite, ta tatou buka matamua e faaitoitohia ra ia faaohipa ei buka haapiiraa. No nia i te faaohiparaa i te vea iti ra Titau, ua papai mai te mau amaa a te Taiete Watch Tower e: “E mea fifi ia haamata i te mau haapiiraa Bibilia, tera râ, e au ra e mea ohie aˈe no te feia poro ia haamata i te hoê haapiiraa mai te peu e e faaohipa na mua ratou i te hoê vea iti.” (Helemani) “E riro mau â teie huru vea iti ei ravea aravihi roa no te haamata i te mau haapiiraa Bibilia apî, o te nehenehe e faahaerehia ˈtu i muri iho i nia i te buka ra Te ite.” (Italia) “Noa ˈtu e e faito haapiiraa teitei to te mau Tapone, aita râ te rahiraa i ite maitai i te Bibilia e ta ˈna mau haapiiraa tumu. E riro teie vea iti ei faaineineraa maitai roa na mua ˈˈe i te buka ra Te ite.”—Tapone.

18. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te haapaoraa i te mau titauraa a te Atua?

18 Ua ani te mau amaa a te Taiete na te ao nei i teie nei vea iti, e ua horoahia te parau faatia no te huri i teie papai na roto e 221 reo. Ia riro teie vea iti apî ei ravea faufaa o te tauturu ia tatou ia aratai i te taata ia haapii i ta te Atua ra o Iehova e titau ra ia ratou, e tia ˈi. I to tatou aˈe pae, ia haamanaˈo na tatou e ua riro te haapaoraa i te mau titauraa a te Atua, mai te faaueraa e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ, ei ravea maitai roa no te faaite ia Iehova e te here mau nei tatou ia ˈna. Oia, e ere te mau mea ta te Atua e titau ra ia tatou i te mea teimaha. O te huru oraraa maitai roa ˈˈe râ!—Salamo 19:7-11.

[Nota i raro i te api]

a Te na ô ra te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua e: “Eita iho â te mau ripene video e mono i te mau buka aore ra i te pororaa i te taata. Te tamau noa nei te mau papai a te Taiete i te hauti i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te haaparareraa i te parau apî maitai. Ua riro noâ te pororaa a te mau Ite no Iehova na te mau fare, ei tuhaa niu-papu-hia i nia i te mau Papai o ta ratou taviniraa. Teie râ, ua riro te mau ripene video i teie nei ei apiti i teie mau mauhaa aravihi no te atuatu i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ faufaa roa a Iehova, e no te faatupu i te mauruuru no te mea o ta ˈna i rave i nia i te fenua nei i to tatou nei tau.”

b No te ite nafea ia faatere i te hoê haapiiraa i nia i te vea iti ra Titau, a hiˈo i te tumu parau ra “Te hoê mauhaa apî no te tauturu i te taata ia haapii i te mau titauraa a te Atua,” i te mau api 16-17.

Nafea outou ia faataa mai?

◻ Eaha te ohipa e piti tuhaa ta te Atua e titau ra i ta ˈna mau tavini ia rave?

◻ No te aha e ere ta tatou hopoia e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ i te mea teimaha no tatou?

◻ Eaha te mau mauhaa ta “te tavini haapao maitai e te paari” i horoa mai no ta tatou ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

◻ Ua faaineinehia te vea iti ra Titau no teihea mau taata, e nafea tatou ia faaohipa i teie papai i roto i ta tatou taviniraa?

[Hohoˈa i te api 24]

E ere ta tatou ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te mea teimaha

[Hohoˈa i te api 26]

“Ei parau mau ta te Atua” (1946, hiˈopoa-faahou-hia 1952): 19 250 000 na roto e 54 reo (Buka reo Beretane)

“Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra” (1968): 107 000 000 na roto 117 reo (Buka reo Farani)

“E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei” (1982): 80 900 000 na roto 130 reo (Buka reo Rusia)

“Te ite e aratai i te ora mure ore” (1995): 45 500 000 na roto 125 reo (Buka reo Helemani)

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono