Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua oaoa anei outou i te taioraa i te mau numera hopea nei o Te Pare Tiairaa? Mai te peu e e, e anaanatae ïa outou i te faahaamanaˈo i te mau manaˈo i muri nei:
◻ No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i te maitiraa a Iehova i te mau taata no te aratai i to ˈna nunaa?
No te tahi mau hopoia, e maiti Iehova i te mau taata e mau huru maitatai to ratou titauhia no te aratai i to ˈna nunaa i nia i te eˈa o ta ˈna e hinaaro ia pee ratou i te hoê taime taa maitai.—15/8, api 14.
◻ Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia i te aamu o Iona?
Ua haamanaˈo noa o Iona ia ˈna iho eiaha râ ia vetahi ê. E nehenehe tatou e haapii mai na roto ia Iona ma te tuuraa ia tatou e i to tatou iho mau manaˈo hohonu i muri.—15/8, api 19.
◻ Na roto i teihea auraa e nehenehe ai e parau e ‘E pare etaeta te iˈoa o Iehova’? (Maseli 18:10)
Te hororaa i roto i te iˈoa o te Atua, te tuuraa ïa i te tiaturiraa i nia ia Iehova iho. (Salamo 20:1; 122:4) Oia hoi te patururaa ïa i to ˈna mana arii, te haapaoraa i ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu, te faaohiparaa i te faaroo i roto i ta ˈna mau tǎpǔ, e te haamoriraa ia Iehova anaˈe. (Isaia 50:10; Hebera 11:6)—1/9, api 10.
◻ Nafea te huru pororaa a Paulo i mua i te feia mana i te riroraa ei hiˈoraa no tatou?
I to ˈna paraparauraa i te Arii ra Ageripa, ua haapao maitai Paulo i ta ˈna mau parau, a haamatara ˈi i te mau manaˈo e tu i to Ageripa. Oia atoa, e tia ia tatou ia haamatara i te mau tuhaa oaoa o te parau apî maitai, a haapapu ai i te tiaturiraa e au ia tatou paatoa. (Korinetia 1, 9:22)—1/9, api 31.
◻ O vai te fanaˈo i te faaoromai o Iehova?
Auaa te faaoromai o Iehova, te horoahia ra te taime maitai no te mau mirioni taata hau ia ora mai ratou i te “mahana o [“Iehova,” MN].” (Petero 2, 3:9-15) Maoti atoa to ˈna faaoromai e nehenehe ai tatou taitahi e ‘rave faaoti hua i to tatou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.’ (Philipi 2:12)—15/9, api 20.
◻ Eaha te faufaaraa o te huriraa Bibilia o te Septante?
Ua ohipa maite teie huriraa i roto i te haaparareraa i te ite no nia i te Atua ra o Iehova, to ˈna Basileia e te Arii ra o Iesu Mesia. Na roto i te Septante, ua haamauhia te hoê niu faahiahia ia farii te mau ati Iuda reo Heleni e te mau Etene no te senekele matamua i te parau apî maitai o te Basileia.—15/9, api 30.
◻ Eaha ta te parabole a te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa e haapii maira ia tatou no nia i te Atua?
Na mua roa, e “aroha noa [Iehova], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6) Te piti, “ua ineine [oia] i te faaore i te hara” mai te peu e te vai ra te tumu no te aroha ˈtu â i te hoê taata no to ˈna tauiraa i to ˈna mafatu. (Salamo 86:5)—1/10, api 12, 13.
◻ Afea te mau tupuraa hau mau i tǎpǔhia i roto i te Isaia 65:21-25 e tupu ai?
Ei feia haamori ia Iehova tahoêhia i roto i te paradaiso pae varua, te ite nei tei faatavaihia e te feia o te “mamoe ê atu” i te hau i horoahia e te Atua. (Ioane 10:16) E e tae roa ˈtu teie hau i roto i te Paradaiso pae tino, ia tae i te taime e ‘haapaohia ˈi to te Atua hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.’ I taua taime ra e tupu roa ˈi te mau parau a te peropheta ra o Isaia. (Mataio 6:10)—15/10, api 24.
◻ No te aha te mau Kerisetiano e faatupu ai i te mau oroa faaipoiporaa eiaha râ te mau oroa mahana fanauraa?
Aita te Bibilia e faaiti ra i te faufaa o te faaipoiporaa. Na te taata taitahi e faaoti e haapao anei oia i te oroa matahiti o te faaipoiporaa, a feruri ai i taua taime oaoa ra e i ta raua opuaraa e rohi no te haamanuïa i to raua faaipoiporaa. Teie râ, te mau oroa mahana fanauraa otahi i faahitihia i roto i te Bibilia, o to te mau Etene ïa e ua taai-anaˈe-hia i te mau ohipa riaria.—15/10, api 30, 31.
◻ I roto i te faahohoˈaraa a Paulo i roto i te Korinetia 1, 3:12, 13, eaha ta te “auahi” e faataipe ra, e eaha ta te mau Kerisetiano atoa e tia ia ara maitai?
Te vai ra te hoê auahi ta tatou paatoa e farerei i roto i te oraraa—te mau tamataraa ïa i to tatou faaroo. (Ioane 15:20; Iakobo 1:2, 3) E tamatahia te mau taata atoa ta tatou e haapii nei i te parau mau. Ia haapii tatou ma te maitai ore, peneiaˈe e noaa mai te mau faahopearaa ino, mai ta Paulo i faaara. (Korinetia 1, 3:15)—1/11, api 11.
◻ Nafea to Noa ‘haereraa e o te Atua mau ra’? (Genese 6:9)
Ua haere o Noa e o te Atua na roto i te raveraa i ta te Atua i faaue ia ˈna. No to ˈna pûpûraa i to ˈna oraraa no te rave i te hinaaro o te Atua, ua fanaˈo o Noa i te hoê taairaa mahanahana e te piri roa e o te Atua.—15/11, api 10.
◻ Eaha te mau ravea e vai ra ia tatou ra no to tatou ite-ore-raa i te taime tia e faatupuhia ˈi te tahooraa a te Atua i nia i te feia iino?
Te horoa maira te reira i te ravea no te haapapu e te here mau ra tatou ia Iehova e te hinaaro ra tatou e haere i nia i to ˈna mau eˈa e a muri noa ˈtu. Te faaite atoa ra te reira e e feia haapao maitai tatou i te Atua e te tiaturi ra tatou i ta ˈna huru raveraa. Hau atu â, te tauturu ra te reira ia tatou ia haapao maitai e ia vai ara noa i te pae varua. (Mataio 24:42-44)—15/11, api 18.
◻ Eaha te auraa te tuuraa i te faaroo “i roto i te iˈoa o te tamaiti a te Atua”? (Ioane 1, 5:13)
Te auraa, te auraroraa ïa i te mau faaueraa atoa a te Mesia, oia atoa ta ˈna faaueraa ia “here te tahi i te tahi.” (Ioane 15:14, 17, MN) E turai te here ia hamani maitai ia vetahi ê. E faaore te reira i te mau manaˈo ino atoa i te pae nunaa, haapaoraa, e totiale.—1/12, api 7.
◻ No te aha te mau Ite no Iehova e ‘ririhia ˈi’? (Mataio 10:22)
Ua ririhia te mau Ite no Iehova ma te tia ore no te mau tumu iho â i hamani-ino-hia ˈi te mau Kerisetiano matamua. A tahi, te ohipa nei te mau Ite no Iehova ia au i to ratou mau tiaturiraa faaroo i ore ai ratou e auhia e vetahi pae. A piti, ua ravehia ratou e pari haavare—na roto i te mau haavare-hua-raa e te taviriraa i to ratou mau tiaturiraa.—1/12, api 14.