Mau uiraa a te feia taio
Te faaite maira te Ioane hoê 4:18 e: “Aore o te aroha ra e mǎtaˈu: e pee te mǎtaˈu i te aroha tia mau ra.” Ua papai râ o Petero e: “E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua.” (Petero 1, 2:17) Nafea tatou ia faaau i teie na irava e piti?
E mau aposetolo o Petero e o Ioane o tei fanaˈo i te haapiiraa no ǒ roa mai ia Iesu Mesia iho ra. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e te tuea ra te mea ta raua i papai. Mai ta te mau irava e faahiti ra i nia nei, te taviri oia hoi te faahiti ra na aposetolo toopiti i te mau huru mǎtaˈu taa ê.
E hiˈo anaˈe na mua i te aˈoraa a Petero. Mai ta te mau irava tapiri e faaite ra, te horoa ra o Petero i te mau pǐpǐ kerisetiano te aˈoraa faauruahia no nia i to ratou huru haerea i nia i te feia mana faatere. Na roto i te tahi atu parau, te tatara ra oia i te manaˈo tano no nia i te auraroraa i roto i te tahi mau vahi. No reira, ua aˈo oia i te mau kerisetiano ia auraro i te mau taata tiaraa teitei i roto i te mau faatereraa a te taata nei, mai te mau arii aore ra te mau faatere. (Petero 1, 2:13, 14) I muri iho, ua papai o Petero e: “E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua. E faateitei i te arii.”—Petero 1, 2:17.
Ia tuatapapa anaˈe i te mau irava o te pene, e mea papu maitai e i to Petero parauraa e e tia i te mau kerisetiano ia “mǎtaˈu i te Atua,” ua hinaaro oia e parau e e tia ia tatou ia faatura hohonu ma te tura rahi i te Atua, ma te hoê mǎtaˈu ia haapeapea i te mana faatere teitei roa ˈˈe.—A faaau e te Hebera 11:7.
Eaha ïa no nia i te mau parau a te aposetolo Ioane? I roto i te tuhaa matamua o te Ioane 1 pene 4, ua haamatara te aposetolo i te faufaaraa ia tamata i te mau ‘parau faauruahia’ mai te mau parau ra a te mau peropheta haavare. E ere roa ˈtu teie mau parau no ǒ mai i te Atua ra o Iehova; no ǒ mai te reira aore ra te faaite ra te reira i te ao ino.
Ma te taa ê maitai, e feia “no ǒ i te Atua ra” te mau kerisetiano faatavaihia. (Ioane 1, 4:1-6) Mai te mea e tera to ratou huru, ua faaitoito o Ioane e: “E au mau here e, e aroha tatou ia tatou iho: no ǒ mai hoi te aroha i te Atua ra.” Ua rave te Atua i te taahiraa matamua no te faaite i te here—“ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” (Ioane 1, 4:7-10) Nafea tatou ia pahono atu?
Papu maitai, e tia ia tatou ia vai tahoê noa e to tatou Atua here mau ra. Eiaha to tatou aau ia tarapape i te mǎtaˈu ia ˈna, eiaha atoa tatou ia rurutaina i te haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te pure. Ua aˈo o Ioane na mua ˈtu e: “Ia ore to tatou aau ia faahapa mai ia tatou ra, aore a tatou taiâraa i reira i te Atua ra. E ta tatou e ani atu ia ˈna ra, e noaa ïa ia tatou, no te mea, te haapao nei tatou i ta ˈna parau.” (Ioane 1, 3:21, 22) Oia mau, te horoa nei te hoê haava manaˈo maitai ia tatou te tiamâraa ia haafatata ˈtu i te Atua ma te ore e tarapapehia aore ra e tapeapeahia e te mǎtaˈu. Ma te here, e horoa ohie, aore ra e haafatata ohie tatou ia Iehova na roto i te pure. I roto i taua tuhaa ra, “aore o te aroha ra e mǎtaˈu.”
E feruri anaˈe i nia i na manaˈo e piti. E tia i te hoê kerisetiano ia faatupu noa i te hoê mǎtaˈu tura ia Iehova, te faaturaraa ma te hohonu mau i to ˈna tiaraa, to ˈna puai, e ta ˈna parau-tia. E tia atoa râ ia tatou ia here i te Atua mai to tatou Metua e ia taai piri roa ia ˈna e ia haafatata ohie ia ˈna. Maoti tatou i te tarapapehia e te tahi mǎtaˈu ia ˈna, e tiaturi tatou e e nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia ˈna, mai te hoê tamarii e haafatata ohie ra i te hoê metua here mau.—Iakobo 4:8.