VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w90 1/9 api 15-20
  • Mea aravihi anei outou no te tavini?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea aravihi anei outou no te tavini?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hoê â mau huru e titauhia ra
  • No nia i te mau tavini tauturu
  • Te mau huru e titauhia i te mau matahiapo
  • E faaî anaˈe na i te mau huru e titauhia ra
  • Taeae ma, e nehenehe anei outou e tavini ei matahiapo?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Metua tane e matahiapo—A haapao i na tiaraa e piti
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te tapearaa i te au-maitai-raa i rotopu i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E te mau matahiapo—A faaineine ia vetahi ê ia amo i te hopoia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
w90 1/9 api 15-20

Mea aravihi anei outou no te tavini?

“No ǒ mai (...) i te Atua ra to matou tia.” — KORINETIA 2, 3:5.

1. Aita e parahiraa i roto i te amuiraa kerisetiano no teihea huru taata?

TE RAVE rahi nei te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia i te ohipa. Ua parau o Iesu e: “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” (Ioane 5:17). Eita te Atua e farii i te feia e patoi ra i te rave i te ohipa, eita atoa te feia e imi ra i te mau hopoia ia roaa ia ratou te tahi mana i nia ia vetahi ê. Aita to te feia hupehupe aore ra te feia miimii e hinaaro uˈana ra i te toroa, e parahiraa i roto i te amuira kerisetiano. — Mataio 20:25-27; Tesalonia 2, 3:10.

2. No te aha te hinaaro-rahi-hia ra i teie nei i te mau taata no te rave i te mau hopoia i roto i te amuiraa kerisetiano?

2 ‘Mea rahi’ ta te mau Ite no Iehova ‘ohipa i te Fatu ra’, i to tatou nei iho â râ anotau i reira te hoê tiaa rahi taata e haere atura i “te mouˈa” o te haamoriraa mau (Korinetia 1, 15:58; Isaia 2:2-4). Te hinaaro-rahi-hia nei te mau taata aravihi i te pae varua no te rave i te mau hopoia i roto i te amuiraa. Te faahanahana nei taua mau taata ra, o tei ore e arataihia e te hoê nounou tiaraa miimii, ia Iehova, e eiaha râ ia ratou iho (Maseli 8:13). Ua ite ratou e te tauturu nei te Atua ia ratou ia faaî i te mau huru e titauhia no te rave faaoti roa i te tahi mau ohipa i roto i te amuiraa, mai ta ˈna atoa e ‘faariro nei i te mau tavini o te faufaa apî’. — Korinetia 2, 3:4-6.

3. Eaha te mau hopoia tumu a te mau matahiapo e a te mau tavini tauturu?

3 Mai tei tupu i rotopu i te mau kerisetiano matamua, i teie mahana atoa, e maitihia te mau matahiapo aore ra te mau tavini tauturu e te varua moˈa na roto i te mau ravea ta Iehova i haamau i te pae no te faanahonahoraa (Ohipa 20:28; Philipi 1:1; Tito 1:5). Te faaamu nei te mau matahiapo i te nǎnǎ a te Atua i te pae varua na roto i te faaohiparaa i te hoê hiˈopoaraa o te paruru ia ˈna. Te tauturuhia ra ratou e te mau tavini tauturu, e ere hoi ta ratou mau ohipa i te hiˈopoaraa i te pae varua (Petero 1, 5:2; hiˈo Ohipa 6:1-6). Mai te Tamaiti a te Atua, o tei haere mai no te tavini, te hinaaro nei taua mau kerisetiano ra e tavini i to ratou mau taeae i roto i te faaroo (Mareko 10:45). Mai te peu e e tane outou, mai teie anei to outou feruriraa?

Hoê â mau huru e titauhia ra

4. I hea iho â râ tatou e ite ai i te mau tabula o te mau huru e titauhia i te feia e amo ra i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

4 Ua faahitihia te mau huru e titauhia ra no te feia e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa, e te aposetolo Paulo, i roto iho â râ i te Timoteo 1, 3:1-10, 12, 13 e i roto i te Tito 1:5-9. E hiˈopoa tatou i taua mau huru ra tei titauhia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu atoa; tera râ, eiaha tatou e faaau i te reira ia au i te mau manaˈo o te ao nei, ia haamanaˈo râ tatou e ua papaihia te reira i te senekele I e mea titauhia te reira i te mau tavini a Iehova. Eita e anihia e ia riro ei taata tia no te faaî i taua mau titauraa ra, ahiri mai te reira te huru, eita ïa e roaa i te hoê noa ˈˈe taata te mau huru tei anihia (Ioane 1, 1:8). Mai te peu râ e tane outou, noa ˈtu e e mau hopoia ta outou i roto i te amuiraa aore ra aita, no te aha eita outou e hiˈopoa ia outou iho no te ite e te faaî mau ra anei outou i taua mau titauraa ra?

5. Eaha te auraa ia riro ei taata hapa ore?

5 Ei taata hapa ore; ei roo maitai to ˈna i te feia i rapae au ra e tia ˈi; e aore e pariraa ra (Timoteo 1, 3:2, 7, 8, 10; Tito 1:6, 7). Ia nominohia ratou e i te taime e tavini ai ratou, e tia i te mau tavini tauturu e i te mau matahiapo ia vai hapa ore noa, oia hoi eiaha roa ratou ia faahapahia e ia parihia ma te tano maitai no te hoê haerea ino aore ra no te mau haapiiraa hape. Eita te mau pariraa hape tei faahitihia e te mau “taeae haavare” aore ra e te tahi atu mau taata, e faariro i te hoê taata ei taata hapa. No te tapea i te hoê taata ia tavini i roto i te amuiraa, eiaha te hoê pariraa ia parauhia ma te haapao ore, ia haapapuhia râ ia au i te mau faaueraa tumu bibilia (Korinetia 2, 11:26; Timoteo 1, 5:19). E tia atoa i te hoê kerisetiano tei nominohia i roto i te amuiraa ‘ia noaa te hoê roo maitai no ǒ mai i te feia no rapae au ra, ia ore oia e roohia i te faaino e te marei a te diabolo’. Mai te peu e ua rave te hoê taata i te hoê hara ino i te matamua ra, e nehenehe o ˈna e nominohia mai te peu noa e ua rave oia e ia aramoinahia te ino i tupu mai, e mai te peu e ua roaa ia ˈna te hoê roo maitai.

6. Eaha te auraa ia riro ei taata vahine hoê?

6 Ei taata vahine hoê (Timoteo 1, 3:2, 12; Tito 1:6). E ere ïa te auraa e o te mau tane faaipoipo anaˈe te nehenehe e riro mai ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo. Teie râ, mai te peu e ua faaipoipohia o ˈna, e tia ia ˈna ia faaea noa i te hoê anaˈe vahine e ora ra, e ia ore e taiva ia ˈna (Hebera 13:4). Taa ê atu i te mau etene e rave rahi no te senekele I, eita ta ˈna e nehenehe e faaea e e rave rahi vahinea.

7. a) Na te matahiti anei e faatia i te hoê kerisetiano ia aravihi no te riro ei matahiapo? b) Eaha te auraa ia faatere i to ˈna utuafare ma te tura?

7 Ei taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare, ma te tura, e ta ˈna tamarii i te auraro-maite-raa ia ˈna (Timoteo 1, 3:4, 5, 12; Tito 1:6). E manaˈo paha te tahi pae e e tia i te mau matahiapo ia naeahia i te 30 matahiti, aita râ te Bibilia e horoa ra i te matahiti tei tia ia naeahia. Tera râ, ia nominohia oia, e tia i te hoê kerisetiano ia ohipa mai te hoê taata tei paari i te pae varua. E tia i te mau tavini tauturu e i te mau matahiapo ia naeahia te hoê faito matahiti tano maitai no te fanau i te mau tamarii. Eita te hoê kerisetiano faaipoipohia e faaî i te mau titauraa e anihia mai te peu e e haerea paieti to ˈna i rapae au i to ˈna fare, e te faatere ra o ˈna ma te haavî i to ˈna utuafare. E tia ia roaa ia ˈna te faatura o vetahi ê ma te faatere i to ˈna utuafare ia au i te mau faaueraa tumu bibilia, e ia riro ei tapao na ˈna e ia manuïa te melo tataitahi o to ˈna utuafare fetii i to ˈna oraraa i te pae varua. Mai te peu e e tamarii ta te hoê matahiapo, aita to ratou matahiti i naeahia, i te tanoraa mau, e haerea maitai to ratou e e riro mai ratou ei “feia faaroo”. Peneiaˈe te haere ra ratou i mua no te pûpû ia ratou i te Atua, peneiaˈe e mau Ite no Iehova aˈena ratou tei bapetizohia. Eita te hoê taata o te ore e nehenehe e faarahi i te faaroo a ta ˈna mau tamarii, e nehenehe e haapaari i te faaroo o vetahi ê.

8. Hou te hoê metua tane e nehenehe ai e riro mai ei matahiapo, eaha tei tia ia ˈna ia haapii i te rave?

8 Na mua ˈˈe te hoê upoo o te utuafare e riro mai ai ei matahiapo aravihi no te horoa i te hoê hiˈopoaraa i te pae varua i roto i te amuiraa, e tia ia ˈna ia haapii nafea ia faatere i to ˈna iho utuafare. “O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te ekalesia o te Atua?” (Timoteo 1, 3:5). Oia mau, e nehenehe te hoê tane kerisetiano e patoihia e te hoê vahine e ere te kerisetiano (Mataio 10:36; Luka 12:52). Aore ra, e nehenehe atoa te hoê o ta ˈna mau tamarii e rave i te hoê hara ino, area vetahi râ, mea maitai ïa ratou i te pae varua. Mai te peu râ e ua rave taua kerisetiano ra i te mau ravea atoa tei tia ia ˈna ia rave, e mai te peu iho â râ e ua manuïa o ˈna i te pae varua i pihai iho i te tahi atu mau melo o to ˈna utuafare, ia patoi noa ˈtu te hoê melo o to ˈna utuafare i ta ˈna aratairaa maitai, eita ïa te reira e opani ia ˈna ia riro mai ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo.

9. Eaha tei tia i te hoê matahiapo aore ra i te hoê tavini tauturu ia ara i te pae no te mau ava taero?

9 Eiaha ei taata inu hua i te uaina o te imi i te tatamaˈiraa, eiaha te inu hua i te uaina (Timoteo 1, 3:3, 8; Tito 1:7). Eiaha te hoê tavini tauturu aore ra te hoê matahiapo ia inu hua i te mau ava taero. Aita anaˈe, e nehenehe o ˈna e erehia i te tapea i to ˈna mau manaˈo e to ˈna mau manaˈo hohonu, e e ô atu ai i roto i te mau tatamaˈiraa aore ra i te mau motoraa a te feia taero ava. Eita oia e ‘inu hua i te uaina’ e eita atoa oia e parauhia e te inu pinepine aore ra te inu hua nei o ˈna (Maseli 23:20, 21, 29-35). Auê hoi i te mea ino e mai te peu e ia tupu anaˈe te hoê farereiraa a te mau matahiapo, e ino te paraparauraa no te mea e aita i faaitihia te inu! Mai te peu e e inu te hoê kerisetiano i te ava taero, eita e tia ia ˈna ia inu ia apiti anaˈe oia i te mau putuputuraa, i te taviniraa aore ra i te tahi atu mau huru ohipa moˈa. — Levitiko 10:8-11; Ezekiela 44:21.

10. No te aha e ore te feia nounou moni aore ra popore taoˈa tia ore, e nehenehe ai e riro ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu?

10 Eiaha ei nounou moni, eiaha ei popore taoˈa i te mea tia ore ra (Timoteo 1, 3:3, 8; Tito 1:7). Tei roto te feia e au ra i te moni i te ati i te pae varua, e eita te “nounou taoˈa” e parahi i roto i te Basileia o te Atua. No reira, eita ïa ratou e faaî i te mau huru e titauhia ra no te riro ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu (Korinetia 1, 6:9, 10; Timoteo 1, 6:9, 10). Te parau tumu heleni i tatarahia e te parau ra “tia ore”, teie ïa te auraa mau “haama”, e te parau tumu i tatarahia e te parau ra te “taoˈa”, te faaite ra ïa i te mau huru taoˈa atoa e noaa mai aore ra te fanaˈoraa i te tahi atu ohipa (Philipi 1:21; 3:4-8). Parau mau, ia faaite mai te haerea o te hoê taata e te faatere ra o ˈna i te mau “mamoe” a te Atua ma te tia ore, eita ïa oia e nehenehe e amo i te mau hopoia i roto i te amuiraa (Ezekiela 34:7-10; Ohipa 20:33-35; Iuda 16). Te taa-maitai-hia ra ïa i te faufaaraa ia feruri maitai hou a faaau atu i te hoê taeae, ia manaˈo-anaˈe-hia e, ia nominohia te hoê taata, e nehenehe e horoahia ˈtu e na ˈna e haapao i te moni e e nehenehe oia e eiâ i te hoê tuhaa. — Ioane 12:4-6.

11. No te aha eita e tia ia faaau atu i te hoê taata “tiahou [bapetizo-apî-hia]” no te rave i te hoê hopoia i roto i te amuiraa?

11 Eiaha ei tiahou; ia hiˈo-maitai-atoa-hia ra ratou (Timoteo 1, 3:6, 10). Te hoê kerisetiano tei bapetizohia aita i maoro roa, aitâ oia i haapapu atura e e nehenehe o ˈna e amo i ta ˈna hopoia ma te haapao maitai. Peneiaˈe aita to ˈna e aroha no te feia e oto ra aore ra aita to ˈna e paari e titauhia no te tauturu i to ˈna mau hoa. E nehenehe atoa hoi ta ˈna e haavahavaha i te tahi pae. Hou a faaauhia ˈtu ai ei tavini tauturu, e hau atu ïa ei matahiapo, e tia i te hoê kerisetiano ia ‘tamatahia no te haava i te mea ta ˈna e nehenehe e rave’ e ia faaite e ua î oia i te paari rahi e e nehenehe o ˈna e tiaturihia. Aita te roaraa o taua tamataraa i taotiahia; e haere te taata tataitahi i mua i te pae varua ia au i to ˈna huru. Tera râ, eita te mau matahiapo e faaau oioi noa i te hoê pǐpǐ apî, “o te faateiteihia oia e te teoteo, a roohia ˈtu ai i te faahapa i faahapahia ˈi te diabolo ra”. E vaiiho ratou ia ˈna na mua ia faaite mai i te haehaa ta te Mesia i faaite. — Philipi 2:5-8.

No nia i te mau tavini tauturu

12. Te mau huru e titauhia i te mau tavini tauturu, e tia anei e na ratou noa e faaî i te reira?

12 E anihia te tahi mau titauraa i te mau tavini tauturu. Teie râ, mai te peu e aita te hoê matahiapo e faaî ra i te reira, eita oia e tia ia amo i ta ˈna hopoia. E te mau kerisetiano, te faaî ra anei outou i teie mau titauraa?

13. Eaha te auraa ia riro ei taata tura?

13 Ia tura (Timoteo 1, 3:8). No te faaî i te mau huru i titauhia i te mau tavini tauturu, eita e tia i te hoê taata ia rave i ta ˈna mau hopoia ma te haapao ore. E tia ia ˈna ia faaite i te hoê haerea tia, e roaa ˈi ia ˈna te faatura o vetahi ê. Noa ˈtu e e nehenehe o ˈna e parau hauti i te tahi taime, eita oia e tia ia faaauhia ei tiaau mai te peu e e pinepine o ˈna i te ohipa ma te haapao ore.

14. a) Eaha te auraa eiaha ia riro ei taata vaha piti? b) Eaha tei tia ia rave ia roaa te hoê haava manaˈo viivii ore?

14 Eiaha ei vaha piti; ma te aau matai (Timoteo 1, 3:8, 9). Ia parau noa te mau tavini tauturu (e te mau matahiapo) i te parau mau e tia ˈi, eiaha ei feia afaifai parau aore ra ei feia faahuru ê i te parau. No te mea e ere ratou i te feia vaha piti, eita ïa ratou e parau havarevare i te hoê mea i te tahi taata ra, e te hoê parau ê i te tahi atu (Maseli 3:32; Iakobo 3:17). E tia atoa i taua mau taata ra ia paruru etaeta i te parau mau i faaitehia, ma te “tapea maite i te parau moe ra i te faaroo ma te aau maitai”. I mua i te aro o te Atua, e tia i te taata e tapea ra i te aau maitai mai teie te huru, ia faaite e e taata parau-tia o ˈna e aita oia e rave ra i te hoê aˈe mea na roto i te huna aore ra te hoê mea viivii (Roma 9:1; Korinetia 2, 1:12; 4:2; 7:1). Eita hoê aˈe taata e nehenehe e tavini i te nǎnǎ a te Atua mai te peu e eita oia e piri maite i te parau mau e i te mau faaueraa tumu a te Atua.

Te mau huru e titauhia i te mau matahiapo

15. O vai tei tia ia faaî i te mau titauraa ta tatou e hiˈopoa i teie nei, e eaha taua mau titauraa ra?

15 E titau taa-ê-hia te tahi mau huru i te mau matahiapo, no nia iho â râ i ta ratou ohipa tiai mamoe e te ohipa haapiiraa. E te mau kerisetiano, te faaî ra anei outou i taua mau huru e titauhia maira?

16. a) Eaha tei tia ia rave ia vai nahonaho maitai i roto i ta ˈna mau peu? b) Nafea te hoê matahiapo e nehenehe ai e tapea maitai ia ˈna?

16 Nahonaho maitai i roto i ta ˈna mau peu; e te hitahita ore (Timoteo 1, 3:2; Tito 1:8). E tia i te hoê matahiapo ia faaite e ua ite o ˈna i te tuu i te otia, eiaha e riro ei tîtî no te mau peu iino. Ia farerei o ˈna i te mau tamataraa, e tauturu te Atua ia ˈna ia faaea i nia i te hoê faito au mai te peu e e pure o ˈna mai te papai salamo o tei parau e: “Ua rahi iho nei te mauiui o tau aau: e faaora oe ia ˈu i tau mau ati nei.” (Salamo 25:17). E tia atoa i te hoê tiaau ia pure ia roaa mai ia ˈna te varua o te Atua e ia faaite o ˈna i te hotu, e oia atoa te hitahita ore (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23). Na roto i te haapao-tamau-raa i to ˈna mau manaˈo, ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa, eita ïa te hoê matahiapo e rave i te hoê haerea haavî i roto i te aratairaa i te pae varua ta ˈna e horoa na te amuiraa.

17. Eaha te auraa ia î i te paari rahi?

17 Î i te paari rahi (Timoteo 1, 3:2). E tia i te hoê matahiapo ia faaite i te manaˈo tia e te paari. No reira, e tia ïa ia ˈna ia faaite i te manaˈo tano i roto i ta ˈna huru paraparauraa e ta ˈna huru raveraa. Tei nia to ˈna feruriraa haehaa e te au maitai i te paari o te Atua e i nia i te mau haapiiraa o te faaora a te Parau a Iehova, tei tia ia ˈna ia haapii ma te tuutuu ore. — Roma 12:3; Tito 2:1.

18. Eaha tei tia i te hoê matahiapo ia rave ia vai nahonaho noa oia?

18 E te haerea nehenehe (Timoteo 1, 3:2). Ua tatarahia te parau heleni tei faaohipahia i roto i teie irava na roto i te parau ra ‘ia faanehenehe ma te au’ i roto i te Timoteo 1, 2:9. Ia ora ïa te hoê matahiapo i te hoê oraraa aifaito maitai e tia ˈi. Ei hiˈoraa, e tia ia ˈna ia tae i te hora tia. E au ra e aita te mau kerisetiano matamua i horoa i te hoê faufaa rahi i te haapaoraa i te mau pueraa parau e, i to tatou nei mau mahana, eita e titauhia e ia riro te hoê tiaau ei taata aravihi i te pae no te numeraraa aore ra no te papairaa parau. E nehenehe atoa te mau tavini tauturu e haapao i te mau ohipa faufaa i roto i taua mau tuhaa ra. Tera râ, e nehenehe te parau heleni i tatarahia na roto i te parau ra “haerea nehenehe” e faataa i te hoê haerea maitai, e eita ïa te hoê taata e faaî i te mau huru e titauhia no te riro ei matahiapo, mai te peu e e taata haapao ore oia aore ra nahonaho ore. — Tesalonia 1, 5:14; Tesalonia 2, 3:6-12; Tito 1:10.

19. No te mea e taata farii maitai o ˈna, eaha ta te hoê matahiapo e rave?

19 Te ite i te taata ěê (Timoteo 1, 3:2; Tito 1:8). “E titau â [te hoê matahiapo] i te hamani maitai i te taata ěê ra.” (Roma 12:13; Hebera 13:2). Te auraa mau o te parau heleni no “te ite i te taata ěê”, o te parau ïa “hoa o te feia ěê”. Na roto i te farii-maitai-raa i te taata, e farii te hoê matahiapo i te feia apî e haere maira i te mau putuputuraa kerisetiano e e faaite oia hoê â anaanatae i te taata veve e i te taata moni. E taata farii maitai oia i te feia e tere haere ra no te mau faufaa o te kerisetianoraa e e aratai oia ia ratou na to ratou eˈa “i tei au i te tavini o te Atua”. (Ioane 3, irava 5-8.) E faaite te hoê matahiapo i te farii-maitai-raa i to ˈna mau hoa kerisetiano iho â râ, ia au i to ratou mau hinaaro e ia au i ta ˈna e nehenehe e horoa ˈtu. — Iakobo 2:14-17.

20. I roto i teihea mau tuhaa e nehenehe ai te hoê matahiapo e haapii?

20 Te au hoi ia haapii (Timoteo 1, 3:2). E ere no te mea e te vai ra ta ˈna mau ravea i te pae o te feruriraa aore ra te paari o te ao nei, e nehenehe ai te hoê matahiapo e horoa i te hoê haapiiraa i te pae varua (Korinetia 1, 2:1-5, 13). Mai te peu e e nehenehe ta ˈna e haapii, no te mea ïa ua “tapea maite hoi i te parau mau i haapiihia ˈtu ia ˈna ra, ia tia ia ˈna ia haapii i te parau ora, e ia faaite atu i te hapa a te feia e patoi maira”. (Tito 1:9; hiˈo Ohipa 20:18-21, 26, 27.) E tia ia ˈna ‘ia haapii mǎrû maite i te feia i mârô maira’. (Timoteo 2, 2:23-26.) Noa ˈtu e e ere te hoê matahiapo i te taata orero parau maitai aˈe o te amuiraa, e tia ia ˈna ia haapii maitai i te Parau a te Atua ia nehenehe oia e haapii e e aˈo i to ˈna mau hoa o te haapii atoa ra i te Bibilia (Korinetia 2, 11:6). E tia ia ˈna ia ite e nafea ia horoa i te hoê ‘haapiira i te parau ora’ o te tauturu i te mau utuafare fetii e te mau melo o te amuiraa ia ora i te hoê oraraa paieti. — Tito 2:1-10.

21. a) No te aha e nehenehe ai e parau e e ere te hoê matahiapo i te taata e au i te moto? b) Eaha te auraa ia riro ei taata mǎrû? c) Eaha te auraa ia ore e riro ei taata marôrô?

21 Eiaha ei taata momoto, ei taata mǎrû râ, eiaha ei taata marôrô (Timoteo 1, 3:3; Tito 1:7). No te mea e e taata mǎrû oia, eita te hoê matahiapo e taparahi ia vetahi aore ra e hamani ino ia ratou na roto i te mau parau faaino aore ra te mau parau haamauiui (hiˈo Korinetia 2, 11:20). (Te faaite maira te hoê o te mau huru e titauhia i faahitihia na mua ˈˈe “eiaha ei taata inu hua i te uaina [o te imi i te tatamaˈiraa]”, e eita o ˈna e inu hua i te ava taero, o te reira hoi te tumu o te mau peapea.) No to ˈna mǎrû (aore ra “ohie”), e no te mea e ere oia i te taata haavî aore ra mea fifi ia faaoaoa, eita ïa o ˈna e faarahi roa i te mau tumu parau haihai noa (Korinetia 1, 9:12; Philipi 4:5; Petero 1, 2:18). No te mea e ere te hoê matahiapo i te taata momoto, e ape oia i te mau tatamaˈiraa e eita oia e “riri noa”.Tite 1:7 — Tito 3:2; Iakobo 1:19, 20.

22. Eaha te auraa, no te hoê matahiapo, eiaha ia riro ei taata mârô i to ˈna iho hinaaro?

22 Eiaha ei taata mârô i to ˈna hinaaro (Tito 1:7). Teie te auraa mau, “aita oia e imi ra i te faaoaoa ia ˈna iho”. (Hiˈo Petero 2, 2:10.) Eita e tia i te hoê matahiapo ia faahepo i to ˈna mau manaˈo etaeta i te pae o te haapiiraa, ia feruri maite râ oia ma te haehaa i nia i te mau mea o ta ˈna e nehenehe e rave. Ma te ore roa e manaˈo e mea aravihi aˈe o ˈna, e opere oia ma te haehaa i te mau hopoia na vetahi ê e e haafaufaa oia i te aˈoraa a te rahiraa. — Numera 11:26-29; Maseli 11:14; Roma 12:3, 16.

23. a) Eaha te auraa “e te au atu i te taata maitatai ra”? b) Eaha te auraa ia riro ei taata parau-tia?

23 Te au atu i te taata maitatai ra; e te parau-tia (Tito 1:8). No te faaî i te mau huru e titauhia i te hoê matahiapo, e tia i te hoê taata ia au i te mea maitai e ei taata parau-tia hoi. Te hoê taata e au ra i te mea maitai, e au atoa ïa oia i te mea maitai i mua i te aro o Iehova, e ohipa oia ma te maitai, e tauturu oia i to ˈna mau taata-tupu e e faaite oia i to ˈna mauruuru no te ohipa maitai e ravehia ra e vetahi ê (Luka 6:35; hiˈo Ohipa 9:36, 39; Timoteo 1, 5:9, 10). E haapao maitai te hoê taata parau-tia i te mau ture e i te mau faaueraa tumu a te Atua. Taa ê atu, eita oia e haapao i te huru o te taata e e haamau oia i to ˈna feruriraa i nia i te mau mea tia, viivii ore e te maitai (Luka 1:6; Philipi 4:8, 9; Iakobo 2:1-9). No te mea e, mea taa ê te maitai i te parau-tia, inaha e titau hau atu â te maitai i ta te parau-tia e titau mai, e rave rahi atu â ïa te hoê taata e au ra te ohipa maitai no vetahi ê, i tei titauhia ia ˈna. — Mataio 20:4, 13-15; Roma 5:7.

24. Eaha te tia ia rave no te riro mai ei taata haapao maitai?

24 E te haapao maitai (Tito 1:8). E faaite te hoê kerisetiano o te nehenehe e riro ei matahiapo, i te hoê taairaa aueue ore i te Atua e e auraro oia i te ture a te Atua, noa ˈtu eaha te huru e tamatahia ˈi to ˈna haapao maitai. Te rave ra oia i te mea ta Iehova e tiai ra ia rave oia, na roto iho â râ i te riroraa ei taata poro haapao maitai o te Basileia. — Mataio 24:14; Luka 1:74, 75; Ohipa 5:29; Tesalonia 1, 2:10.

E faaî anaˈe na i te mau huru e titauhia ra

25. O vai te tia ia faaî i te mau titauraa tei hiˈopoahia, e nafea e nehenehe ai e tapae i reira?

25 E tuea te rahiraa o te mau huru e titauhia, i hiˈopoahia i nia mai, i te mau faaheporaa tei tia e tei nehenehe i te mau Ite no Iehova atoa ia faaî mai te peu e, na roto i te haamaitairaa a te Atua, te haapii maite ra oia, te tutava ra, e mau amuimuiraa maitai ta ˈna e te pure ra oia. Peneiaˈe mea aravihi aˈe te tahi pae i roto i te mau tuhaa ia faaauhia i te tahi atu. E tia râ i te mau tavini tauturu e i te mau matahiapo ia faaî i teie mau titauraa paatoa i te hoê faito tano no te rave i ta ratou mau hopoia taa ê.

26. No te aha te mau kerisetiano e farii ai i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

26 E tia i te mau Ite no Iehova atoa ia hinaaro i te rave i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe i roto i te taviniraa a te Atua. E turai taua hinaaro ra i te mau melo tane o te amuiraa ia farii i te mau hopoia. E tane anei outou, tei pûpû ia outou e tei bapetizohia? Mai te peu e, e, a hinaaro uˈana ïa i te hoê hopoia e a rave i te mea atoa ta outou e nehenehe e rave ia aravihi outou no te tavini atu!

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa no te 15 no tiunu 1983, api 29, i raro i te upoo parau ra “Te faataaraa ia au i te Bibilia” (na roto i te reo farani).

Eaha ta outou e pahono atu?

◻ No te aha, i teie mahana, te hinaaro-rahi-hia nei te mau taata bapetizohia tei ineine i te rave i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

◻ A faahiti mai i te tahi mau huru e titauhia i te mau tavini tauturu.

◻ A faahiti mai i te tahi mau huru e titauhia i te mau matahiapo.

◻ No te aha e tia i te hoê matahiapo ia ite i te faatere i to ˈna utuafare?

◻ Na te aha e turai i te mau kerisetiano ia farii i te mau hopoia i roto i te amuiraa?

[Hohoˈa i te api 16, 17]

E tia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu ia faatere i to ratou utuafare ia au i te mau faaueraa tumu bibilia.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono