Koutou Fakamamaʼo ʼi Te Musika Kovi!
“Ke koutou tokaga fakalelei peʼe feafeaʼi takotou haʼele: ke ʼaua naʼa hage ko he kau vale, kae ke hage ni kau popoto, ʼo totogi maʼa koutou te temi faigamalie, koteʼuhi ko te ʼu ʼaho, ko te ʼu ʼaho ʼo te agakovi.” — Efesi 5:15, 16.
1. He koʼe koa ʼe feala ke higoaʼi te musika “ko he meʼa ʼofa fakaʼatua”?
“KO TE musika (...) ko te meʼa ʼofa ʼo te ʼAtua.” Neʼe ko he palalau ʼaia neʼe tohi e Lulu Rumsey Wiley ʼi tana tohi Musika ʼo te Tohi-Tapu (fakapilitānia). Talu mai te ʼu temi muʼa, neʼe fakamoʼoni e te tagata pea mo te fafine ʼaē ʼe manavasiʼi ki te ʼAtua te manatu ʼaia. ʼAki te musika, neʼe fakahā e te tagata te ʼu meʼa loloto ʼaē ʼi tona loto: te fiafia, te lotomamahi, te ʼita, te ʼofa. Koia ʼaē, ko te musika neʼe tuʼulaga maʼuhiga ʼi te ʼu temi faka tohi-tapu, ko te faʼahi ʼaia ʼe talanoa ki ai te tohi taputapu. — Senesi 4:21; Fakahā 18:22.
2. Neʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te musika moʼo fakavikiviki kia Sehova ʼi te ʼu temi faka tohi-tapu?
2 Ko te musika neʼe ina maʼu ʼona ʼu kupusiga palalau māʼoluga ʼi te tauhi kia Sehova. Ko ʼihi kupu fakavikiviki māʼoluga neʼe fai tuʼumaʼu kia Sehova ʼAtua neʼe ʼuluaki fai ʼaki te musika. Neʼe tohi e Tavite, ʼo fēnei: “ ʼE ʼau fakavikiviki anai te huafa ʼo te ʼAtua ʼaki te hiva.” (Pesalemo 69:30). Neʼe fakaʼaoga ʼāteaina pe te musika ohage ko he meʼa moʼo ʼaveʼave ʼo he faikole. Neʼe tohi e Asaph, ʼo fēnei: “ ʼE ʼau manatuʼi anai te musika ʼo taku haape, ʼi te pōʼuli; ʼaki toku loto ʼe ʼau fakahā anai toku maʼumaʼua, pea ko toku ʼatamai ʼe ina kumi fakalelei anai.” (Pesalemo 77:6). ʼI te fale lotu ʼo Sehova, ko te musika neʼe liliu ʼo maʼuhiga (1 Fakamatala 23:1-5; 2 Fakamatala 29:25, 26). ʼI ʼihi temi, ko te ʼu musika mālohi ʼaupito ʼaē ʼe fai, ohage la ko te tapuakiʼi ʼo te fale lotu, neʼe ko te toko 120 tagata neʼe nātou puhi fakatagi (2 Fakamatala 5:12, 13). ʼE mole tou maʼu he fakamatala peʼe feafeaʼi te lave ʼo te musika fakaʼaliki, kae ʼe fakatokagaʼi e te tohi Te musika ʼo te Tohi-Tapu (fakapilitānia), te manatu ʼaenī: “ ʼE mole faigataʼa anai te maʼu ʼo he manatu ʼo ʼuhiga mo te lave ʼaē ʼo te musika ʼi te fale lotu ki te ʼu toʼotoʼoga (...). Kapau ʼi te temi nei ʼe feala ki he tahi ia tatou hana fakakaukauʼi ʼi tona ʼatamai mo ka na pau la neʼe kau ʼi te lotolotoiga ʼo he meʼa feiā, ʼe mahino papau ia ʼe koutou maʼu anai te manatu fakaʼapaʼapa pea ʼe koutou ʼofolelea.”
Ko he fakaʼaogaʼi fakavale ʼo te musika
3, 4. Neʼe feafeaʼi te haga ʼa te hahaʼi ʼo te ʼAtua pea mo te kau pagani ʼo fakaʼaogaʼi fakavale te meʼa ʼofa ʼaē ko te musika?
3 Kae, neʼe mole fakaʼaoga tuʼumaʼu feiā te musika. ʼI te moʼuga ʼo Sinaï, neʼe fakaʼaogaʼi te musika moʼo uga te tauhi faka tamapua ʼo te pipi aulo (Ekesote 32:18). Ko te musika neʼe toe lagolago ki te ʼinu kava fakavale pea mo te aga faka paomutu (Pesalemo 69:12; Isaia 23:15). Ko te kau pagani ʼaē ʼe fetafai mo te kau Iselaele neʼe lākahala mo nātou ʼi te fakaʼaogaʼi fakavale ʼo te meʼa ʼofa ʼaia ʼo te ʼAtua. ʼE ʼui fēnei e te tikisionalio faka tohi-tapu (The Interpreter’s Dictionary of the Bible): “ ʼI Fenisia pea mo Silia, ʼe teitei pe ki te ʼu musika ʼiloa fuli ʼe nātou lagolago ki te tauhi ʼo Ishtar, ko te ʼatua fafine ʼo te fanaunau. Koia, ko he hiva ʼiloa neʼe ko he meʼa ia moʼo kamata ʼaki he ʼu felāveʼi fakasino.” ʼO toe feiā aipe mo te kau Keleka ʼo te temi muʼa neʼe nātou fakaʼaogaʼi te musika moʼo fakaneke he ʼu “meʼe fakaholi kovi”.
4 Ei, ko te musika ʼe ʼi ai tona mālohi moʼo uga, moʼo fakalalata, pea mo taki ki te meʼa ʼaē ʼe kovi peʼe ki te meʼa ʼaē ʼe lelei. Kua hili ki ai taʼu e hogofulu, ko John Stainer ʼi te tohi Te musika ʼo te Tohi-Tapu (fakapilitānia), neʼe ina ʼui, ʼo fēnei: “ ʼE mole he tahi age meʼa ʼe mālohi ohage ko te taki mālohi ʼaē ʼe fai e te musika ki te hahaʼi ʼi te temi nei.” ʼE kei mālohi pe ʼi te temi nei te taki ʼa te musika. Koia, ko te taʼi musika ʼaē ʼe kovi ʼe feala pe ko he tuʼutāmaki moʼoni ki te kau tūpulaga ʼaē ʼe nātou manavasiʼi ki te ʼAtua.
Ko te meʼa neʼe ʼaoga moʼo nofo tokaga
5. a) Koteā te tuʼulaga maʼuhiga ʼo te musika ʼi te maʼuli ʼo te kau tūpulaga tokolahi? b) Koteā te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te kau tūpulaga ki te faʼahi ʼaia?
5 Kapau ko koutou ko he ʼu tūpulaga, pea ʼe koutou ʼiloʼi lelei te maʼuhiga ʼo te musika — tāfito la te ʼu faʼahiga musika ʼiloa peʼe ko te rock — ki te tokolahi ʼi tokotou taʼiake. Tuʼumaʼu pe neʼe higoaʼi te musika ohage “ko he faʼahi maʼuhiga ki te kau tūpulaga”. Neʼe maʼu ʼi te ʼu taʼu ʼaenī e ono kua hili, ʼi Amelika ʼe fakalaka ia hola e fā ia te fagono ʼa he tūpulaga ki te musika rock ʼi te ʼaho! ʼE ʼiloga mai te fakaʼaoga fakavale ʼo te musika. ʼE mole ko he meʼa ia ʼe kovi ʼi hakotou maʼu he meʼa ke koutou fiafia pea mo manuʼia ai. ʼE mahino papau ia ko Sehova, te Tupuʼaga ʼo te musika fakafiafia, ʼe mole fakaʼamu ia ke lotomamahi pea mo malaʼia te kau tūpulaga. ʼE ina fakatotonu ki tana hahaʼi, ʼo fēnei: “Ke koutou fakafiafia ia Sehova, pea ke koutou fiafia, kau faitotonu! Pea ke koutou fai he ʼu kalaga fiafia, ia koutou fuli ʼaē ʼe totonu ʼokotou loto!” (Pesalemo 32:11). Ko tana Folafola ʼe ina ʼui fēnei ki te kau tūpulaga: “Ke ke fakafiafia, tama, ʼi tou temi tūpulaga, pea ke fai ʼe tou loto he meʼa ʼe lelei kia te koe ʼi te ʼu ʼaho ʼo tou temi tūpulaga.” — Tagata Tānaki 11:9.
6. a) He koʼe ʼe ʼaoga ke tokaga te kau tūpulaga ʼo ʼuhiga mo tanatou musika ʼaē ʼe nātou fili? b) He koʼe ko te ʼu musika ʼo te temi nei ʼe lahi age tona faka lākahalaʼi ʼi te ʼu musika ʼo te temi muʼa?
6 Kae, ʼe ʼi ai te tupuʼaga tāfito ʼo hakotou fili fakalelei te musika ʼe koutou fakalogo. Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo ia Efesi 5:15, 16: “Ke koutou tokaga fakalelei peʼe feafeaʼi takotou haʼele: ke ʼaua naʼa hage ko he kau vale, kae ke hage ni kau popoto, ʼo totogi maʼa koutou te temi faigamalie, koteʼuhi ko te ʼu ʼaho, ko te ʼu ʼaho ʼo te agakovi.” ʼE feala pe ke fakafeagai ʼihi ʼu tūpulaga ki te manatu ʼaenī, ohage ko te finemui ʼaenī: “Ko ʼatatou ʼu mātuʼa neʼe nātou fakalogo pe la ki tanatou musika ʼi tonatou temi tūpulaga. He koʼe leva ia ʼe mole feala tamatou fakalogo ki tamatou musika?” Ko ʼihi musika neʼe fia fai ki ai ʼakotou mātuʼa ʼi tonatou temi neʼe lagi neʼe maʼu aipe hona ʼu faʼahi ʼe mole lelei. ʼAki he sivi fakalelei, ʼe lahi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼiloa ʼe maʼu ai te ʼu manatu ʼo te felāveʼi fakasino pea mo ʼuʼufi te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te aga heʼeʼaoga. Kae neʼe ko te meʼa ʼaē neʼe fakaʼaoga neʼe ko he manatu pe ia ki te meʼa ʼaē kua fakamatalatala fakalelei ʼi te temi nei. ʼE ʼui e te tagata faitohi, ʼo fēnei: “Ko te tamaliki ʼi te temi nei kua tāu mo te ʼu logo fakahagatonu ʼe mole tatau ʼosi mo he meʼa neʼe mamata ki ai totatou taʼiake.”
Ko te musika rap: ko te musika fakafeagai
7, 8. a) Koteā te ʼuhiga ʼo te musika rap, pea koteā te fakamatala ʼo ʼuhiga mo tona ʼiloa? b) Koteā te meʼa ʼe feala ke tou ʼiloʼi ai he tahi ʼe ina maʼu te taʼi maʼuli ʼaia?
7 Ohage la, koutou fakatokagaʼi, te mālohi ʼo te musika rap ʼaē ʼe hoko. ʼE ʼui e te nusipepa Time, kua liliu te rap “ko te logo, ko te fasi fakafeagai ʼi te malamanei” pea ʼe ʼiloa ʼaupito te musika ʼaia ʼi Pelesile, Eulopa, Saponia, Lusia, pea mo Amelika. ʼI te agamahani ʼe mole ko he musika ʼe logo lelei, pea ʼe mole hivaʼi, ko te ʼu palalau pe ia ʼaē ʼe fai, ʼo lagolago ki ai te tuku ʼo te ta nafa. Kae ko te tuku ta nafa ʼaē ʼe mālie pea mo haʼele lelei ai te musika rap. ʼE faka mafola fēnei e te taʼahine Saponia: “Ka ʼau fakalogo ki te rap, pea ʼau nekenekea pea ka ʼau meʼe ʼi te musika ʼaia, ʼe ʼau logo fīmālie.”
8 Ko te ʼu lea ʼo te rap, ʼi te agamahani ʼe fio mo te ʼu tauvele mamafa pea mo te ʼu faʼahiga palalau fakavalevale, ko te tupuʼaga ʼaia ʼo te ʼiloa ʼo te rap. ʼE mole tatau ia mo te ʼu lea ʼo te rock māhani, ʼaē ʼi te fai māhani ʼe talanoa lahi ki te ʼu fakamatala fakalaukau ʼa te kau tūpulaga, kae ki te ʼu lea ʼo te rap ʼe maʼu ai te logo ʼe maʼuhiga ʼaupito age ia. Ko ʼihi rap ʼe nātou talanoa fakahagatonu ki tana fakafeagai ki te heʼe faitotonu, ki te fakapulepule, pea mo te agamālohi ʼa te kau polisi. Kae, ʼi ʼihi temi, ko te ʼu fakatauga ʼo te ʼu hiva ʼaia ʼe fai ʼaki te ʼu lea heʼeʼaoga, pea mo fakapuna’maʼuli. Ko te rap ʼe toe fakafeagai ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te fai teuteu, pea mo te heluhelu, pea mo te aga ʼe tonu ke fai ʼi te ʼu felāveʼi fakasino. ʼE mole fakapuna’maʼuli, kua liliu te rap ko he faʼahiga maʼuli. Ko nātou ʼaē ʼe nātou lagolago te taʼi musika ʼaia ʼe ʼiloga ʼi tanatou ʼu haka, ʼi tanatou faʼahiga palalau fakavalevale, pea mo ʼonatou ʼu teu: ohage ko te ʼu vavae tagakili laulahi, te ʼu sūlie faigaoʼi ʼe tuku mavete ʼona ʼu meʼa haʼi, pea mo te ʼu seini aulo, pea mo te ʼu puloga kilikiti, pea mo te ʼu mata sioʼata ʼuli.
9, 10. a) Koteā te ʼu meʼa ʼe tonu ke fakatokagaʼi e te kau tūpulaga moʼo sivi peʼe ko te rap pea mo tona faʼahiga maʼuli ʼe “lelei ki te ʼAliki”? b) Koteā te meʼa ʼe fai e ʼihi kilisitiano tūpulaga ʼaē ʼe nātou haga ʼo meʼa noaʼi te faʼahi ʼaia?
9 Ia Efesi 5:10, ʼe tonu ko te kau kilisitiano ke nātou “haga fakahu kia nātou te meʼa ʼaē ʼe lelei ki te ʼAliki”. ʼI takotou mahino ʼo ʼuhiga mo te ʼiloa ʼo te rap, ʼe koutou manatu koa ʼe ko he aga anai “ ʼe lelei ki te ʼAliki” hakotou pikisia ki te taʼi musika ʼaia? ʼE koutou fia liliu koa ko he kilisitiano tūpulaga ʼe ʼiloa ʼi hona faʼahiga maʼuli ʼe mole fakaʼapaʼapa ʼo toe feiā aipe ki te manatu ʼa te tokolahi? Koutou fakatokagaʼi te fakamatala ʼa te tagata ʼo ʼuhiga mo te mahōlō rap: “Ko te kau hiva ʼo te rap neʼe nātou fihi pe ko ai ʼaē ka lahi tana faka talahuihui te hahaʼi ʼaki he ʼu tauvele pea mo he ʼu fakamatala ʼo te ʼu sino tapu. (...) Neʼe faʼifaʼitakiʼi e te tagata pea mo te fafine ʼe memeʼe te ʼu felāveʼi fakasino.” ʼO ʼuhiga mo te faʼahiga aga ʼiloa, ko te tagata neʼe kau ʼi te mahōlō neʼe ina ʼui, ʼo fēnei: “ ʼE lagi ko te lea fuli pe ʼe nātou puaki mai ʼe ko he ʼu kupu fakalialia.”
10 Kae, ko te musika ʼaē neʼe tagi ʼi te po ʼaia neʼe ko te rap māhani pe ia. Neʼe ʼui fēnei e te tagata pule ʼo te fale meʼe ʼaia: “Ko te meʼa ʼaenī ʼe koutou fagono ki ai ʼe ko he rap māhani pe ia, ohage pe ko ʼaē ʼe totogi e te kau tūpulaga ʼi te ʼu fale koloā.” ʼE ko he meʼa fakaloto mamahi te logo ʼaē ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe kau ʼi te lotolotoiga ʼo te toko 4 000 tupu ʼi te mahōlō ʼaia neʼe ko ni ʼu tūpulaga ʼe nātou ʼui ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova! ʼE ʼiloga ia ko ʼihi ʼe nātou meʼa noaʼi ʼaē ko Satana “ko te pule ʼo te puleʼaga ʼo te ʼaele”. ʼE ina taki “te laumālie [peʼe ko te agaaga fakakaukau] ʼaē ʼe maʼu tāfito ʼi te temi nei ʼi te ʼu foha ʼo te talagataʼa”. (Efesi 2:2.) Ko ai koa anai ʼe koutou tauhi ki ai mo kapau ʼe koutou pipiki ki te musika rap peʼe ko te faʼahiga maʼuli ʼo te rap? Ke tali ki te faʼahi ʼaia, ko ʼihi rap ʼe feala pe ke mole faʼa kovi tana ʼu lea. Kae ʼe matatonu koa ha kita tokaga ki he faʼahiga musika ʼe fakafeagai ki te faʼahiga maʼuli faka kilisitiano?
Ko te heavy metal: sino tapu, agamālohi pea mo fakatemonio
11, 12. Koteā te ʼuhiga ʼo te musika heavy metal, pea koteā te ʼu agaaga ʼo te musika ʼaia ʼe fakafeagai?
11 Ko te tahi musika ʼiloa ko te heavy metal. Ko te heavy metal e ko te hard rock kae ʼe toe mālohi age tona musika. ʼE ʼui e te nusipepa (The Journal of the American Medical Association), ʼo fēnei: “Ko te musika heavy metal (...) ʼe ʼiloga ʼi tona fasi ʼaē ʼe logoaʼa pea ʼe mahu ʼi te ʼu lea ʼe nātou vikiʼi te loto fehiʼa, te agamālohi, te ʼu aga heʼeʼaoga kehekehe, pea mo ʼihi temi te ʼu meʼa fakatemonio.” Ko te ʼu higoa ʼo ʼihi kau hiva ʼaē ʼe ʼiloa tāfito, ʼe nātou fakahā te fakalialia ʼo te faʼahiga musika ʼaia. ʼE tou maʼu te ʼu palalau ohage “ko he meʼa kona”, “ko te ʼu fana”, pea mo te “mate”. Kae, ko te heavy metal ʼe vaivai age ia mokā ʼe fakatatau ki te thrash metal pea mo te death metal, ko te ʼu faʼahiga meʼa fakataga kehekehe ʼe haʼu mai te heavy metal. ʼI te ʼu higoa ʼaē ʼe nātou toʼo, ko te kau hiva ʼaia ʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu kupu ohage ko te “kai tagata” pea “tohi ʼo te ʼu mate”. ʼI te ʼu fenua tokolahi, ko te kau tūpulaga ʼe mole nātou mahino ki te fakalialia ʼo te ʼu higoa ʼaia koteʼuhi ko te ʼu higoa fakapilitānia peʼe ʼi he tahi age lea.
12 Ko te heavy metal ʼe pipiki tuʼumaʼu pe ki te ʼu fakamate ʼa te kau tūpulaga, pea mo te fakatupu vaivai, pea mo te fakaʼaogaʼi ʼo te toloke. ʼI tona pipiki ki te agamālohi neʼe tupu ai leva tona fakahigoaʼi, e te tagata ʼe ina fai te ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo te lātio “ko te musika moʼo matehi ʼakotou mātuʼa”. ʼE lagolago ki te tauhi ʼa Satana ʼaē ʼe fakatupu manavahe ki te ʼu mātuʼa tokolahi, pea mo te kau polisi. Neʼe ʼui e te tagata kumi ko ʼihi tūpulaga kua nātou pikisia ʼi te tauhi kia Satana ʼi tanatou kau ki te ʼu meʼa fakatemonio ʼi tanatou fagono pe ki te musika ʼaia. ʼE ina fakaʼosi, ʼo fēnei: “ ʼE mole nātou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe nātou pikisia ai.”
13. Koteā te tuʼutāmaki ʼo ʼuhiga mo te pikisia ki te heavy metal?
13 Kae, ko te kau kilisitiano tūpulaga ʼe mole tonu ke nātou “fakapōʼuli ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Satana”. (2 Kolonito 2:11.) Koia ʼaē, “kia tatou ko te tau (...) ki te ʼu mālohi fakalaumālie agakovi ʼe nonofo ʼi te lagi”. (Efesi 6:12.) ʼE ko he agavale anai te fili ʼo te musika ʼaia ke fakaafe te kau temonio ke hu ki he maʼuli ʼo he tahi (1 Kolonito 10:20, 21)! Kae, ʼe mahino ia, ʼe hahaʼi te kau kilisitiano tūpulaga ʼaē ʼe nātou fia logo ki te taʼi musika ʼaia. Ohage ko ʼihi neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu faʼahiga puleʼaki moʼo fakaū tanatou fia fakalogo te taʼi musika ʼaia. Neʼe fēnei te ʼui ʼa te finemui: “Neʼe ʼau fakalogo māhani ki te heavy metal, ʼi ʼihi temi, ʼe teitei pe ko te po katoa. Neʼe ʼau totogi te ʼu kaupepa ʼaē ʼe talanoa ki te ʼu tama hiva ʼo te heavy metal pea ʼau fufū ʼi te ʼu tāsini sūlie ke mole ʼiloʼi e taku ʼu mātuʼa. Neʼe ʼau loiʼi taku ʼu mātuʼa. Neʼe ʼau ʼiloʼi pe ʼe mole leleiʼia e Sehova taku aga ʼaia.” Neʼe fetogi leva tana fakakaukau ki te faʼahi ʼaia ʼi te alatike ʼo te nusipepa Koutou ʼaʼala! Ko tūpulaga ʼe fia e lagi ʼe kei pilisoniʼi nātou e te taʼi faʼahiga musika ʼaia?
ʼE koutou utu te meʼa ʼaē ʼe koutou to
14, 15. He koʼe koa ʼe feala ke tou ʼiloʼi papau ko te fakalogo ki te musika ʼaē ʼe mole lelei ʼe iku kovi anai ia? Fakamatala.
14 ʼAua naʼa koutou meʼa noaʼi te tuʼutāmaki ʼo te taʼi musika ʼaia ʼe feala ke hoko. ʼIo, ʼe lagi ʼe mole koutou ʼamanaki ʼe koutou feala matehi he tahi peʼe mo fai he felāveʼi fakasino ʼuhi pe ʼi takotou fagono ki he hiva. Kae, ʼe ʼui ia Kalate 6:8, ʼo fēnei: “Ko te meʼa ʼaē ʼe to e te tagata ʼi te ʼaluʼaga ʼo te kakano ʼe ina utu anai ʼi te kakano te malaʼia.” Ko te fakalogo ʼo he musika ʼe fakatagata, peʼe agaʼi manu, peʼe fakatemonio ʼe feala pe ke ʼi ai hona ikuʼaga kovi kia koutou (Vakaʼi ia Sake 3:15). Neʼe ʼui e te tagata faiako ʼo te musika ko Joseph Stuessy, ʼo fēnei: “Ko te ʼu musika fuli pe ʼe lave ki tatatou aga, feiā aipe mo te ʼu meʼa ʼi totatou loto pea mo tatatou agaaga, pea mo tatatou aga (...). Ko ʼaē ʼe ina ʼui: ‘ ʼE feala pe taku fakalogo ki te heavy metal, he mole lave ia kia te ʼau’, ʼe faihala ʼaupito ia. Ko te musika ʼe ʼi ai tona ʼu ikuʼaga kehekehe ki te ʼu faʼahiga hahaʼi kehekehe.”
15 ʼE fakamoʼoni ki te faʼahi ʼaia te tama tūpulaga kilisitiano, ʼo fēnei: “ ʼI taku kau mālohi ʼi te thrash metal ko toku natula katoa neʼe fetogi.” Neʼe mole tuai ai leva neʼe ʼau felāveʼi mo te ʼu fihifihia mo te ʼu temonio. “Neʼe ʼau liaki leva taku ʼu foʼi fime, pea mo te ʼu pa fakatagi pea neʼe ʼau ʼāteaina ai leva mai te kau temonio.” Neʼe ʼui e te tahi tūpulaga, ʼo fēnei: “Ko te musika ʼaē neʼe ʼau fagono māhani ki ai neʼe ina taki pe ʼau ki te ʼu meʼa fakatemonio, ki te toloke, pea mo te ʼu felāveʼi fakasino. ʼE tokolahi te kau tūpulaga ʼe nātou ʼui ko te musika ʼe mole hona ikuʼaga kia nātou, kae ʼi tona fakahagatonu ʼe ʼi ai tona ikuʼaga. Neʼe ʼau mamaʼo ʼosi ʼi te moʼoni.” ʼE fehuʼi fēnei e te tāʼaga lea: “ ʼE feala koa ki he tagata ke ina tānaki he afi ki tona fatafata ʼo mole mū ʼona ʼu mutuʼi meʼa?” — Tāʼaga Lea 6:27.
Koutou nonofo tokaga
16. Koteā te manatu ʼe feala ke fai ʼo ʼuhiga mo te kau tohi hiva pea mo te kau mahōlō tokolahi ʼo te musika ʼo te temi nei?
16 Neʼe faitohi ia Paulo ki te kau kilisitiano ʼo Efese, ʼo fēnei: “Koʼeni foki te meʼa ʼe ʼau tala pea mo fakamoʼoni ʼi te ʼAliki: tuku takotou haga haʼele ohage ko te haʼele ʼa te ʼu puleʼaga ʼi te noa ʼo tonatou ʼatamai; pea ko te hahaʼi ʼaia, ʼe moʼoni, ʼe fakapōʼuli tonatou ʼatamai pea ʼe mamaʼo ʼi te maʼuli ʼaē ʼa te ʼAtua, ʼuhi ko te fakapōʼuli ʼaē ʼe ia nātou, pea mo te fefeka ʼo tonatou loto.” (Efesi 4:17, 18). ʼE mole feala koa la ke fai te talanoa ʼaia ʼo ʼuhiga mo te kau faitohi pea mo te kau fai mahōlō ʼo te musika ʼo te temi nei? ʼE mahino ia, ko te ʼu faʼahiga musika kehekehe ʼe nātou fakatā te fakahehema ʼo te “ ʼatua ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī”, ia Satana te Tevolo. — 2 Kolonito 4:4.
17. ʼE feala feafeaʼi koa ki te kau tūpulaga hanatou ʼiloʼi peʼe ko hanatou sivisivi te musika?
17 ʼO ʼuhiga mo te ʼu “ ʼaho fakamuli”, neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu, ʼo fēnei: “Ko te kau tagata agakovi pea mo te kau malualoi ʼe nātou laka tuʼumaʼu pe anai ʼo ʼāsili age ki te kovi.” (2 Timoteo 3:1, 13). Koia ʼaē, ʼe ʼaoga ai ke koutou fakasiosio fakalelei ki te musika ʼaē ʼe koutou fili. ʼI te agamahani ko he kupu tāfito heʼeʼaoga ʼe hā ʼaki mai ai ʼe mole lelei te foʼi fime. ʼE fai te fehuʼi fēnei ia Sopo 12:11: “ ʼE mole koa la sivisivi e te taliga te ʼu palalau, ohage ko te ʼahiʼahiʼi ʼo te kai e te ʼaoʼaoʼi gutu?” ʼO toe feiā aipe, ʼe feala pe ke koutou ʼiloʼi he musika mo kapau e koutou fakalogo pea mo sivisivi. ʼE feafeaʼi te lave ʼo te musika ʼaia kia koutou? ʼE ina fakaneke koa koutou ki he agamālohi, he aga heʼeʼaoga ʼe taupau ʼe he loto fiafia fakavalevale (Kalate 5:19-21)? Koteā te ʼui ʼo ʼuhiga mo te ʼu kupu? ʼE nātou fakaneke koa te felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, te fakaʼaoga fakavale ʼo te toloke peʼe ko ʼihi meʼa kovi ʼe “toe fakaufiufi” tona fakamatala (Efesi 5:12)? ʼE fakahā e te Tohi-Tapu ko te ʼu faʼahiga meʼa ʼaia “ ʼe mole tonu pe la ke talanoa ki ai” ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua, ʼo toe feiā pe foki, ʼe mole pe feala ke kita hivaʼi liuliuga ʼaki he musika fakaholi vale (Efesi 5:3). Koteā te ʼui ʼo ʼuhiga mo te takafi ʼo te pa fakatagi? ʼE talanoa koa ki he ʼu meʼa fakatemonio peʼe ko he ʼu felāveʼi fakasino ʼe lagolago ʼi he ʼu paki?
18. a) Koteā te ʼu fetogi ʼe feala ke fai e ʼihi tūpulaga ʼo ʼuhiga mo te musika? b) ʼE feafeaʼi ki te kau tūpulaga hanatou faka fālahi te ʼaluʼaga ʼo te fakalogo ki te ʼu faʼahiga musika ʼe lelei?
18 ʼE lagi ʼe ʼaoga ke koutou fai he ʼu fetogi ʼi te ʼu faʼahiga musika ʼaē ʼe koutou fili. Kapau ʼe koutou maʼu he ʼu pa fakatagi, he ʼu foʼi fime ʼe nātou lagolago te ʼu talanoa heʼeʼaoga pea mo fakatemonio, ʼe tonu ke koutou līaki fakavilivili te ʼu meʼa ʼaia (Vakaʼi ia Gāue 19:19). ʼAua leva naʼa koutou manatu ʼe mole kei feala hakotou fakafiafia ʼi he musika; ʼe mole ko te ʼu musika fuli ʼaē ʼe fakafihiʼi. Ko ʼihi tūpulaga neʼe nātou mahino ke nātou faka fālahi tanatou faʼahiga fia fakalogo musika, pea ʼi te temi nei ʼe nātou fakafiafia ʼi ʼihi musika classique, faka fenua, pea mo te jazz mālū, pea mo ʼihi faʼahiga musika. Ko te ʼu foʼi fime ʼo te Mélodies du Royaume neʼe tokoniʼi te kau tūpulaga tokolahi ke nātou fakatuputupu hanatou fia logo ki te taʼi musika ʼaia.
19. He koʼe koa ʼe maʼuhiga he taupau ʼo te musika ʼi tona tuʼulaga?
19 Ko te musika ko te meʼa ʼofa fakaʼatua. Kae, ki te tokolahi, ʼe liliu ko he mahaki ʼo nātou. ʼE fakatatau nātou ki te kau Iselaele ʼāfea ʼaē neʼe nātou fakafiafia ʼi te gaoʼi te ʼu “haape ta nafa pea mo te puhi fakatagi, (...) kae ki te gāue ʼa Sehova, neʼe mole nātou sisio ki ai”. (Isaia 5:12.) Koutou fakatuʼutuʼu ke koutou tuku te musika ki tona tuʼulaga pea ke koutou tuku te ʼu gāue ʼa Sehova ke liliu ko te ʼu meʼa tāfito ʼe koutou tokaga ki ai. Koutou fakaʼaoga pe te musika ʼaē ʼe lelei pea mo koutou fakatokaga ʼo ʼuhiga mo te musika ʼaē ʼe koutou filifili. Koia, ʼe feala anai ke koutou fakaʼaoga, kae mole fakavale: te meʼa ʼofa fakaʼatua ʼaia.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼE ʼiloga mai ko te fenua ʼo Iselaele neʼe faiva ʼi te musika. ʼE fakahā e te tagata asilia ko te hau ko Sennachérib neʼe ina kole he ʼu hahaʼi fai musika mai Iselaele ko te tuku hau ʼaia ʼa te hau ko Esekiasi. ʼE fēnei te ʼui ʼi te tikisionalio (Grove’s Dictionary of Music and Musicians): “Ko te kole ʼo te kau mahōlō ohage ko he tuku hau (...) neʼe mole ko he aga māhani ia.”
Kei koutou manatuʼi koa?
◻ He koʼe koa ʼe feala ke tou ʼui ko te musika ko he meʼa ʼofa fakaʼatua?
◻ Neʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi fakavale ʼo te musika ʼi te ʼu temi ʼāfea?
◻ Koteā te ʼu tuʼutāmaki ʼe maʼu e te kau tūpulaga kilisitiano mai te rap pea mo te heavy metal?
◻ ʼE feafeaʼi koa he maʼu e te kau kilisitiano tūpulaga he fakatokaga ʼo ʼuhiga mo te fili ʼo tanatou musika?
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼI te ʼu temi faka tohi-tapu, neʼe tautau fakaʼaogaʼi te musika ohage ko he meʼa moʼo fakavikiviki kia Sehova.