Ko Te ʼu Hiva Fakavikiviki Kia Sehova
“Ke ʼau hiva kia Sehova, heʼe kua ina hikihiki tona ʼuhiga pule.”—Ekesote 15:1.
1. Koteā te ʼu agaaga pea mo te ʼu kalitate ʼa Sehova ʼe nātou uga tatou ke tou fakavikiviki ia ia?
E TUʼA tolugofulu te fakahā e te Pesalemo 150 te fakatotonu ʼaē ke fakavikiviki ia Sehova peʼe ko Sah. ʼE ʼui fēnei e te vaega fakamuli: “Ko meʼa fuli ʼe maʼuli—Koutou fakavikiviki kia Sah, ia koutou ʼaē ko tana hahaʼi!” ʼI totatou ʼuhiga kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe tou ʼiloʼi ʼe tau pea mo Sehova tatatou ʼu fakavikiviki. Ko ia ko te Tuʼi Pule ʼo te ʼAtulaulau, te Māʼoluga, te Hau ʼo te heʼegata, totatou Tupuʼaga, totatou Tagata Foaki meʼa ʼofa. ʼE mole ʼi ai hona fakatatau, ʼe tokotahi pe ia, ʼi te ʼu faʼahi kehekehe. ʼE ina ʼiloʼi ia meʼa fuli, ʼe māfimāfi, ʼe māʼoluga tokotahi ʼi te faitotonu, ko he fakatā lelei ia ʼo te ʼofa. ʼE agalelei age ia ʼi te ʼu ʼatua kehe; ʼe agatonu ia. (Luka 18:19; Fakahā 15:3, 4) ʼE tau koa la mo ia tatatou ʼu fakavikiviki? ʼE mahino papau ia, ei!
2. Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē ke tou fakahā ai totatou loto fakafetaʼi kia Sehova?
2 ʼE tau mo Sehova tatatou tauhi pea mo tatatou fakavikiviki ʼo toe feiā aipe mo tatatou ʼu fakamālo pea mo tatatou ʼu fakafetaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fai maʼa tatou. Ko ia ko te Tagata Foaki ʼo “te meʼa ʼofa matalelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli.” (Sake 1:17) Ko ia ko te Matapuna ʼo te maʼuli fuli. (Pesalemo 36:9) Ko meʼa fuli ʼe tou fakafiafia ai ʼi totatou ʼuhiga tagata ʼe haʼu mai ia te ia, heʼe ko ia ko totatou Tupuʼaga Lahi. (Isaia 42:5) Ko ia pe foki la ʼaē ʼe ina Foaki mai te ʼu tapuakina fakalaumālie fuli ʼaē ʼe tou maʼu ʼaki tona laumālie, ʼaki tana kautahi, pea mo tana Folafola. Neʼe ina fakamolemole tatatou ʼu agahala ʼaki tona ʼAlo ʼaē neʼe ina foaki ko he totogi maʼa tatou. (Soane 3:16) ʼE tou maʼu te falala ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼu ‘lagi foʼou pea mo te kele foʼou ʼaia ʼe tonu ke nofo ai te faitotonu.’ (2 Petelo 3:13) ʼE tou felogoi lelei mo tatatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano. (Loma 1:11, 12) ʼE tou maʼu te pilivilesio pea mo te ʼu tapuakina ʼaē ko tatou ko tana kau Fakamoʼoni. (Isaia 43:10-12) Pea ʼe tou maʼu mo te pilivilesio maʼuhiga ʼaē ko te faikole. (Mateo 6:9-13) ʼIo, ʼe lahi ʼaupito te ʼu tupuʼaga ke tou fakafetaʼi ai kia Sehova!
Te ʼu Faʼahi ʼAē ʼe Feala Ai Ke Tou Fakavikiviki Kia Sehova
3. E feafeaʼi hatatou fakavikiviki kia Sehova pea mo fakahā totatou loto fakafetaʼi ʼaē kia te ia?
3 E feafeaʼi kia tatou, ʼi totatou ʼuhiga kaugana ʼaē kia Sehova, ke tou vikiʼi ia ia pea mo fakahā tatatou fakafetaʼi? ʼE feala ke tou fai ʼaki hatatou kau ki te minisitelio faka Kilisitiano—te fagonogono ʼi te ʼu ʼapi, te fai ʼo te ʼu ʼaʼahi, te fai ʼo te ʼu ako faka Tohi-Tapu, pea mo te fagonogono ʼi te ʼu ala. ʼE toe feala pe ke tou vikiʼi ia ia ʼaki te fagonogono faigamālie peʼe ʼi te ʼu temi fuli pe ʼaē ʼe feala ai ke fai te faʼahi ʼaia. ʼE toe feala pe ke tou vikiʼi ia Sehova ʼaki tatatou agatonu, ohage la ko tatatou faʼahiga teuteu ke maʼa pea mo fakaʼapaʼapa. Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe toe vikiʼi pe foki ʼi tanatou tuku ʼaē ʼo te ʼu faʼifaʼitaki lelei ʼi te ʼu faʼahi ʼaia. Pea tahi ʼaē, ʼe feala ke tou vikiʼi ia Sehova pea mo fakafetaʼi kia te ia ʼaki te faikole.—Vakaʼi ia 1 Fakamatala 29:10-13.
4. Koteā te tahi age meʼa taulekaleka ʼe feala ke tou fai moʼo fakavikiviki totatou Tāmai ʼofa ʼaē ʼi selo?
4 ʼO toe hilifaki kiai, ko te tahi age meʼa taulekaleka ʼe feala ke tou fai moʼo fakavikiviki totatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, ko hatatou hikihiki ia ia pea mo tona ʼu vilitute ʼaki he ʼu katiko logo lelei ʼo te Puleʼaga. Tokolahi ʼi te kau fai musika pea mo te kau faʼu lau, ʼe nātou fakamoʼoni ki te ʼui ʼaē ko te fakatagi musika logo lelei e tahi, ko te leʼo ʼo te tagata. Ko te kau faiva ʼo te musika kalasike neʼe nātou fia faʼu he ʼu opéras koteʼuhi ʼe logo lelei age he fakalogo ki te leʼo ʼo he tagata mokā ʼe hiva.
5. Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai anai ke tou hiva fakamalotoloto te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga?
5 ʼE fakafiafia ia Sehova ʼi tana fakalogo ʼaē ki te hiva ʼa te ʼu tagata, tāfito la mokā ʼe nātou hiva he ʼu katiko fakavikiviki pea mo fakafetaʼi! ʼE mahino ia, ʼe tonu ke tou hiva fakamalotoloto te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga ʼi ʼatatou ʼu fakatahi fuli—ʼi te ʼu fono ʼo te kokelekasio, ʼi te ʼu fakatahi fakakolo, ʼi te ʼu ʼaho ʼo te fakatahi makehe, ʼi te ʼu fakatahi faka tisitilike, pea mo te ʼu fakatahi faka malamanei. Ko ʼatatou ʼu tohi katiko ʼe fonu ai te ʼu hiva taulekaleka, ko he meʼa matalelei neʼe vikiʼi tuʼumaʼu e te hahaʼi kehe. Kapau ʼe lahi tatatou faka maʼuhigaʼi te hiva ʼaē ʼo te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga, e toe lahi pe foki tona leleiʼia e niʼihi ʼo toe feiā aipe kia tatou totonu.
Ko Te ʼu Hiva Fakavikiviki Kia Sehova ʼi Te Temi ʼo Te Kau Pateliaka
6. Neʼe fakahā feafeaʼi e te kau Iselaelite tonatou loto fakafetaʼi ʼaē ʼo ʼuhiga mo tonatou hāofaki ʼi te Tai Kula?
6 ʼE ʼui mai e te Folafola ʼa te ʼAtua, ko Moisese pea mo te toe ʼo te kau Iselaele neʼe nātou hiva ʼaki he lototoʼa ʼi tanatou hāo ʼaē mai te kautau ʼa Falaone ʼi te Tai Kula. Neʼe kamata tanatou hiva ʼaki te ʼu palalau ʼaenī: “Ke ʼau hiva kia Sehova, heʼe kua ina faka māʼoluga ia ia! Ko te hōsi pea mo tana tagata heka hōsi, neʼe ina lī ki te tai. Ko toku mālohi, ko Sah, heʼe gāue ia ki toku hāofaki. Ko ia toku ʼAtua pea ʼe ʼau vikiʼi anai.” (Ekesote 15:1, 2) ʼE feala ke tou fakakaukauʼi te fiafia ʼaē ʼa te kau Iselaele ʼi tanatou hiva ʼo te ʼu palalau ʼaia, ʼi te kua hili ʼaē ʼo tonatou hāofaki faka milakulo!
7. Neʼe koteā ʼihi age ʼu ʼaluʼaga ʼe tuʼu ʼi te ʼu tohi faka Hepeleo ʼo te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te vikiʼi ʼaē ʼo Sehova e te kau Iselaelite ʼaki te ʼu hiva?
7 Ia 1 Fakamatala 16:1, 4-36, ʼe tou lau ko Sehova neʼe vikiʼi ʼaki te ʼu hiva pea mo te ʼu fakatagi musika ʼi te temi ʼaē neʼe ʼaumai ai e Tavite te Aleka ki Selusalemi. Neʼe ko he temi faigamālie ia ki he fiafia makehe. Neʼe ʼi ai foki mo te hiva fakavikiviki kia Sehova neʼe lagolago ʼaki te ʼu fakatagi musika ʼi te temi ʼo te Hau ko Salomone ʼi te tapuakiʼi ʼo te fale lotu ʼi Selusalemi. ʼE tou lau ia 2 Fakamatala 5:13, 14: “Pea, ʼi te temi ʼaē neʼe liliu ai te kau puhi fakatagi pea mo te kau hiva ohage ko he meʼa pe e tahi moʼo fakatatagi he musika e tahi ʼaki te vikiʼi pea mo te fakafetaʼi kia Sehova, pea ʼi te temi ʼaē neʼe nātou hiki ai te musika ʼaki te ʼu meʼa puhi fakatagi, pea mo te ʼu nafa, pea ʼaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe lagolago ki te hiva, pea mo toe vikiʼi foki mo Sehova, ‘heʼe agalelei ia, heʼe ko tona manavaʼofa ʼe heʼegata,’ ko te ʼapi neʼe fonu ʼi te ʼao; te ʼapi tonu ʼo Sehova.” Koteā ʼe hā ʼaki mai ai? Ko Sehova neʼe fakalogo ki te fakavikiviki logo lelei ʼaia pea neʼe toe fiafia aipe mo ia, ohage ko tona fakaʼiloga e te ʼao faka milakulo. Ki muli age, neʼe ko te ʼu foʼi hiva e lua neʼe hiva ʼi te temi ʼaē neʼe tapuakiʼi ai te ʼu kaupā ʼo Selusalemi ʼi te ʼu ʼaho ʼo Nehemia.—Nehemia 12:27-42.
8. Koteā ʼaē ʼe ʼiloga mai ai ko te hiva neʼe ko he meʼa neʼe toʼo fakamalotoloto e te kau Iselaelite?
8 Pea ko te hiva neʼe ko he faʼahi maʼuhiga ia ʼo te tauhi ʼaē ʼi te fale lotu, ko te kau Levite e toko 4 000 neʼe tuku kehe moʼo gāue ʼāteaina ki te musika. (1 Fakamatala 23:4, 5) Ko te kau Levite ʼaia ʼe nātou lagolago anai ki te kau hiva. Ko te musika, tāfito la te kau hiva, neʼe nātou tuʼulaga maʼuhiga ʼi te tauhi, ʼo mole gata ʼaki pe tanatou akoʼi ʼaē ʼo te ʼu meʼa maʼuhiga ʼo te Lao, kae moʼo foaki te ʼatamai totonu ʼaē ki te tauhi. Neʼe ko he tokoni ʼaia ki te kau Iselaelite ke nātou atolasio kia Sehova ʼi he ʼaluʼaga fakafiafia. Koutou fakatokagaʼi te teuteu pea mo te tokaga ʼaē neʼe foaki ki te faʼahi maʼuhiga ʼaia: “Pea ko tonatou hahaʼi, ʼaki ʼonatou ʼu tēhina ʼaē kua māhani pea mo faiva ʼi te hiva kia Sehova, neʼe ko te toko luageau valugofulu-ma-valu.” (1 Fakamatala 25:7) Koutou fakatokagaʼi pe neʼe feafeaʼi tanatou toʼo fakamalotoloto ʼo te hiva fakavikiviki ʼaē kia Sehova. Neʼe akoʼi nātou ki te hiva pea neʼe nātou faiva ʼi te faʼahi ʼaia!
9. Neʼe feafeaʼi te faka maʼuhigaʼi e te ʼu tohi faka Keleka Kilisitiano ia te hiva?
9 ʼO hoko mai ki te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, koteā te meʼa ʼe tou maʼu? ʼI te po ʼaē neʼe kākāʼi ai Sesu, logope la te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakakaukau kiai, neʼe ina logoʼi aipe te ʼaoga ʼaē ke fakaʼosi te toʼotoʼoga ʼo te Pāsikate pea mo te fakatuʼu ʼo te ʼAho Fakamanatu ʼo tona mate ʼaki he ʼu hiva fakavikiviki kia Sehova. (Mateo 26:30) ʼE toe lau “ ʼi te lotomalie ʼo te pōʼuli,” ko Paulo pea mo Silasi, ʼi te kua ʼosi ʼo tonā tā pea mo tonā faka pilisoniʼi, “neʼe nā faikole pea mo hiva fakavikiviki ki te ʼAtua; ei, ko te kau pilisoni neʼe nātou logoʼi tanā hiva.”—Gāue 16:25.
Te ʼu Hiva Fakavikiviki—Ko He Faʼahi Maʼuhiga Ia ʼo Totatou Tauhi
10. Koteā te ʼu fakatotonu ʼe foaki mai e te Folafola ʼa te ʼAtua moʼo vikiʼi ia ia ʼaki te hiva?
10 Lagi ʼi takotou manatu ko te hiva ʼaē ʼo te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga ʼe mole maʼuhiga ia ke koutou tokaga fakalelei kiai? Kapau koia ʼaia, ʼe mole tonu anai koa ke koutou toe fakasiosioʼi te faʼahi ʼaia, tāfito la heʼe maʼuhiga kia Sehova ʼAtua pea mo Sesu Kilisito te ʼu hiva fakavikiviki? Koia ʼe fonu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua te ʼu fakatotonu moʼo vikiʼi ia Sehova pea mo hiva te ʼu fakavikiviki kia te ia! Ohage la, ia Isaia 42:10, ʼe tou lau: “Koutou hiva kia Sehova he hiva foʼou, tona fakavikiviki, mai te potu taupotu ʼo te kele, ia koutou ʼaē ʼe hihifo ki te tai pea mo fakafonu te tai ʼaia, ia koutou, ʼu motu, pea mo koutou ʼe nonofo ai.”—Vakaʼi ia Pesalemo 96:1; 98:1.
11. Koteā te fakatokaga neʼe fai e te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te hiva?
11 Neʼe ʼiloʼi e te ʼapositolo ko Paulo neʼe feala ki te hiva ke ina hikihiki totatou ʼu ʼatamai, koia neʼe ina fakatokagaʼi tuʼa lua ia tatou ki te faʼahi ʼaia. ʼE tou lau ia Efesi 5:18, 19: “Koutou fonu ʼi te laumālie, ʼaki hakotou fefaipalalauʼaki ʼaki he ʼu pesalemo, he ʼu fakavikiviki ki te ʼAtua pea mo he ʼu hiva fakalaumālie, ʼo koutou hiva pea mo faka lagolago kiai ʼaki he musika ʼi ʼokotou ʼu loto, maʼa Sehova.” Pea ia Kolose 3:16, ʼe tou lau: “Ke ia koutou te folafola ʼa Kilisito ʼo tapuke ai, ʼaki te poto katoa! Koutou haga feakonakiʼaki pea mo fefakatokagaʼaki ʼaki he ʼu pesalemo, he ʼu vikiviki ki te ʼAtua, he ʼu hiva fakalaumālie neʼe hivaʼi fakalelei, ʼo koutou hiva kia Sehova ʼi tokotou loto.”
12. Koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼe tou maʼu ʼi ʼatatou ʼu katiko ʼe tokoni kia tatou ke tou feakonakiʼaki pea mo fefakatokagaʼaki?
12 Koutou fakatokagaʼi ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli, ʼe talanoa tuʼa lahi ia Paulo ki te hiva, ʼi tana palalau ʼaē ki te ʼu ‘pesalemo, te ʼu fakavikiviki ki te ʼAtua pea mo te ʼu hiva fakalaumālie, ʼo koutou hiva pea mo faka lagolago ʼaki te musika ʼi ʼokotou ʼu loto.’ Koia, ʼe ina toe fai tana ʼu fakatokaga ki te kau Kolose ʼi tana ʼui ʼaē ʼaki te faʼahi ʼaia ʼe feala anai ke tou “feakonakiʼaki pea mo fefakatokagaʼaki.” Pea ʼe mahino ia ko he faʼahi ʼe tou fai, ohage ko tatatou sio ʼi te ʼu kupu tāfito ʼo ʼatatou ʼu katiko—“Ke fakavikiviki ia meʼa fuli neʼe fakatupu, kia Sehova!” (numelo 5), “Tou lotomālohi, mo faʼa kātaki!” (numelo 10), “Koutou fakafiafia ʼaki te falala ki te Puleʼaga!” (numelo 16), “ ʼAua naʼa ke tuʼania ia nātou!” (numelo 27), “Tou fakavikiviki kia Sehova totatou ʼAtua!” (numelo 100), ko he ʼu kiʼi faʼifaʼitaki pe ʼaia.
13. Neʼe fakahā feafeaʼi e te “tagata kaugana agatonu mo poto” te maʼuhiga ʼo te hiva ohage ko he faʼahi ia ʼo tatatou tauhi?
13 ʼO mulimuli pe ki te ʼu fakatotonu ʼaia, “ko te tagata kaugana agatonu mo poto” neʼe ina fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo ʼatatou ʼu fakatahi—te ʼu fono ʼi te kokelekasio, te ʼu fakatahi fakakolo, te ʼu ʼaho fakatahi makehe, te ʼu fakatahi faka tisitilike, pea mo te ʼu fakatahi faka malamanei—ke kamata pea mo fakaʼosi ʼaki te hiva ʼo te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga. (Mateo 24:45) Pea tahi ʼaē, ko te ʼu katiko neʼe fai ke hivaʼi ʼi ʼihi age pe ʼu lakaga ʼo te ʼu fakatahi ʼaia. ʼUhi he ko ʼatatou ʼu fono ʼe kamata tuʼumaʼu ʼaki te hiva ʼo te katiko ʼo te Puleʼaga, ʼe mole tonu koa la ia ke tou haʼu tautonu, ke tou haʼu fakatomuʼa ke tou kau ki te faʼahi ʼaia ʼo tatatou tauhi? Pea mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te ʼu fono ʼe fakaʼosi ʼaki te hiva, ʼe mole tonu anai koa la ia ke tou nonofo ʼo kaku ki te hiva fakaʼosi pea mo te faikole ʼaē ʼe hoa mai kiai?
14. Koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼe tou maʼu ʼo ʼuhiga mo ni ʼu katiko neʼe fili ke ʼalutahi mo tatatou ʼu polokalama?
14 Ko te ʼu katiko ʼi ʼatatou ʼu fono neʼe fili fakalelei ke ʼalutahi mo te polokalama. Ohage la, ʼi te Fakatahi Faka Tisitilike “Akonaki Fakaʼatua” ʼo te taʼu 1993, ko te katiko numelo 191, “Tou fakahā te moʼoni,”—ʼe ina fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano ke nātou tauʼi ia Satana, mo te mālama, pea mo te kakano agahala, pea hoa mai kiai te ʼu akonaki e tolu ʼe nātou talanoa ki te ʼu fakafeagai ʼaia e tolu. Ohage la, ko te katiko numelo 164, “Ko te ʼu fānau ʼe ko he meʼa ʼofa ʼo te ʼAtua,”—ʼe fonu ʼi te tokoni ki te ʼu mātuʼa, hoa atu pe kiai te akonaki maʼuhiga ʼo ʼuhiga mo te ʼu maʼua ʼaē ʼo te ʼu mātuʼa ke nātou akoʼi tanatou ʼu fānau. Ko te katiko numelo 70, “Ke tou hage ko Selemia,” ʼe hoa te katiko ʼaia ki te ʼu akonaki neʼe fakatafito ki te ʼu fakakikite ʼa Selemia. Pea hili ki te akonaki fakakogakoga ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga meʼa kehekehe ʼo te minisitelio ʼo te Puleʼaga, ʼe hiva leva te katiko numelo 156, “ ʼE ʼau loto kiai,” ko he katiko ʼe talanoa tāfito ki te selevisi. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe toe fakaʼaoga pe foki ki te fili ʼaē ʼo te ʼu katiko ki te ako ʼaē ʼo Te Tule Leʼo, te Fono Gāue, pea mo te Ako ʼo te Minisitelio Faka Teokalatike. Koia ʼaē ʼi te temi ʼaē ʼe fai ai e te kau tagata ʼāfea te ʼu akonaki ki te kaugamālie pea mo nātou fakahā te katiko ʼaē ke hiva moʼo kamata te fono, ʼe tonu anai ke nātou fili he katiko ʼe ʼalutahi mo te kupu tāfito ʼo tanatou akonaki.
15. E feafeaʼi ki te pelesita ʼo te fono hana hikihiki ke leleiʼia te katiko ʼaē ʼe tonu ke hivaʼi?
15 Ka fakahā e te pelesita te katiko ʼaē ʼe tonu ke hivaʼi, ʼe feala ke ina hikihiki te leleiʼia ʼo te katiko ʼaki hana fakahā ʼo tona kupu tāfito. ʼE mole tou hiva te ʼu numelo kae ko te ʼu kupu tāfito ʼo te Tohi-Tapu. ʼE toe tokoni aipe ki te kokelekasio ke ʼāʼāsili tana leleiʼia te ʼu katiko mo kapau ʼe fakahā age te vaega ʼaē ʼe tuʼu ʼi lalo ʼo te kupu tāfito. Kae, ʼe feala ke fai he ʼu kiʼi talanoa fakanounou, ohage la ko te katiko ʼaia ʼe tonu anai ke hivaʼi ʼaki he loto māfana, mo he loto katoa, fakafiafia, peʼe ʼaki he loto falala, ʼo mulimuli pe ki te ʼuhiga ʼo te katiko.
Fakahā Te Loto Fakafetaʼi Ki Te Agalelei ʼa Sehova ʼAki Te ʼu Hiva
16. E feafeaʼi hatatou tuku katoa ʼo totatou ʼu ʼatamai ki tatatou ʼu katiko?
16 ʼUhi ʼaē ko te ʼu kupuʼi palalau ʼo tatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga ʼe lahi tonatou ʼu faka ʼuhiga, ʼe tonu ke loloto tatatou fakakaukauʼi te ʼu palalau ʼaē ka tou hivaʼi. ʼE tou holi ke tou maʼu te manatu katoa ʼo te ʼu katiko takitokotahi. Ko ʼihi, ohage la ko te ʼu katiko ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼofa, te fua ʼo te laumālie, ʼe loloto ʼaupito te ʼu manatu ʼo te ʼu katiko ʼaia. (Kalate 5:22) Ko te ʼu katiko ʼaia ʼe tou hiva fakamalotoloto pea ʼaki he loto māfana. Ko ʼihi katiko ʼe fakafiafia, pea ʼe tonu anai ke tou faiga ʼo hiva fakafiafia. Ko ʼihi age katiko ʼe nātou uga te mālohi, ko te ʼu katiko ʼe haʼele ki muʼa, pea ko te ʼu katiko ʼaia ʼe tonu anai ke hivaʼi ʼaki he loto fiafia pea mo he falala mālohi. ʼI tatatou Ako ʼo te Minisitelio Faka Teokalatike, ʼe tokoni tatou e te fono ʼaia ke tou palalau ʼaki he loto māfana pea mo fakamalotoloto ʼo toe feiā aipe mo he loto fiafia ʼi ʼatatou ʼu talanoa. ʼE toe ʼāsili maʼuhiga age foki te fakahā ʼaē ʼo he loto māfana, fakamalotoloto, pea mo fiafia mokā tou hiva ʼatatou ʼu katiko.
17. (a) Koteā te akonaki neʼe tuku ki te kau Iselaelite, ʼe mole tou loto anai ke hoko kia tatou ʼi ʼatatou ʼu hiva? (b) Koteā te fua mo kapau ʼe tou toʼo fakamalotoloto te fakatokaga ʼaē ʼe tuʼu ʼi ʼatatou ʼu katiko?
17 Kapau ʼe tou hiva kae tou tuku tatatou fakakaukau ki niʼihi age ʼu meʼa, ʼe mole ʼi ai anai he ʼuhiga ʼo te ʼu palalau kia tatou, ʼe mole tou hage anai koa ko te kau Iselaelite heʼe agatonu ʼaē neʼe akonakiʼi koteʼuhi neʼe nātou vikiʼi pe te ʼAtua ʼaki tonatou ʼu laugutu, kae ko tonatou ʼu loto neʼe mamaʼo ʼosi ia te ia? (Mateo 15:8) ʼE mole tou loto foki ke faka ʼuhigaʼi te akonaki ʼaia ki tatatou faʼahiga hivaʼi ʼaē ʼo te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga, kaeā koa la? ʼAki hatatou hiva fakalelei ʼo ʼatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga, ʼe tou uga anai ia tatou totonu, feiā mo nātou ʼaē ʼe nofo mo tatou ʼi te fono, ʼo kau kiai mo te kau tūpulaga. ʼIo, kapau ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼe nātou hiva ʼi ʼotatou ʼu Fale ʼo te Puleʼaga ʼe nātou toʼo fakamalotoloto te fakatokaga ʼaē ʼe tuʼu ʼi te ʼu katiko ʼaia, ʼe ko he tokoni mālohi anai ia ki te gāue fakamalotoloto ʼi te minisitelio pea mo tekeʼi te ʼu hele ʼaē ʼe fakatupu tuʼutāmaki.
18. Koteā te meʼa neʼe hoko ki te fafine ʼaki te hiva ʼo te katiko ʼo te Puleʼaga?
18 Tuʼumaʼu pe, ko te hahaʼi kehe ʼe ʼofolele ʼi ʼatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga. ʼI te tahi temi neʼe tā ai e Te Tule Leʼo te manatu ʼaenī: “Ko te hiva ʼaia ʼe feala pe ke ina ʼaumai he tagata ke ina ʼiloʼi ia Sehova ʼAtua, neʼe hā te faʼahi ʼaia ʼaki te meʼa neʼe hoko ki te fafine neʼe papitema ʼi te Fakatahi ‘Mālo Fakaʼatua’ ʼo te taʼu 1973 ʼi te Yankee Stadium, ʼi New York. Neʼe ʼalu pe ia ki te Fale ʼo te Puleʼaga ʼi tona loto tokotahi pea neʼe kau ai ki te ʼu fono ʼaē e lua. ʼI te temi ʼaē neʼe hiva ai te kokelekasio . . . ‘Tuku Tokotou ʼu Mata Ki Te Totogi!’ ʼi te lahi ʼo tana ʼofolele ʼi te ʼu palalau pea mo te faʼahiga hivaʼi ʼaē ʼo te katiko, neʼe ina ʼiloʼi aipe ko te faʼahi pe ʼaia ʼaē neʼe fakaʼamu kiai. ʼOsi ʼaia pea ina kole age ki te Fakamoʼoni ke fai hana ako faka Tohi-Tapu, pea neʼe tuputupu [ia] ʼo aʼu ki tana liliu ko he fakamoʼoni Kilisitiano ʼa Sehova.”
19. Koteā te tokoni fakaʼosi ʼe fakaloto mālohi mo hivaʼi ʼatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga ʼaki he loto katoa?
19 Teitei pe ʼi ʼatatou ʼu fono fuli, ʼe ʼi ai te ʼu kiʼi faigamālie kia nātou ʼaē ʼe kau ki te fono ke nātou fakahā te meʼa ʼaē ʼi ʼonatou loto pea mo tonatou loto fakafetaʼi. Kae kia tatou fuli ʼe feala pe ke tou fakahā te meʼa ʼaē ʼe tou logoʼi ʼo ʼuhiga mo te agalelei ʼa Sehova ʼaki hatatou kau mo he loto katoa ʼo hiva te ʼu katiko ʼo te Puleʼaga. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼi tatatou fakatahi ʼaia ʼe mole koa la tou fiafia? Koia ʼe tonu ai ke tou fia hiva! (Sake 5:13) ʼE mahino ia, ʼi te lahi ʼaē ʼo tatatou leleiʼia te agalelei ʼa Sehova mo tona ʼofa heʼe tau, ʼe tou hiva anai kia te ia te ʼu fakavikiviki ʼaki totatou nefesi katoa.
E Feafeaʼi Hakotou Tali?
◻ Koteā te ʼu tupuʼaga tāfito e lua ʼaē ke vikiʼi ai Sehova?
◻ E feafeaʼi hatatou fakavikiviki kia Sehova?
◻ Koteā te tahi age meʼa taulekaleka ʼe feala ke tou fai moʼo fakavikiviki ia Sehova?
◻ Koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼe tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu moʼo vikiʼi Sehova ʼaki te hiva?
◻ E feafeaʼi hatatou hiva fakalelei ʼo ʼatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga?
[Talanoa ʼo te pasina 11]
Koutou Akoʼi Te ʼu Katiko ʼAia!
ʼE ʼiloga ia ko ʼihi neʼe mata faigataʼa kia nātou ʼihi ʼu katiko. Kae, ko ʼihi kokelekasio ʼi New York neʼe mole faigataʼa kia nātou te ʼu katiko ʼaia. Lagi ʼe fai anai he faiga makehe moʼo akoʼi muʼa te ʼu katiko ʼaē ʼe mole faʼa ʼiloʼi lelei. Kapau kua ʼiloʼi lelei te ʼu katiko ʼaē neʼe mata faigataʼa, ʼe leleiʼi age leva e te kokelekasio te ʼu katiko ʼaia ʼi te ʼu katiko ʼaē ʼe mole faʼa faigataʼa tonatou akoʼi. Pea, ko te hahaʼi fuli ʼi te kokelekasio ʼe feala ke nātou hiva te ʼu katiko ʼaki he loto falala. ʼIo, ʼe feala ke nātou fakafiafia ʼi te ʼu katiko ʼaia.
[Talanoa ʼo te pasina 12]
Ko Te Hiva ʼo Te ʼu Katiko ʼo Te Puleʼaga ʼi Te ʼu Fono Fakatahi
ʼE mole tonu pe ke fakagata tatatou ʼu hiva ʼo te katiko ʼo te Puleʼaga ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga. Ko Paulo pea mo Silasi neʼe nā hiva te ʼu fakavikiviki kia Sehova ʼi tanā nofo ʼi te fale pilisoni. (Gāue 16:25) Pea neʼe ʼui e te tisipulo ko Sake, ʼo fēnei: “ ʼE ʼi ai koa he tahi ʼe lotolelei? Ke ina hiva he ʼu fakavikiviki ki te ʼAtua.” (Sake 5:13, Traduction du monde nouveau, tā fakapilitānia, nota ʼi te lalo pasina) ʼI te ʼu fono fakatahi fuli ko te hahaʼi fuli ʼe ʼi te lotolelei. Koia he koʼe koa ʼe mole hiva he ʼu katiko ʼo te Puleʼaga? ʼE ko he faʼahi ʼe feala ke matalelei tāfito la mo kapau ʼe lagolago ʼaki he piano peʼe ko he ʼukalele. Pea tahi ʼaē, ʼe ʼi aipe te ʼu fime piano ʼo tatatou ʼu katiko ʼo te Puleʼaga; tokolahi te ʼu famili Fakamoʼoni ʼe nātou maʼu te ʼu fime fuli ʼo te katiko ʼaia. Neʼe mole nātou fakaʼaoga pe moʼo lagolago ki te hiva kae ko he tahi ʼaenā meʼa lelei ki te musika ʼo te lakaga fuli pe.
[Paki ʼo te ʼu pasina 8, 9]
ʼI te hili ʼo tonatou hāofaki ʼi te Tai Kula, neʼe fakahā e Iselaele tana fiafia ʼaki te hiva
[Paki ʼo te pasina 10]
Ko te hiva fakafiafia ʼe ko he faʼahi maʼuhiga ia ʼo te tauhi faka Kilisitiano ia ʼaho nei