Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w95 15/11 p. 26-30
  • Ko William Tyndale—Neʼe Ko He Tagata Neʼe Sio Mamaʼo Ki Te ʼu Meʼa ʼAē Ka Hoko

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko William Tyndale—Neʼe Ko He Tagata Neʼe Sio Mamaʼo Ki Te ʼu Meʼa ʼAē Ka Hoko
  • Te Tule Leʼo—1995
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te Kamata ʼo Te Tui
  • Neʼe Fakafisi—Koteā Tona Tupuʼaga?
  • ʼI Eulopa Pea Mo Te Tahi ʼu Fihifihia
  • ʼE Fua Lelei—Logope Te ʼu Fakafeagai
  • ʼI Anvers, Tona Kākāʼi, Pea Mo Tana Mate
  • Neʼe Fakaaʼu Feafeaʼi Mai Te Tohi-Tapu Kia Tatou—Faʼahi Lua
    Te Tule Leʼo—1997
  • ʼE Maʼuhiga Feafeaʼi Kia Koe Ia Te Tohi-Tapu?
    Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola—Kaupepa Ako—2019
  • Neʼe Puipui Te Tohi-Tapu Logo La Te Fakafeagai
    Te Tule Leʼo (Tufa)—2016
Te Tule Leʼo—1995
w95 15/11 p. 26-30

Ko William Tyndale—Neʼe Ko He Tagata Neʼe Sio Mamaʼo Ki Te ʼu Meʼa ʼAē Ka Hoko

Neʼe tupu ia William Tyndale ʼi Pilitania “ ʼi te ʼu kauvai ʼo Galles,” lagi ʼi Gloucestershire, kae ʼe mole ʼiloʼi lelei te koga meʼa totonu ʼaē neʼe tupu ai pea mo tona ʼaho tupu. ʼI ʼOketopeli 1994, neʼe fai ʼi Pilitania te 500 fakamanatu ʼo te ʼaho tupu ʼo te tagata ʼaē neʼe ina “foaki mai tatatou Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia.” Neʼe mate faka maletile ia Tyndale ʼuhi ko te gāue ʼaia. Koteā tona tupuʼaga?

NEʼE poto ʼaupito ia William Tyndale ʼi te ako ʼo te ʼu lea faka Keleka pea mo faka Latina. ʼI te māhina ʼo Sūlio 1515, ʼi tona taʼu 21, neʼe maʼu pepa ʼi te Univelesitē ʼo Oxford. ʼI te taʼu 1521, neʼe fakanofo ia ia ko he patele ʼo te ’Ēkelesia Katolika Loma. ʼI te temi ʼaia, ko te Lotu Katolika ʼi Siamani neʼe maveuveu ʼuhi ko te ʼu gāue ʼa Martin Luther. Kae neʼe nofo tuʼumaʼu te fenua ʼo Pilitania ʼi te Lotu Katolika ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe mole kei fakatahi ai te Hau ko Henry 8 mo Loma ʼi te taʼu 1534.

Logope neʼe ko te lea Fakapilitānia ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te temi ʼo Tyndale, ko te faiako fuli neʼe fai ʼi te lea faka Latina. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ko te lea ʼaia ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼēkelesia pea mo fakaliliu ʼaki te Tohi-Tapu. ʼI te taʼu 1546, neʼe toe fakamanatuʼi ʼi te Fono Faka Lotu (Concile de Trente) ʼe mole fakaʼaogaʼi he tahi tohi, gata pe ki te tohi faka Latina ʼa Jérôme ʼo te nima sēkulō, ʼaē ko te Vulgate. Kae neʼe gata pe kia nātou ʼaē neʼe ako ʼaē neʼe feala ke nātou lau. He koe neʼe tapuʼi ki te hahaʼi ʼo Pilitania te Tohi-Tapu Fakapilitānia pea he koʼe neʼe mole fakagafua ke nātou lau? Koʼeni te meʼa ʼaē neʼe fakafihiʼi e Tyndale: “Kapau neʼe fakaliliu e Jérôme te Tohi-Tapu ki tana lea, he koʼe ʼe mole fakagafua kia tatou te faʼahi ʼaia?”

Te Kamata ʼo Te Tui

Ki muli age,ʼi tana nofo ʼi Oxford pea mo te fealagia ʼaē ke ina hoko atu tana ako ʼi Cambridge, neʼe akoʼi e Tyndale te ʼu foha ʼo John Walsh lolotoga taʼu e lua ʼi Gloucestershire. Lolotoga te temi ʼaia, neʼe ina taupau tona loto ʼaē ke ina fakaliliu te Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia, pea ʼe mahino papau ia neʼe ina maʼu te fealagia ʼaē ke ina gāueʼi tona ʼu faiva ʼaē ʼi te fai fakaliliu, ʼo ina fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu foʼou ʼa Erasme, ʼaē ʼe tuʼu ai te faka Keleka pea mo te faka Latina. ʼI te taʼu 1523, neʼe mavae Tyndale ʼi te famili Walsh pea neʼe folau ki Lonitoni. Neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ina maʼu mai te ʼēpikopō ʼo Lonitoni, ko Cuthbert Tunstall, he fakagafua ke ina fakaliliu te Tohi-Tapu.

Neʼe tonu ke ina maʼu he fakagafua mai ia Tunstall, koteʼuhi ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe fai ʼi te fakatahi ʼa te kau takitaki lotu Katolika ʼi Oxford ʼi te taʼu 1408, ʼaē neʼe higoa ko te ʼu Fakatuʼutuʼu ʼo Oxford, neʼe kau ai te tapuʼi ʼo te fakaliliu peʼe ko te lau ʼo te Tohi-Tapu ʼi te lea ʼo te fenua, gata pe mokā neʼe fakagafua e te ʼēpikopō pule. ʼUhi ko tanatou fakafeagai ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, ko te tokolahi ʼi te ʼu hahaʼi fai faka mafola Lollards, neʼe tutu nātou heʼe neʼe ʼui ko te kau heletiko. Ko te kau hahaʼi ʼaia, te kau Lollards, neʼe nātou lau pea mo nātou tufa te Tohi-Tapu ʼa John Wycliffe, ko te fakaliliu ʼi te lea Fakapilitānia mai te tohi Vulgate. Neʼe logoʼi e Tyndale kua hoko te temi ʼaē ke fakaliliu te Tohi-Tapu faka Kilisitiano faka Keleka, ʼi hona ʼaluʼaga foʼou pea mo moʼoni maʼa tana ʼēkelesia pea mo te hahaʼi ʼo Pilitania.

Ko te ʼēpikopō ko Tunstall neʼe ko te tagata neʼe ako, pea neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe ina fai moʼo fakaloto mālohiʼi ia Erasme. Moʼo fakamoʼoni ʼe poto ʼi te fai fakaliliu, neʼe haga ia Tyndale, ʼaki te fakagafua ʼa Tunstall, ʼo fakaliliu te akonaki ʼa Isocrate, neʼe ko te akonaki faigataʼa ʼi te lea faka Keleka. Neʼe ʼamanaki ia Tyndale ʼe kaumeʼa anai mo Tunstall, mo ina maʼu tana puipui, pea mo ina tali tana kole ʼaē ke ina fakaliliu te Tohi-Tapu. Koteā anai ka fai e te ʼēpikopō?

Neʼe Fakafisi—Koteā Tona Tupuʼaga?

Logope neʼe fai e Tyndale te tohi moʼo felāveʼi mo Tunstall, neʼe mole tali ia e Tunstall te faʼahi ʼaia. Koia, neʼe faitohi ia Tyndale ke nā palalau. ʼE mole ʼiloʼi lelei te tupuʼaga ʼo te mole fia felāveʼi ʼa Tunstall mo Tyndale, kae neʼe ʼui fēnei e Tunstall: ‘ ʼE mole ʼi ai he koga fale ʼi toku ʼapi maʼa he tahi ʼe fai fakaliliu.’ He koʼe neʼe mole tali e Tunstall ke nā felāveʼi mo Tyndale?

Ko te gāue fakafeagai ʼo Lutelo ʼi te fenua lahi ʼo Eulopa neʼe ina fakatupu te maveuveu lahi ʼi te ’Ēkelesia Katolika, ʼo kau ai mo Pilitania. ʼI te taʼu 1521, neʼe tā e te Hau ko Henry 8 te tonu ʼe mālohi ʼaupito, ʼo lagolago ki te tuʼi tapu, kae fakafeagai kia Lutelo. Moʼo fakamālo age kia ia, neʼe foaki e te tuʼi tapu kia Henry te tuʼulaga ʼaē ko te “Tagata Puipui ʼo te Tui.”a Ko te Kaletinale ʼo Henry 8, ko Wolsey, neʼe toe kau foki mo ia ki te maumauʼi ʼo te ʼu tohi ʼa Lutelo ʼaē neʼe ʼaumai fakafūfū ki te fenua. Ko Tunstall, ʼaē neʼe ko te ʼēpikopō Katolika agatonu ki te tuʼi tapu, te hau, pea mo tana kaletinale, neʼe tonu ke ina molehi te ʼu manatu fuli ʼaē ʼe lagolago kia Lutelo, ia ia ʼaē neʼe agatuʼu ki te ’Ēkelesia. Pea neʼe manatu tāfito kia Tyndale. Koteā tona tupuʼaga?

Lolotoga tana nofo mo te famili Walsh, neʼe mole mataku Tyndale ʼi te fakahā fakahagatonu te fakapōʼuli ʼa te kau takitaki lotu pea mo tanatou tauhi fakavale. Ia nātou ʼaia neʼe ʼi ai ia John Stokesley ʼaē neʼe ina ʼiloʼi ia Tyndale ʼi Oxford. Ki muli age, neʼe ina fetogi ia Cuthbert Tunstall ʼi tona tuʼulaga ʼēpikopō ʼi Lonitoni.

ʼE toe hā lelei te fakafeagai ʼa Tyndale ʼi tana felāveʼi mo te tagata lotu ʼaē neʼe maʼuhiga tona tuʼulaga ʼi te ʼēkelesia, ʼaē neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mātou leleiʼia age mātou te fakaʼaogaʼi te lao ʼa te tuʼi tapu ʼi te fakaʼaogaʼi te lao ʼa te ʼAtua.” Neʼe tali fēnei e Tyndale ʼaki te ʼu palalau kua ʼiloʼi lelei ʼi te temi nei: ‘ ʼE ʼau fakafeagai ki te tuʼi tapu pea mo tana ʼu lao fuli. Kapau ʼe fakagafua mai e te ʼAtua ke hoko atu toko maʼuli, ʼe ʼau faiga anai, ʼi Pilitania, ke laka age ia koutou te mahino ʼa te tama ʼaē ʼe ina toho te saliote ki te Tohi-Tapu.’

Neʼe tonu ke ʼalu ia Tyndale ki te fono ʼo te tiosesi ʼo Worcester koteʼuhi neʼe nātou lau ko ia ko te heletiko. Ki muli age, neʼe fakamanatuʼi fēnei e Tyndale: “Neʼe nātou gaohi koviʼi ʼau, pea mo nātou leakoviʼi ʼau,” ʼo ina toe ʼui neʼe gaohi ia ia ohage ko “he kuli.” Kae neʼe mole he meʼa neʼe ina fakamoʼoni ko Tyndale ko he heletiko. ʼE tui te kau tagata fai hisitolia ko te ʼu faʼahi fuli ʼaia neʼe fakahā fakafūfū kia Tunstall ke lave ki te tonu ʼaē ka ina fai.

Hili kiai te taʼu katoa neʼe nofo ai ʼi Lonitoni, neʼe fakaʼosi fēnei e Tyndale: “Neʼe mole ʼi ai hoku koga fale ʼi te ʼapi ʼo Tunstall moʼo fakaliliu te Tauhi Foʼou, pea . . . neʼe mole ʼi ai he koga fale e tahi ʼi Pilitania katoa moʼo fakaliliu ai te Tohi-Tapu.” Neʼe moʼoni ia. ʼAki te tūʼa ʼaē neʼe mafola ʼuhi ko te gāue ʼa Lutelo, ko ai ʼi Pilitania ka ina tā anai te Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia? Koia, ʼi te taʼu 1524, neʼe folau ia Tyndale ki te la Manche ʼo mole toe liliu ki Lonitoni.

ʼI Eulopa Pea Mo Te Tahi ʼu Fihifihia

ʼAki tana ʼu tohi maʼuhiga, neʼe nofo Tyndale ʼi Siamani. Neʼe ʼalu pea mo te 1 500, ʼaē neʼe foaki faka manavaʼofa age e tona kaumeʼa ko Humphrey Monmouth, ko te tagata fakatau koloā ʼiloa ʼi Lonitoni. Ko te falā ʼaia neʼe feʼauga noa ʼi te temi ʼaia, ke feala kia Tyndale ke ina tā te Tohi-Tapu faka Keleka ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ina fakaliliu. Kae neʼe puke leva ia Monmouth he neʼe tokoni kia Tyndale pea mo te ʼui ʼaē neʼe manatu tahi mo Lutelo. Neʼe fakafehuʼi ia Monmouth pea neʼe pilisoniʼi ʼi te Tule ʼo Lonitoni, pea neʼe hoki tuku ake ia ia ʼi tana kole ʼaē ki te Kaletinale ko Wolsey ke fakamolemole age kia ia.

ʼE mole ʼiloʼi lelei te potu ʼaē neʼe nofo ai ia Tyndale ʼi Siamani. Kae lagi neʼe nofo ʼi Hamburg lolotoga he taʼu katoa. Neʼe felāveʼi koa pea mo Lutelo? ʼE mole ʼiloʼi papau, logope la te ʼui ʼaē ʼi te tukugakovi ʼaē neʼe fai kia Monmouth, neʼe nā felāveʼi. Kae kua ʼiloʼi papau te meʼa ʼaenī: neʼe maʼumaʼua ʼaupito ia Tyndale ʼi tana fakaliliu te Tohi-Tapu faka Keleka. Neʼe ko te potu fea ʼaē neʼe ina tā ai tana tohi? Neʼe ina tuku kia Peter Quentell ke ina fai te faʼahi ʼaia ʼi Cologne.

Neʼe haʼele lelei ia meʼa fuli, ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe ʼiloʼi ai te meʼa ʼaia e John Dobneck, ʼaē neʼe toe higoa ko Cochlaeus. Neʼe mole tuai te fakahā e Cochlaeus te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina maʼu ki te kaumeʼa lelei ʼo te hau ko Henry 8, pea neʼe tali atu aipe ke tapuʼi te tā ʼa Quentell te tohi ʼaē neʼe fakaliliu e Tyndale.

Ko Tyndale pea mo tana kaugā gāue, ia William Roye, neʼe nā feholaki, ʼo nā ʼave te ʼu pasina ʼo te Evaselio ʼo Mateo ʼaē neʼe kua tā. Neʼe nā folau ʼi te vaitafe ʼo te Rhin ki Worms, ʼo nā fakaʼosi ʼi ai tanā gāue. Ki muli age, neʼe tā te ʼu tohi e 6 000 ʼo te ʼuluaki tohi ʼo te Tauhi Foʼou ʼaē neʼe fakaliliu e Tyndale.b

ʼE Fua Lelei—Logope Te ʼu Fakafeagai

Ko te fakaliliu pea mo te tā ʼo te ʼu tohi neʼe ko he fihifihia. Kae ko te maʼu ʼo he ʼu Tohi-Tapu ʼi te lea Fakapilitānia neʼe ko te tahi ʼaia fihifihia neʼe faigataʼa ʼaupito. Ko te hahaʼi ʼo te ʼēkelesia pea mo te kau takitaki ʼo te ʼu puleʼaga, neʼe nātou faiga mālohi ke nātou tapuʼi te fakatau ʼi te la Manche, kae ko te kau tagata fakatau koloā agalelei neʼe nātou maʼu he puleʼaki. ʼO fufū ʼi te ʼu mutuʼi meʼa pea mo ʼihi ʼu koloā, neʼe fakahū te ʼu tohi ki te ʼu matatai ʼo Pilitania pea mo fakahū ʼi Ekose. Neʼe fakaloto mālohiʼi ia Tyndale, kae neʼe ko te kamataʼaga pe ʼaia ʼo tona ʼu fihifihia.

ʼI te ʼaho 11 ʼo Fepualio 1526, ko te Kaletinale ko Wolsey, mo te toko 36 kau ʼēpikopō pea mo ʼihi hahaʼi maʼuhiga ʼo te ʼēkelesia, neʼe nātou fakatahitahi ʼo ōvi ki te ’Ēkelesia lahi ʼo Sagato Paulo ʼi Lonitoni “moʼo mamata ki te tutu ʼo te ʼu tuʼuga tohi.” ʼI te ʼu tohi ʼaē neʼe tutu, neʼe ʼi ai ʼihi ʼu tohi maʼuhiga ʼaē neʼe fakaliliu e Tyndale. ʼI te ʼu ʼuluaki tohi ʼaē neʼe tā, ʼe kei maʼu ʼi te temi nei te ʼu tohi e lua. Ko te tohi pe e tahi ʼaē ʼe katoa (ka kua puli tona kupu tāfito) ʼe tuku ʼi te Tānakiʼaga tohi ʼi Pilitania. Meʼa fakaniania foki, neʼe maʼu ʼi te Tānakiʼaga tohi ʼo te ’Ēkelesia Lahi ʼo Sagato Paulo, te tahi tohi, kae kua puli ʼona pasina e 71. ʼE mole he tahi ʼe ina ʼiloʼi pe neʼe haʼu feafeaʼi te tohi ʼaia ki te ’Ēkelesia.

ʼAki he lototoʼa, neʼe toe hoko atu pe e Tyndale te tā ʼo te tohi ʼaē neʼe ina fakaliliu, te ʼu tohi ʼaē neʼe faʼao pea mo tutu e te kau takitaki lotu Pilitania. Kae neʼe fetogi leva e Tunstall tona ʼu faʼahiga fai. Neʼe ina fai te fakatuʼutuʼu mo te tagata fakatau koloā, ʼe higoa ko Augustine Packington, ke ina totogi te ʼu tohi fuli ʼaē neʼe fai e Tyndale, ʼo kau ai mo te Tauhi Foʼou, ke feala hana tutu te ʼu tohi ʼaia. Neʼe fakahoko e Packington te fakatuʼutuʼu ʼaia, kae neʼe kua ʼosi fai ia e Packington tana fakatuʼutuʼu mo Tyndale. ʼE ʼui fēnei e te nusipepa ʼo Halle, te Chronicle: “Neʼe maʼu e te kau hahaʼi lotu te ʼu tohi ʼa Tyndale, neʼe maʼu e Packington te ʼu fakamālo ʼo Tunstall pea mo Tyndale, pea neʼe maʼu e Tyndale te falā ʼaē neʼe foaki e te ʼēpikopō kia Packington. Ki muli age, ʼi te kua lahi ʼo te tā ʼo te ʼu tohi ʼo te Tauhi Foʼou, neʼe lahi te ʼu tohi neʼe aʼu fakavilivili ki Pilitania.”

He koʼe neʼe lahi te fakafeagai ʼa te kau takitaki lotu ki te tohi ʼa Tyndale? Ko te tohi faka Latina ʼo te Vulgate neʼe mole ina fakaliliu lelei te Tohi-Tapu, kae ko te ʼuluaki tohi ʼaē neʼe fakaliliu e Tyndale mai te lea faka Keleka, neʼe ina fakahā lelei te logo ʼa te Tohi-Tapu, ʼi te lea ʼaē ʼe mahino kiai te hahaʼi Pilitania. Ohage la, neʼe fili e Tyndale ke ina fakaliliu te kupu faka Keleka a·gaʹpe ʼaki te kupu “ ʼofa” kae mole ko te kupu “manavaʼofa” ʼi te kapite 13 ʼo 1 Kolonito. Neʼe ina fakaʼaogaʼi te kupu “kokelekasio” kae mole ko te kupu “ ʼēkelesia” moʼo fakahā lelei, ʼe faka ʼuhiga te kupu ʼaia ki te hahaʼi tauhi, kae mole faka ʼuhiga ki te ʼu fale lotu. Kae ko te faʼahi ʼaē neʼe ʼiʼita tāfito ai te kau takitaki lotu, neʼe ko te fetogi ʼaē ʼe Tyndale te kupu “patele” ʼaki te kupu “tagata ʼāfea” pea mo ina fakaʼaogaʼi te kupu “fakahemala” kae mole ko te kupu “fai fakamamahi,” ʼo ina toʼo ai te ʼuhiga pule faka patele ʼaē neʼe foaki ki te kau takitaki lotu. Neʼe ʼui fēnei e David Daniell ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia: “ ʼE mole ʼi ai he pulekatolio; pea ʼe mole maʼu ʼi te Tohi-Tapu te kofesio ʼaē ʼe fai ki te kau patele pea mo te fai fakamamahi. Neʼe maumauʼi te ʼu akonaki ʼaia e lua ʼaē neʼe lagolago ki te ʼu koloā pea mo te mālohi ʼo te ’Ēkelesia.” (William Tyndale—A Biography) Neʼe ko te ʼu fihifihia ʼaia ʼaē neʼe fakatupu e te fakaliliu ʼo te tohi ʼa Tyndale, pea ko te hahaʼi popoto ʼo te temi ʼaenī, ʼe nātou fakamoʼoni katoa ki te ʼu kupu ʼaē neʼe fili e Tyndale.

ʼI Anvers, Tona Kākāʼi, Pea Mo Tana Mate

ʼI te taʼu 1526 ki te taʼu 1528, neʼe mavae ia Tyndale ki Anvers, ʼo maʼuli fīmālie ai ʼi te lotolotoiga ʼo te ʼu hahaʼi fakatau koloā Pilitania. ʼI ai neʼe ina fai te tohi The Parable of the Wicked Mammon, The Obedience of a Christian Man, mo te The Practice of Prelates. Neʼe hoko atu pe e Tyndale tana gāue fai fakaliliu pea ko ia ʼaē neʼe ina ʼuluaki fakaʼaogaʼi te huafa ʼo te ʼAtua, ko Sehova, ʼi te fakaliliu ʼi te lea Fakapilitānia ʼo te Tohi-Tapu faka Hepeleo. ʼE teitei hā tuʼa ʼuafulu te higoa ʼaia.

ʼI te nofo ʼa Tyndale mo tona kaumeʼa agalelei ko Thomas Poyntz ʼi Anvers, neʼe hāo ia mai te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Wolsey pea mo tana ʼu malomu. Neʼe ʼiloa ia Tyndale ʼi tana tokoniʼi te kau mahahaki pea mo te kau māsisiva. Ki muli age, neʼe falala ia Tyndale ki te tagata Pilitania ko Henry Phillips. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko, ʼi te taʼu 1535, neʼe ina kākāʼi ia Tyndale pea neʼe pilisoniʼi ʼi te fale hau ʼi Vilvorde, ʼo mamaʼo ia kilometa e 10 mo te potu tokelau ʼo Bruxelles. Neʼe nofo ʼi te fale pilisoni ʼaia lolotoga māhina e 16.

ʼE mole ʼiloʼi lelei pe ko ai ʼaē neʼe ina totogi ia Phillips, kae ʼe lau neʼe ko te ’Ēpikopō ko Stokesley, he neʼe lahi te kau “heletiko” ʼaē neʼe ina tutu ʼi Lonitoni. ʼI te taʼu 1539, ʼi tana ʼamanaki mate, “neʼe fiafia [ia Stokesley] heʼe ʼi tona temi maʼuli neʼe ina tutu te kau heletiko e nimagofulu,” ko te ʼui ʼaia ʼo W. J. Heaton ʼi te tohi The Bible of the Reformation. Neʼe kau ʼi te kau heletiko ʼaia ʼaē neʼe ina tutu ia William Tyndale, ʼaē neʼe tege pea neʼe hoki tutu ʼi muʼa ʼo te hahaʼi ʼi ʼOketopeli 1536.

Ko te toko tolu tagata teolosia mai te Univelesitē Katolika ʼo te kolo ʼo Louvain, ʼaē neʼe gāue ai ia Phillips, neʼe nātou kau ki te telepinale ʼaē neʼe ina fakamāuʼi ia ia. Ko te kau takitaki lotu e tolu mai Louvain pea mo te ʼu tagata lotu neʼe nātou sisio ki te tauteaʼi ʼo Tyndale ʼo ʼui ko ia ko te heletiko pea mo tana fakahifo mai tona tuʼulaga. Neʼe nātou fiafia fuli ʼi tana mate, ʼi tona lagi taʼu 42.

Neʼe ʼui fēnei e Robert Demaus, ia taʼu e teau ki muʼa atu: “Neʼe ʼiloʼi lelei e te hahaʼi te fai fakahagatonu tuʼumaʼu ʼa Tyndale.” Neʼe faitohi ia Tyndale kia John Frith, ʼaē neʼe kaugā gāue mo ia pea neʼe tutu e Stokesley ʼi Lonitoni, ʼo ina ʼui fēnei: “Neʼe mole ʼau fetogi tuʼa tahi he mataʼi tohi ʼo te folafola ʼa te ʼAtua ke fakafeagai ki toku leʼo ʼo loto, pea ʼe ʼau fai pe ia ʼaho nei, tatau aipe pe neʼe foaki mai kia ʼau te ʼu meʼa fuli ʼi te kele, te fakafiafia, te faka maʼuhiga, peʼe ko te ʼu koloā.”

Neʼe mate ia William Tyndale, he neʼe ina fia foaki ki te kau Pilitania te pilivilesio ʼaē ke nātou maʼu he Tohi-Tapu ʼe faigafua tanatou mahino kiai. Neʼe mole faigafua te meʼa ʼaē neʼe ina fai—kae neʼe ko he meʼa ʼofa maʼuhiga!

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Neʼe mole tuai, pea neʼe tā ʼi te ʼu foʼi piesi te tuʼulaga Fidei Defensor (Te Tagata Puipui ʼo Te Tui), pea neʼe kole e Henry ke foaki te tuʼulaga kia nātou ʼaē ka hoa kia ia. Ia ʼaho nei ʼe tuʼu ʼi te ʼu foi piesi Pilitania, ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo te ʼulu ʼo te Hau, te ʼu mataʼi tohi Fid. Def., peʼe tuʼu fakanounou F.D. Tou fakatokagaʼi, ko te higoa ʼaē ko te “Tagata Puipui ʼo Te Tui” neʼe fai ki te Hau ko Sake ʼi te Tohi-Tapu ʼo te Roi Jacques ʼi te taʼu 1611.

b ʼE mole ʼiloʼi lelei te lahi ʼo te ʼu tohi ʼaē neʼe tā; ko ʼihi ʼe nātou ʼui ko tohi e 3 000.

[Talanoa ʼo te pasina 29]

TE ʼU ʼULUAKI FAKALILIU

NEʼE mole ko he fakatuʼutuʼu vale peʼe ko he meʼa neʼe mole heʼeki hoko te fia fakaliliu e Tyndale te Tohi-Tapu ʼi te lea ʼo te hahaʼi. Ko te fakaliliu ʼi te lea faka Anglo-Saxon neʼe fai ʼi te hogofulu sēkulō. Ko te ʼu Tohi-Tapu neʼe tā, neʼe fakaliliu mai te faka Latina, neʼe mole tapuʼi tona tufa ʼi Eulopa ʼi te fakaʼosi ʼo te 15 sēkulō ʼi te lea: faka Siamani (ʼi te 1466), faka Italia (ʼi te 1471), Fakafalani (ʼi te 1474), faka Tchèque (ʼi te 1475), faka Holani (ʼi te 1477), pea mo te Catalan (ʼi te 1478). ʼI te taʼu 1522, neʼe tā e Martin Luther tana Tauhi Foʼou ʼi te lea faka Siamani. Ko te meʼa tāfito ʼaē neʼe fia ʼiloʼi e Tyndale ko te tupuʼaga ʼaē ʼo te mole fakagafua ʼi Pilitania te fai ʼo te faʼahi ʼaia.

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 26]

Bible in the background: © The British Library Board; William Tyndale: By kind permission of the Principal, Fellows and Scholars of Hertford College, Oxford

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae