Kua Maʼu Te Koloā ʼAē Neʼe Fufū Ko Te Hisitolia ʼo Te Tohi-Tapu ʼo Makarios
ʼI TE taʼu 1993, neʼe maʼu e te tagata fai kumi ʼi te Tānakiʼaga Tohi ʼo Lusia ʼi St. Petersburg, te tuʼuga nusipepa ʼāfea ko te ʼu Orthodox Review. ʼI te ʼu pasina ʼaia ʼo te ʼu nusipepa ʼo te taʼu 1860 ki te 1867, neʼe tuʼu ai te meʼa maʼuhiga neʼe ū ki te hahaʼi Lusia lolotoga te sēkulō katoa. Neʼe ko he fakaliliu ʼo te ʼu tohi faka Hepeleo katoa, peʼe ko te “Tauhi ʼĀfea,” ʼi te lea faka Lusia!
Ko te ʼu tagata fakaliliu ʼo te ʼu tohi ʼaia neʼe ko Mikhail Iakovlevich Glukharev, ʼaē neʼe fakahigoaʼi e te hahaʼi ko te Monike Pule ko Makarios, pea mo Gerasim Petrovich Pavsky. Neʼe ko he ʼu tagata maʼuhiga ʼi te ’Ēkelesia Orthodoxe ʼo Lusia pea neʼe ko he ʼu tagata neʼe nā sivisivi te lea faka Lusia. ʼI te temi ʼaē neʼe kamata ai e te ʼu tagata toko lua ʼaia tanā gāue ʼi te kamata ʼo te sēkulō ʼaenī kua ʼosi, neʼe heʼeki fakaliliu katoa te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia.
ʼE moʼoni, neʼe ʼi ai te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Slavon, te lea ʼāfea ʼaē neʼe tupu ai te lea faka Lusia ʼo te temi ʼaenī. Kae ʼi te lotomalie ʼo te 19 sēkulō, neʼe kua fualoa te mole kei fakaʼaogaʼi ʼo te lea ʼaia, gata pe ki te ʼu misa ʼa te kau takitaki lotu. Neʼe kua hoko te meʼa ʼaia ʼi te ʼu fenua ʼo te Potu Hihifo ʼaē neʼe faigaʼi ai e te ’Ēkelesia Katolika Loma ke hoko atu tana fakaʼaogaʼi ʼo te Tohi-Tapu faka Latina, logope la neʼe kua fualoa te mole kei fakaʼaogaʼi ʼo te lea ʼaia.
Neʼe faiga e Makarios pea mo Pavsky ke faigafua ki te hahaʼi tanatou lau ia te Tohi-Tapu. Pea ʼaki te toe maʼu ʼo tanā gāue ʼaē neʼe kua puli talu mai fualoa, neʼe toe maʼu ai foki te ʼu agaaga ʼo te faʼahiga tohi pea mo te ʼu talatisio faka lotu ʼa te kau Lusia.
Kae neʼe ko ai koa ia Makarios pea mo Pavsky? Pea he koʼe neʼe fakafeagai mālohi ʼihi ki tanā ʼu faiga ʼaē ke nā fakaliliu te Tohi-Tapu ʼi te lea ʼo te hahaʼi māhani? ʼE lelei te vakaʼi ʼo te hisitolia ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nāua, pea ʼe ina fakamālohiʼi te tui ʼo nātou fuli ʼaē ʼe nātou leleiʼia te Tohi-Tapu.
ʼE ʼAoga Ke Fakaliliu Te Tohi-Tapu ʼi Te Lea Faka Lusia
Ko Makarios pea mo Pavsky, neʼe mole ko nāua ʼaē neʼe nā fakatokagaʼi ʼuluaki te ʼaoga ʼaē ke ʼi ai he Tohi-Tapu ʼi te lea māhani ʼa te hahaʼi. Ia taʼu e teau ki muʼa atu, ko te hau Lusia, ko Petelo 1, peʼe ko Petelo Lahi, neʼe kua ina fakatokagaʼi te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼiloga neʼe fakaʼapaʼapa ki te Tohi-Tapu pea neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te Tohi-Tapu ʼe makehe age ʼi te ʼu tohi fuli, pea ʼe maʼu ai te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼo ʼuhiga mo te ʼu maʼua ʼa te tagata ki te ʼAtua pea mo tona kāiga.”
Koia, ʼi te taʼu 1716, neʼe fakatotonu age e Petelo ki te hahaʼi ʼo tona fale hau ke nātou tā he Tohi-Tapu ʼi Amsterdam, pea neʼe ina totogi e ia totonu. Neʼe tonu ke vaheʼi lua tona ʼu pasina fuli, ʼo fakatuʼu ʼi te tahi faʼahi te lea faka Lusia, pea ʼi te tahi faʼahi te lea faka Holani. ʼI te taʼu ʼaē neʼe hili kiai, ʼi te taʼu 1717, neʼe kua ʼosi tā te ʼu Tohi Faka Kilisitiano Faka Keleka, peʼe ko te “Tauhi Foʼou.”
ʼI te teitei taʼu 1721, neʼe kua ʼosi tā te ʼu tohi e fā ʼo te ʼu Tohi Faka Hepeleo, ʼi te lea faka Holani. Ko te vaelua ʼo tona ʼu pasina fuli neʼe mole tohi ai he meʼa, ke feala ki muli age ke tohi kiai te fakaliliu faka Lusia. Neʼe ʼave e Petelo te ʼu Tohi-Tapu ki te “Fono Maʼoniʼoni” ʼo te ’Ēkelesia Orthodoxe ʼo Lusia—ʼaē ko te Fono Lahi ʼa te ’Ēkelesia—ke nātou fakakatoa te tohi pea mo fakatuʼutuʼu tona tufa. Kae neʼe mole fakahoko te ʼu meʼa ʼaia e te Fono Lahi.
Hili kiai taʼu e fā, pea mate ia Petelo. Koteā ʼaē neʼe hoko ki tana ʼu Tohi-Tapu? Ko te ʼu kogaʼi pasina ʼaē neʼe tāʼofi ke tohi ai te fakaliliu faka Lusia, neʼe mole fakaʼaogaʼi ia. Neʼe tānaki te ʼu Tohi-Tapu ʼaia ʼi he koga fale ʼi te lalo kele, pea neʼe popo ai—neʼe mole feala pe la ke maʼu he Tohi-Tapu ʼe kei lelei! Neʼe fakatotonu ai e te fono lahi ke “fakatau te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe kei toe ki te hahaʼi fakatau koloā.”
ʼE Kamata Te Fakaliliu
ʼI te taʼu 1812, neʼe haʼu ki Lusia ia John Paterson, ko te tagata neʼe kau ʼi te kautahi ko te British and Foreign Bible Society. Neʼe fakaloto mālohiʼi e Paterson te hahaʼi maʼu tuʼulaga ʼo St. Petersburg ke nātou fakatuʼu he Sosiete faka Tohi-Tapu. ʼI te ʼaho 6 ʼo Tesepeli 1812—ʼaē neʼe kapu ai e te kau solia Lusia te kau solia ʼa Napoléon 1—neʼe tali e te hau ko Alikisio 1 ke fakatuʼu te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼo Lusia. ʼI te taʼu 1815, neʼe fakanofo e te hau te tagata pelesita ʼo te Sosiete ʼaia, te Tama ʼAliki ko Aleksandr Golitsyn, ke ina fakahā ki te fono lahi ʼo te temi ʼaia, “ ʼe toe feiā mo te kau Lusia, ʼe tonu ke nātou maʼu te fealagia ʼaē ke nātou lau te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi tanatou lea faka Lusia.”
Meʼa lelei foki, neʼe fakagafua te fakaliliu ʼo te ʼu Tohi Faka Hepeleo ki te lea faka Lusia ʼo fakaʼaogaʼi te ʼu Tohi Faka Hepeleo ʼāfea. Ko te fakaliliu ʼo te ʼu tohi faka Hepeleo ʼi te lea faka Slavon neʼe fakatafito ki te fakaliliu faka Keleka ʼo te Septante. Ko nātou ʼaē neʼe tonu ke nātou fakaliliu te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia, neʼe fakahā age kia nātou ʼo ʼuhiga mo te fakaliliu, ʼe tonu ke totonu, mo mahino gafua, pea mo moʼoni. Neʼe koteā te ʼu fua ʼo te ʼu faiga ʼaia moʼo fakaliliu te Tohi-Tapu ki te lea faka Lusia?
ʼE Hoko Te ʼu Fakafeagai Ki Te Fakaliliu ʼo Te Tohi-Tapu
Ko ʼihi hahaʼi ʼo te ʼēkelesia pea mo te puleʼaga ʼaē neʼe pipiki mālohi ki te ʼu talatisio ʼāfea ʼo te fenua, neʼe nātou tuʼania naʼa fetogi te ʼu agaaga ʼo te fenua ʼuhi ko te ʼu lotu pea mo te ʼu faʼahi faka politike ʼo te tahi ʼu fenua. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼui e ʼihi kau takitaki lotu, ko te faka Slavon—te lea ʼa te ’Ēkelesia—neʼe lelei age ʼi te lea faka Lusia moʼo fakahā te logo ʼaē ʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu.
ʼUhi ko te ʼu meʼa ʼaia, neʼe pulihi ai te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼo Lusia ʼi te taʼu 1826. Neʼe tutu te ʼu lauʼi afe Tohi-Tapu ʼaē neʼe tā e te sosiete ʼaia. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼaki, neʼe mole kei faka maʼuhigaʼi te Tohi-Tapu kae neʼe maʼuhiga age te ʼu toʼotoʼoga faka lotu pea mo te ʼu talatisio. ʼI tana faʼifaʼitakiʼi te ’Ēkelesia Katolika Loma, neʼe fakatotonu fēnei e te fono lahi ʼi te taʼu 1836: “ ʼE fakagafua ki te hahaʼi fuli pe ke nātou logo ki te lau ʼo te Tohi-Tapu, kae ʼe mole fakagafua ki he tahi, mo kapau ʼe mole takitaki ia ia, ke ina lau he ʼu koga ʼo te Tohi-Tapu, tāfito la te Tauhi ʼĀfea.” Neʼe hage ʼi te temi ʼaia, neʼe kua fakagata ʼo talu ai te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu.
Ko Te Gāue ʼo Pavsky
ʼI te lolotoga ʼo te taʼu ʼaia, ko Gerasim Pavsky, ko te tagata faiako ʼi te lea faka Hepeleo, neʼe ina kamata fakaliliu te ʼu Tohi Faka Hepeleo ʼi te lea faka Lusia. ʼI te taʼu 1821, neʼe ina fakaʼosi tana fakaliliu ʼo te tohi ʼo Pesalemo. Neʼe foimo tali atu aipe e te hau, pea ʼi te māhina ʼo Sanualio 1822, neʼe tufa ai te tohi ʼo Pesalemo ki te hahaʼi. Neʼe fiafia ai te hahaʼi pea neʼe tonu ke toe tā tuʼa 12 te tuʼuga tohi—pea neʼe tufa ai te ʼu tohi e 100 000!
ʼUhi ko te ʼu faiga mālohi ʼa Pavsky ʼi te gāue ʼaē neʼe ina fai, neʼe fakaʼapaʼapa ki ai te tokolahi ʼo te hahaʼi sivi Tohi-Tapu pea mo te hahaʼi fai teolosia. ʼE ʼui e te hahaʼi, neʼe ko he tagata faitotonu neʼe mole kau ʼi te ʼu aga kākā ʼaē neʼe fai e te hahaʼi ʼaē neʼe felogoi mo ia. Logope la te fakafeagai ʼa te ʼēkelesia ki te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼo Lusia pea mo te ʼui ʼaē ko tana gāue neʼe lagolago ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te ʼu fenua tai, neʼe hoko atu aipe e te polofesea ko Pavsky tana fakaliliu te ʼu vaega faka Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia, ʼi te ʼu lakaga ʼaē neʼe ina fai ai tana ʼu akonaki. Ko tana kau ako ʼaē neʼe nātou leleiʼia tana gāue, neʼe nātou hiki nima te ʼu vaega ʼaē neʼe ina fakaliliu, pea ʼaki te temi, neʼe nātou tānaki te ʼu vaega fuli ʼaia. ʼI te taʼu 1839, neʼe nātou tā ʼaki he lototoʼa te ʼu tohi ʼaia e 150 ʼo nātou fakaʼaogaʼi te masini tā tohi ʼo tonatou faleako—logope la neʼe mole fakagafua age kia nātou e te kau faiako pule ke nātou fai te faʼahi ʼaia.
Ko te fakaliliu Tohi-Tapu ʼa Pavsky neʼe lave ʼaupito kia nātou ʼaē neʼe lautohi, pea neʼe tuputupu te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fia lau tana tohi. Kae ʼi te taʼu 1841, ko he tahi neʼe mole ina fakahā tona higoa neʼe ina ʼui ki te fono lahi, neʼe feala ke fakatupu “tuʼutāmaki” te fakaliliu ʼaia, pea neʼe ina ʼui neʼe mole mulimuli ia ki te ʼu akonaki ʼa te ʼēkelesia Orthodoxe. Hili kiai taʼu e lua, pea fakatotonu fēnei e te fono lahi: “Ke kumi te ʼu fakaliliu fuli ʼo te Tauhi ʼĀfea ʼa G. Pavsky pea ke maumauʼi.”
ʼE Nātou Faka Kolōliaʼi Te Huafa ʼo Te ʼAtua
Logope la te ʼu fakafeagai fuli ʼaia, kae neʼe toe fakatupu ai e Pavsky te fia fakaliliu ʼa te hahaʼi ia te Tohi-Tapu. Pea neʼe ina toe tuku he faʼifaʼitaki lelei ki te kau fakaliliu ʼaē neʼe hoa mai kia ia, ʼo ʼuhiga mo te faʼahi maʼuhiga ʼaenī—ko te huafa ʼo te ʼAtua.
Ko te tagata fai kumi Lusia ko Korsunsky ʼe ina fakamahino fēnei: ‘Ko te huafa totonu ʼo te ʼAtua, ia te huafa ʼaē ʼe maʼoniʼoni tokotahi, neʼe faʼufaʼu ʼaki te ʼu mataʼi tohi faka Hepeleo e fā ko יהוה pea ʼe puʼaki ko Sehova.’ ʼI te ʼu fakaliliu ʼāfea ʼo te Tohi-Tapu, ko te huafa ʼaia ʼo te ʼAtua ʼe tuʼa lauʼi afe tona fakaʼaogaʼi, ʼi te Tauhi ʼĀfea ʼāteaina pe. Kae neʼe faihala te kau Sutea ʼo nātou manatu, neʼe mole feala ke kita puʼaki peʼe tohi te huafa ʼo te ʼAtua koteʼuhi neʼe maʼoniʼoni ʼaupito. Neʼe ʼui fēnei e Korsunsky ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia: ‘Ka puʼaki peʼe tohi e te hahaʼi, neʼe nātou fetogi te huafa ʼo te ʼAtua ʼaki te kupu Adonai, ʼaē ʼe fakaliliu ʼi te agamāhani ʼaki te kupu “ ʼAliki.” ’
ʼE hā ʼaki lelei mai, ko te mole kei fakaʼaogaʼi ʼo te huafa ʼo te ʼAtua neʼe hoko ʼuhi ko te mataku fakavale ʼa te hahaʼi—ka mole ʼuhi ko tanatou manavasiʼi ki te ʼAtua. ʼE mole he vaega ʼi te Tohi-Tapu, ʼe ina tapuʼi ai te fakaʼaogaʼi ʼo te huafa ʼo te ʼAtua. Neʼe ʼui e te ʼAtua totonu kia Moisese: “Koʼeni te meʼa ʼaē ka ke ʼui age anai ki te ʼu foha ʼo Iselaele, ‘Ko Sehova, te ʼAtua ʼo takotou ʼu kui . . . neʼe ina fekauʼi mai ʼau kia koutou.’ Koʼena toku huafa ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga, pea koʼena te fakamanatu kia te ʼau ʼi te tahi taʼiake ki te tahi taʼiake.” (Ekesote 3:15) ʼE liuliuga te fakaloto mālohiʼi fēnei e te Tohi-Tapu ia nātou ʼaē ʼe tauhi ki te ʼAtua: “Koutou fakafetaʼi kia Sehova, ʼu hahaʼi! Koutou fetapā ki tona huafa.” (Isaia 12:4) Logope la te faʼahi ʼaia, ko te tokolahi ʼo te kau fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu neʼe nātou fili ke nātou mulimuli ki te talatisio faka Sutea ʼo mole kei nātou fakaʼaogaʼi te huafa ʼo te ʼAtua.
Kae neʼe mole mulimuli ia Pavsky ki te ʼu talatisio ʼaia. ʼI tana fakaliliu te tohi ʼo Pesalemo, neʼe ina fakaʼaogaʼi tuʼa 35 tupu te huafa ʼo Sehova. Ko tona lototoʼa neʼe ko he fakaloto mālohi ʼaia ki te tahi tagata ʼaē neʼe maʼuli ʼi tona temi.
Ko Te Monike Pule Ko Makarios
Ko te tagata ʼaia neʼe ko te monike pule ko Makarios, ko te tagata misionea Lusia ʼo te ʼēkelesia Orthodoxe ʼaē neʼe ʼiloa ʼuhi ko tona poto ʼi te fai fakaliliu. ʼI tona kei taʼu fitu, neʼe kua feala tana fakaliliu faka Latina te ʼu kiʼi kupuʼi palalau faka Lusia. ʼI tona taʼu 20, neʼe kua poto ʼi te faka Hepeleo, mo te faka Siamani, pea mo te Fakafalani. Kae ko tana agavaivai pea mo tana aga fakapotopoto neʼe tokoni ki ai ke ʼaua naʼa falala fau kia ia totonu. Neʼe kumi tokoni tuʼumaʼu ki te tahi ʼu hahaʼi ʼaē neʼe nātou fakaliliu pea mo sivisivi te Tohi-Tapu.
Neʼe loto e Makarios ke fetogi te gāue misionea ʼi Lusia. ʼI tana manatu, ko te ʼēkelesia neʼe tonu ke ina “fakamālamaʼi te hahaʼi ʼo ina fakatuʼu he ʼu faleako pea mo tufa he ʼu Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia,” ʼi muʼa ʼo tana ʼave te Lotu Faka Kilisitiano ki te kau Mahometa pea mo te kau Sutea ʼi Lusia. ʼI te māhina ʼo Malesio 1839, neʼe haʼu ia Makarios ki St. Petersburg, ʼi tana ʼamanaki ʼaē ke fakagafua ai kia ia tana fakaliliu te ʼu Tohi Faka Hepeleo ʼi te lea faka Lusia.
Neʼe kua ʼosi fakaliliu e Makarios te ʼu tohi ʼo Isaia pea mo Sopo. Kae neʼe mole fakagafua age kia ia e te fono lahi ke ina fakaliliu te Tauhi ʼĀfea ki te lea faka Lusia. ʼI tona fakahagatonu, neʼe fakatotonu kia Makarios ke ʼaua naʼa manatu ʼe fakaliliu anai te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia. ʼI te ʼaho 11 ʼo ʼApelili 1841, neʼe fai e te fono lahi te pepa neʼe tohi ai, ko Makarios “ ʼe tonu ke fai fakamamahi ia vāhaʼa e tolu peʼe ono ʼi te ʼapi ʼo te ʼēpikopō ʼo Tomsk, ke tuʼutuli pea mo faikole ke fakamaʼa ai tana fakakaukau.”
ʼE Pipiki Maʼu Ia Makarios Ki Tana Fakatuʼutuʼu
Mai te māhina ʼo Tesepeli 1841 ʼo aʼu ki te māhina ʼo Sanualio 1842, neʼe fai fakamamahi ia Makarios. Kae ʼi tana ʼosi fai te fakamamahi ʼaia, neʼe ina toe kamata atu aipe te fakaliliu ʼo te toe ʼo te ʼu Tohi Faka Hepeleo. Neʼe ina lava maʼu te fakaliliu ʼo te Tauhi ʼĀfea ʼa Pavsky pea neʼe ina fakaʼaogaʼi moʼo vakaʼi peʼe feafeaʼi tona faʼahiga fakaliliu. Ohage ko tona fai e Pavsky, neʼe mole ina loto ke fufū te huafa ʼo te ʼAtua. ʼI tona fakahagatonu, ʼe fakaʼaogaʼi tuʼa 3 500 tupu te huafa ʼo Sehova ʼi te fakaliliu Tohi-Tapu ʼa Makarios!
Neʼe ʼave e Makarios tana ʼu fakaliliu ki ʼihi ʼo tona ʼu kaumeʼa. Logope la neʼe tufa ʼihi tohi ʼaē neʼe hiki nima, kae neʼe tāʼofi e te ʼēkelesia te tā ʼo tana ʼu tohi. Neʼe fakatuʼutuʼu e Makarios ke tufa tana fakaliliu Tohi-Tapu ʼi te ʼu fenua tai. Kae ʼi muʼa pe ʼo tana mavae, neʼe mahaki kovi pea mole faʼa fualoa pea mate ʼi te taʼu 1847. Neʼe mole tā tana fakaliliu Tohi-Tapu ʼi te temi ʼaē neʼe kei maʼuli ai.
ʼE Tā Tana Fakaliliu Tohi-Tapu!
ʼAki te temi, neʼe fetogi te ʼu fakatuʼutuʼu faka politike pea mo faka lotu. Neʼe mole kei aga fefeka te kau takitaki ʼo te fenua, pea ʼi te taʼu 1856, neʼe tali e te fono lahi ke fakaliliu te Tohi-Tapu ki te lea faka Lusia. ʼI te kua fetogi ʼo te ʼaluʼaga ʼo te fenua, neʼe tā ai te Tohi-Tapu ʼo Makarios ʼi he ʼu alatike ʼo te nusipepa Orthodox Review mai te taʼu 1860 ʼo aʼu ki te taʼu 1867, pea ko tona kupu tāfito ʼaenī, An Experiment of Translation Into the Russian Language. (Ko He ʼUluaki Fakaliliu ʼi Te Lea Faka Lusia.)
Ko te ’Ēpikopō Pule ko Filaret mai Chernigov, ko te tagata sivi Tohi-Tapu Lusia, neʼe ina vikiʼi fēnei te Tohi-Tapu ʼa Makarios: “Ko tona fakaliliu ʼe mulimuli pe ki te tohi faka Hepeleo, pea ʼe moʼoni te ʼu kupu ʼaē neʼe ina fakaʼaogaʼi ki te fakaliliu, pea ʼe mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe talanoa kiai.”
Kae neʼe mole tā te Tohi-Tapu ʼa Makarios ke maʼu e te hahaʼi fuli. ʼI tona fakahagatonu, neʼe galoʼi katoa tana gāue. ʼI te taʼu 1876, ko te Tohi-Tapu katoa ʼaē ko te ʼu tohi faka Hepeleo pea mo faka Keleka, neʼe fakaliliu ki te lea faka Lusia ʼaki te fakagafua ʼo te fono lahi. Ko te Tohi-Tapu katoa ʼaia ʼe fakahigoaʼi ʼi te agamāhani, ko te fakaliliu ʼa te fono lahi. Meʼa faikehe foki, ko te fakaliliu ʼaia ʼo te ’Ēkelesia Orthodoxe ʼo Lusia neʼe fakatafito ki te ʼu fakaliliu ʼa Makarios pea mo Pavsky. Kae neʼe tahitahiga te fakaʼaogaʼi ʼo te huafa ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu vaega ʼaē neʼe tuʼu ai te huafa ʼaia ʼi te ʼu tohi faka Hepeleo.
Ko Te Tohi-Tapu ʼo Makarios Ia ʼAho Nei
Neʼe mole ʼiloʼi peʼe ʼifea te Tohi-Tapu ʼa Makarios ʼo aʼu ki te taʼu 1993. Ohage ko tona ʼui ʼi te kamata ʼo te alatike ʼaenī, ko te tohi ʼaia neʼe tuʼu ʼo aʼu ki te taʼu ʼaia ʼi te ʼu nusipepa ʼāfea ko te ʼu Orthodox Review, ʼaē neʼe tuku ʼi te Tānakiʼaga Tohi ʼo te puleʼaga Lusia ʼaē ʼe ʼai kiai te ʼu tohi ʼāfea pea mo faigataʼa tona maʼu. Neʼe mahino ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te maʼuhiga ʼaē ke maʼu e te hahaʼi te Tohi-Tapu ʼaia. Neʼe fakagafua e te hahaʼi ʼo te tānakiʼaga tohi ʼaia ki te Kautahi Faka Lotu ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo Lusia ke nātou maʼu te Tohi-Tapu ʼaia ʼo Makarios ke tā.
Neʼe fakatuʼutuʼu ai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ke tā te ʼu Tohi-Tapu e teitei 300 000, pea mo tufa ʼi te fenua katoa ʼo Lusia pea mo te tahi ʼu fenua ʼaē ʼe palalau faka Lusia ai te hahaʼi. ʼO hilifaki ki te fakaliliu ʼo te ʼu Tohi Faka Hepeleo ʼa Makarios, ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu ʼaia te tohi ʼo Pesalemo ʼaē neʼe fakaliliu e Pavsky pea mo te fakaliliu ʼo te ʼu Tohi Faka Keleka ʼaē neʼe takitaki e te fono lahi ʼo te ʼēkelesia Orthodoxe.
ʼI te māhina ʼo Sanualio ʼo te taʼu ʼaenī, neʼe fakahā ki te hahaʼi te Tohi-Tapu ʼaia ʼi te fono ʼaē neʼe fai ʼi St. Petersburg, ʼi Lusia. (Koutou vakaʼi te pasina 26) ʼE mahino papau ia, ʼe fakamālamaʼi anai pea mo fakaloto mālohiʼi anai te kau lautohi Lusia ʼi tanatou lau te Tohi-Tapu foʼou ʼaia.
Ko te tā ʼo te Tohi-Tapu ʼaia ʼe ko he mālo ʼi te faʼahi faka lotu! Pea ʼe ina fakamanatuʼi mai kia tatou, ʼe tonu te ʼu palalau ʼaē ʼe tou lau ia Isaia 40:8: “Kua moamoa te mohuku, kua mate te fisiʼi teu; kae ʼo ʼuhiga mo te folafola ʼo totatou ʼAtua, ʼe tologa anai ia ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi hona gataʼaga.”
[Talanoa ʼo te pasina 26]
ʼE Vikiʼi e Te Hahaʼi Sivi Tohi Te Tohi-Tapu Foʼou
“ ʼI TE temi ʼaenī, kua tā te tahi tohi ʼe lelei ʼaupito: ko te Tohi-Tapu ʼa Makarios.” Neʼe ko te ʼu palalau ʼaia ʼaē neʼe fai e te sulunale Komsomolskaya Pravda moʼo fakahā ki te hahaʼi te tā ʼo te Tohi-Tapu ʼa Makarios.
ʼI tana ʼosi fakahā neʼe kamata tā te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia “kua hili kiai taʼu pe e 120,” neʼe ʼui fēnei e te sulunale ʼaia: “Lolotoga ni ʼu taʼu, neʼe fakafeagai te ʼēkelesia ki te fakaliliu ʼo te ʼu tohi taputapu ki he lea ʼe faigafua tona lau. ʼI tana ʼosi fakafisi ki te ʼu fakaliliu kehekehe ʼa te Tohi-Tapu, neʼe tali e te ʼēkelesia te tahi fakaliliu ʼi te taʼu 1876, pea neʼe fakahigoaʼi ko te fakaliliu ʼo te fono lahi. Kae neʼe mole fakagafua tona fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu ʼēkelesia fuli. ʼI te ʼu ʼēkelesia ʼaia pea ʼo aʼu ki te temi ʼaenī, ʼe fakaʼaogaʼi ai pe te Tohi-Tapu faka Slavon.”
Ko te sulunale ko te St. Petersburg Echo, neʼe ina toe faka maʼuhigaʼi te ʼaoga ʼaē ke tā te Tohi-Tapu ʼa Makarios, ʼi tana ʼui fēnei: “Ko te kau tagata sivi Tohi-Tapu ʼiloa ʼo te univelesitē ʼo St. Petersburg, mo te univelesitē ʼo Herzen Pedagogical, pea mo te State Museum of Religious History, neʼe nātou leleiʼia ʼaupito te Tohi-Tapu foʼou ʼaia.” ʼI tana talanoa ki te fakaliliu Tohi-Tapu ʼa Makarios pea mo Pavsky ki te lea faka Lusia ʼi te kamata ʼo te sēkulō ʼaenī kua ʼosi, neʼe ʼui fēnei e te sulunale: “ ʼO aʼu ki tonā temi, neʼe feala pe ke lau te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Slavon, ʼaē neʼe gata pe ki te kau takitaki lotu te mahino ki te lea ʼaia.”
Ko te tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia te Tohi-Tapu ʼa Makarios neʼe fakahā ʼi te fono ʼa te hahaʼi tohi sulunale ʼo St. Petersburg ʼi te kamata ʼo te taʼu ʼaenī. Ko te sulunale ʼo te kolo ʼaia ko te Nevskoye Vremya neʼe ina ʼui fēnei: “Ko ʼihi hahaʼi sivi Tohi-Tapu . . . neʼe nātou fakahā te maʼuhiga ʼaupito ki te maʼuli ʼo te hahaʼi ʼo Lusia pea mo St. Petersburg, te tā ʼo te Tohi-Tapu ʼaia. Tatau aipe pe koteā te manatu ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te gāue ʼa te kautahi faka lotu ʼaia, kae ko te tā ʼo te fakaliliu ʼaenī ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe ū ʼo aʼu ki te ʼaho ʼaenī, ʼe ko he meʼa lelei ʼaupito ia.”
ʼE mahino papau ia, ko nātou ʼaē ʼe ʼoʼofa ki te ʼAtua ʼe nātou fiafia ʼaupito mokā tufa ki te hahaʼi tana Folafola ʼi he lea ʼe feala ke lau pea mo mahino kiai te hahaʼi. ʼI te potu fuli pe, ko nātou ʼaē ʼe nātou ʼoʼofa ki te Tohi-Tapu ʼe nātou fiafia ʼaupito ʼi te tufa ʼo te tahi fakaliliu Tohi-Tapu ki te toko lauʼi miliona hahaʼi Lusia ʼo te malamanei katoa.
[Paki]
Neʼe fakahā te Tohi-Tapu ʼa Makarios ʼi te fono ʼaē neʼe fai mo te ʼu sulunalisi
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko te Tānakiʼaga Tohi ʼo St. Petersburg ʼaē neʼe maʼu ai te Tohi-Tapu
[Paki ʼo te pasina 23]
Neʼe faiga e Petelo Lahi ke tā te Tohi-Tapu ʼi te lea faka Lusia
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Corbis-Bettmann
[Paki ʼo te pasina 24]
Ko Gerasim Pavsky, ʼaē neʼe kau ki te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ki te lea Faka Lusia
[Paki ʼo te pasina 25]
Ko te Monike Pule ko Makarios, pea neʼe fakatoʼo tona higoa ki te Tohi-Tapu faka Lusia