Neʼe ʼAu Faiga Ke ʼAu Liliu “Ko He Tagata Gāue ʼe Mole Ufiufi ʼi He Meʼa”
NEʼE FAKAMATALA E ANDRÉ SOPPA
Neʼe lolotoga hoko te Lua Tau Faka Malamanei, pea neʼe tupu ai te toe maumau lahi pea mo he lotomamahi ʼaupito. Neʼe ʼau gāue ʼi te vaka tau Siamani, neʼe tau ōvi ki Narvik ʼi Norvège, pea neʼe ʼau sio tonu ai ki te ʼu aga fakalialia ʼo te tagata. ʼI te po, ʼi taku nofo fīmālie ʼi te ʼu fjords, neʼe ʼau mamata ki te ʼu lanu matalelei kehekehe ʼo te lagi ʼo te potu tokelau, pea neʼe ʼau fakakaukau ai ʼo ʼuhiga mo te maʼuli. Neʼe ʼau ʼiloʼi papau, kapau ʼe ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fakatupu te ʼu meʼa ʼaia pea ʼe mole tonu ke tou tukugakoviʼi ia ia ʼo ʼuhiga mo te fakalialia ʼo te tau.
NEʼE ʼau tupu ʼi te taʼu 1923 ʼi te kiʼi kolo veliveli ʼo Lassoth (ʼi te temi nei ʼe kau ki Poloni), ʼaē ʼe tuʼu ōvi ki te tuʼakoi ʼo te fenua Tchèque, pea neʼe ʼau lahilahi ake ʼi te fale tauhi manu pea ʼi he famili masiva. Neʼe Katolika taku ʼu mātuʼa, pea neʼe maʼuhiga ʼaupito kia mātou te lotu. Kae ʼi taku kei veliveli, neʼe ʼau kamata lotolotolua ʼo ʼuhiga mo taku lotu. ʼI tamatou kolo, neʼe ʼi ai te ʼu famili e tolu neʼe lotu Polotesita, pea neʼe mole fakatahi te hahaʼi Katolika mo nātou. Neʼe mole ʼau mahino pe koʼe neʼe feiā te hahaʼi. Neʼe mātou fai kapite ʼi te faleako. Kae ʼi te tahi ʼaho, ʼi taku fehuʼi ʼaē ki te patele ke ina fakamahino mai te Tahitolu Tapu, neʼe ina tā tuʼa hogofulu ʼau ʼaki tana kauʼi ʼakau. Logope la te faʼahi ʼaia, kae neʼe ko te meʼa neʼe hoko ʼi taku taʼu 17 ʼaē neʼe tupu ai taku mole kei tui ki taku lotu. Neʼe mamate te ʼu mātuʼa ʼo taku faʼe, ʼo nā fevahaʼaki ʼi te māhina e tahi, pea neʼe mole maʼu e taku faʼe he falā ʼe feʼauga moʼo totogi ʼaki he misa ki te ʼu ʼavaifo ʼaia e lua. Koia neʼe ina kole ai ki te patele peʼe feala ke ina totogi ia ia ki muli age. Neʼe ina tali fēnei age: “Neʼe mole maʼu meʼa koa la tau ʼu mātuʼa? Fakatau te ʼu meʼa ʼaia pea fakaʼaogaʼi te falā ʼaia moʼo totogi ʼaki te ʼavaifo.”
Ko ni ʼu taʼu ki muʼa atu, ʼi te fakanofo pule ʼo Itilele ʼi te taʼu 1933, neʼe mole kei fakagafua mai ke mātou palalau faka Poloni; neʼe tonu ke mātou palalau faka Siamani. Ko nātou ʼaē neʼe fakafisi kiai pe ko nātou ʼaē neʼe mole nātou lava ako te lea faka Siamani, neʼe nātou pupuli māmālie—pea neʼe hoki mātou ʼiloʼi neʼe ʼave nātou ki te ʼu lotoʼā fakamamahi. ʼO feiā mo te higoa ʼo tomatou kolo neʼe fetogi ʼaki he higoa faka Siamani, ko Grünfliess. Neʼe ʼau mavae ʼi te faleako ʼi toku taʼu 14, pea ʼi taku mole kau ki te kautahi ʼo te Kau Tūpulaga ʼo Itilele, neʼe faigataʼa taku maʼu gāue. Kae ki muli age, neʼe ʼau akoako te gāue tufuga ukamea. ʼI te kamata ʼo te tau, neʼe hūfaki ʼi te ʼēkelesia ia Itilele pea mo te ʼu kautau ʼo Siamani. Neʼe ʼau feʼekeʼaki ai pe neʼe fai feiā koa e tamatou ʼu fili ke nātou mālo.
ʼE ʼAu Solia ʼi Te Vaka Tau Siamani
ʼI Tesepeli 1941, neʼe ʼau hū solia ʼi te vaka tau Siamani, pea ʼi te kamata ʼo te taʼu 1942, neʼe fekauʼi ʼau ki te ʼu matafenua ʼo Norvège ke ʼau gāue ʼi te vaka maʼu logo. Neʼe hinoʼi mātou ke mātou puipui te ʼu vaka ʼaē neʼe feʼoloʼaki mai Trondheim ki Oslo, ʼaē neʼe ʼave ai te kau solia, te ʼu fana, peʼe ko te ʼu ʼuta ʼa te kau folau. ʼI tamatou tahi folau, neʼe ʼau logo ai ki te ʼu tagata e lua ʼe nā palalau ʼo ʼuhiga mo te fakaʼosi ʼo te mālama, ohage ko tona fakakikite e te Tohi-Tapu. Logope la neʼe nā matataku ʼi te palalau fakahāhā kiai, kae neʼe nā ʼui mai neʼe kau tanā ʼu mātuʼa mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, kae neʼe mole nā mulimuli nāua kia nātou. Neʼe ko taku ʼuluaki logo ʼaia ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼI te fakaʼosi ʼo te tau, neʼe pilisoniʼi mātou e te kau Pilitania pea, ʼaki te takitaki ʼo te kau Amelika, neʼe fakaliliu mātou ki Siamani. ʼI te temi ʼaia, ko nātou ʼaē neʼe tuʼu tanatou ʼapi ʼi te telituale ʼo te puleʼaga Lusia neʼe pilisoniʼi nātou ʼi te lotoʼā ʼo Liévin, ʼi te potu tokelau ʼo Falani, ʼo nātou gāue ʼi te ʼu lameni ʼo te mamala. Neʼe ko te māhina ʼo ʼAukusito 1945. ʼE ʼau manatuʼi taku fehuʼi ʼaē ki te tahi ʼi te ʼu tagata leʼoleʼo Falani pe koteā tona lotu. Neʼe ina tali fēnei: “ ʼE ʼau Katolika.” Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ʼau Katolika mo ʼau, koia neʼe ʼau fehuʼi age pe koʼe kua feiā tamā ʼu aga? Neʼe ina tali fēnei: “ ʼE mole tonu ke tou faiga ke tou mahino ki te faʼahi ʼaia. ʼE tonu ke hoko feiā.” Kia ʼau, neʼe mole ko he meʼa fakapotopoto te fetauʼaki pea mo fematehiʼaki ʼa he ʼu hahaʼi ʼe nātou lotu tahi.
Ko Te Mālama ʼi Te Lameni Mamala
ʼI taku ʼuluaki ʼaho gāue ʼi te lameni mo te hahaʼi gāue ʼo te kolo, neʼe vaevae mai kia ʼau e te tagata ko Evans Emiot tana ʼu kasikutu. Neʼe tupu ʼi Ohio, ʼi Amelika, pea neʼe kua nofo ʼi Falani talu mai ni ʼu taʼu. Neʼe palalau mai ki he mālama ʼe mole toe ʼi ai anai he ʼu tau. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi tana agalelei. Neʼe mole agakovi mai kia ʼau logope la neʼe ko ʼau te Siamani pea ko ia ko te tagata Amelika. Neʼe mole ma toe fai palalau ʼo aʼu ki te kamata ʼo te taʼu 1948, ʼi te temi ʼaē neʼe ina foaki mai te kaupepa ko tona kupu tāfito “Le Prince de la paix.” Neʼe ʼau ʼiloʼi ai leva te ʼAtua agalelei ʼaē ʼe fehiʼa ki te tau—te faʼahiga ʼAtua ʼaē neʼe ʼau manatu kiai ʼi taku sio ki te ʼu mālama ʼo te lagi ʼi te potu tokelau. Neʼe ʼau fakatotonu ai ke ʼau kumi te lotu ʼaē ʼe ina akoʼi te faʼahi ʼaia. Kae neʼe gāue ia Evans ʼi te tahi faʼahi ʼo te lameni, pea neʼe mole feala ke ma felogoi. Neʼe ʼau fehuʼi ki te ʼu kūtuga lotu kehekehe ʼi te lotoʼā peʼe nātou ʼiloʼi te kaupepa, kae neʼe mole ʼiloʼi e he tahi.
Ki muli age, ʼi ʼApelili 1948, neʼe faka ʼāteaina ʼau mai te lotoʼā pilisoni pea neʼe kua feala ke ʼau gāue faʼifaʼitaliha. ʼI te ʼAhotapu pe ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe ʼau punamaʼuli ʼi taku logo ki te tatagi ʼo te pele ʼi te ala. Neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku sio kia Evans! Neʼe ko ia pea mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe nātou feʼoloʼaki mo he ʼu pano neʼe fakahā ai te kupu tāfito ʼo te akonaki ʼaē ka fai ki te kaugamālie. Ko te Fakamoʼoni ʼaē neʼe ina fakatatagi te pele, neʼe ko Marceau Leroy, ʼaē ʼe kau ʼi te temi nei ʼi te Komite ʼo te Filiale ʼo Falani. Neʼe ʼau feʼiloʼiʼaki ai mo Joseph Kulczak, te tagata mai Poloni ʼe palalau faka Siamani, pea neʼe gaohi koviʼi ʼi te lotoʼā fakamamahi ʼuhi ko tana tui. Neʼe ina fakaafe ʼau ke ʼau kau ki te fono ʼi te po ʼaia. Neʼe mole ʼau mahino lelei ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui ai, kae ʼi te temi ʼaē neʼe hiki fuli ai e te hahaʼi tonatou nima, neʼe ʼau fehuʼi age ki ia ʼaē neʼe heka ʼi ʼoku tafa pe koʼe ʼe nātou fai feiā. “Ko nātou ʼaia ka ʼolo anai ki te kolo ʼo Dunkerque ʼi te vāhaʼa ka haʼu moʼo fai faka mafola ai.” Neʼe ʼau fehuʼi fēnei age: “ ʼE feala koa ke ʼau kau kiai?” Neʼe ina tali fēnei mai: “Ei!” Koia ʼi te ʼAhotapu ki muli age, neʼe ʼau fai faka mafola ai ʼi te ʼu ʼapi. Logope la neʼe mole agalelei te hahaʼi fuli, kae neʼe ʼau fiafia pea mole fualoa pea neʼe ʼau faka mafola tuʼumaʼu.
Neʼe Tonu Ke ʼAu Lolomi Toku ʼIta
Mole fualoa, pea neʼe kamata fai faka mafola te kau Fakamoʼoni ʼi te ʼu ʼapi ʼaē neʼe nonofo ai te hahaʼi pilisoni Siamani ʼaē neʼe kua faka ʼāteainaʼi. Neʼe mole ko he meʼa faigafua kia ʼau, he neʼe ʼiloʼi lelei ʼau e te hahaʼi ʼuhi ko toku ʼuhiga ʼitaʼita. Ka manukiʼi ʼau e he tahi, pea neʼe ʼau tali fakaʼita ʼo ʼui fēnei: “Tokaga pe kia koe, naʼa ke kai pa.” ʼI te tahi ʼaho, ʼi taku lolotoga gāue ʼi te lameni, neʼe ʼau hokaʼi te tahi neʼe ina manukiʼi ia Sehova.
Kae ʼaki te tokoni ʼa Sehova, neʼe lava fetogi toku agaaga. ʼI te tahi ʼaho, ʼi tamatou fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi ʼaia, ko te ʼu tagata konānā neʼe nātou ʼōmai ʼo fakalaga kē ki te ʼu Fakamoʼoni. ʼI tanatou ʼiloʼi toku ʼuhiga ʼitaʼita, neʼe faiga e te ʼu tēhina ke mole ʼau kau ki te faʼahi ʼaia, kae ko te tahi ʼi te ʼu tagata konānā ʼaia neʼe haʼele fakaʼitaʼita mai pea neʼe ina kamata huʼi tona kofu. Neʼe ʼau hifo ʼi toku lelue, pea neʼe ʼau tuku age ki te tagata kona ʼaia ke ina puke, pea neʼe ʼau ʼai taku ʼu nima ki taku ʼu tagaʼi vavae. ʼI tana punamaʼuli ʼaupito ki te meʼa ʼaia, neʼe ina fakalogo ai ki te meʼa ʼaē neʼe ʼau ʼui age. Neʼe ʼau ʼui age ke ʼalu ki tona ʼapi pea ke ʼai hana kiʼi mālōlō, pea ke haʼu ʼo fakalogo ki te fai akonaki. ʼI te hola tolu hili hoʼatā, neʼe kau ʼi te fono. Ki muli age, neʼe tali te moʼoni e te teitei toko 20 hahaʼi neʼe pilisoniʼi ʼi te temi muʼa, pea neʼe ʼau papitema ʼi Sepetepeli 1948.
Neʼe ʼAu Maʼumaʼua ʼAupito Kae Neʼe Lahi Toku Tapuakina
Neʼe foaki mai te maʼua ʼaē ke ʼau tokaga ki te ʼu telituale ʼaē ʼe mātou fai faka mafola ai pea ke ʼau maʼu he ʼu koga meʼa ke fai ai te ʼu akonaki ki te kaugamālie. Moʼo fakahoko te faʼahi ʼaia, ʼi ʼihi temi neʼe tonu ke ʼau fai kilometa e 50 ʼaki toku vesipa, ʼi muʼa ʼo taku ʼalu ʼaē ʼo gāue ʼi te lameni ʼi te ka pōʼuli. Pea ʼi te ʼu fakaʼosi vāhaʼa, neʼe mātou ʼolo ka ki te telituale pea ko te ʼu kaugā fai faka mafola e lua peʼe fā neʼe hihifo ai mo te tēhina ʼaē ka ina fai te akonaki. ʼI te ʼu kolo lalahi, kapau neʼe mātou maʼu he koga meʼa lelei, pea neʼe mātou ʼai fakatahi ʼomātou ʼu kato ke fakaʼaogaʼi e te tēhina ohage ko he laupapa faiakonaki. ʼI ʼihi temi, neʼe mātou taka mo te ʼu pano moʼo fakahā te kupu tāfito ʼo te akonaki ʼaē neʼe mātou fakaafe kiai te hahaʼi.
Neʼe ʼau fetaulaki mo Jeannette Chauffour ʼi te taʼu 1951, ko te Fakamoʼoni mai Reims. Neʼe ma feʼofani atu aipe, pea hili te taʼu katoa, neʼe ma ʼohoana ʼi te ʼaho 17 ʼo Maio 1952. Neʼe ma ʼolo ki Pecquencourt, ko te kolo ʼe tuʼu ai te lameni pea ʼe tuʼu ōvi ki Douai. Kae mole fualoa, pea neʼe ʼau kamata mahamahaki. Neʼe ʼau maʼu te mahaki ʼa te ʼatefēfē ʼuhi ko taku gāue ʼi te lameni, kae neʼe mole feala ke ʼau maʼu he tahi age faʼahiga gāue. Koia ʼi te taʼu 1955, lolotoga te fakatahi lahi ʼi Nuremberg, ʼi Siamani, neʼe kole mai ke ma tokoni ki te kiʼi kokelekasio ʼi Kehl, ko te kiʼi kolo gāue veliveli ʼi te vaitafe ko Rhin, pea neʼe ma ʼolo kiai. ʼI te temi ʼaia, neʼe ko te ʼu kaugā fai faka mafola e toko 45 pe ʼi te kokelekasio. Hili taʼu e fitu ʼaē neʼe ma gāue fakatahi ai mo te kokelekasio ʼaia, neʼe tuputupu ʼo aʼu ki te toko 95.
Te Tahi ʼu Pilivilesio ʼi Tamā Gāue
ʼI tamā sio ʼaē kua fakatuʼu mālohi te kokelekasio, neʼe ma kole ai leva ki te Sosiete he tahi telituale ʼi Falani ke ma gāue pionie makehe ai. Neʼe ma punamaʼuli ʼaupito ʼi te hinoʼi māua ki Palesi. Neʼe lahi tamā fiafia ʼi te ʼu māhina e valu ʼaē neʼe ma nonofo ai. Ko ʼau mo Jeannette neʼe ma maʼu te pilivilesio ʼaē ke ma fai te ʼu ako Tohi-Tapu e 42. Ko te toko nima ʼi te kau ako ʼaia neʼe papitema lolotoga tamā nonofo ai, pea ko te toko 11 neʼe nātou tali māmālie te moʼoni.
ʼI tamā nonofo ʼi te Quartier Latin, neʼe ma tautau fetaulaki mo te ʼu hahaʼi faiako ʼi te univelesitē ʼo Sorbonne. Ko te tagata faiako ʼo te filosofia neʼe kua letelete pea neʼe tui ki te fakamālōlō faka milakulo, neʼe ina ako te Tohi-Tapu pea ki muli age neʼe liliu ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼau kamata fai palalau ki te Tohi-Tapu mo te tagata gāue neʼe feʼiloʼi lelei mo te tagata faiako Jésuite. Neʼe haʼu kiō māua ʼi te hola tolu hili hoʼatā pea neʼe mavae ʼi te hola hogofulu pōʼuli. Neʼe ma punamaʼuli he neʼe toe liliu mai hili kiai te hola katoa mo te vaelua. Neʼe fai palalau mo te tagata Jésuite pea neʼe mole ina lava tali ki tana ʼu fehuʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu. ʼI te hola tahi māfoatā, neʼe toe liliu kiō ia pea neʼe toe liliu mai ʼi te hola fitu uhu. ʼAki te temi, neʼe toe liliu mo ia ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ko te holi lahi ʼaia ki te moʼoni neʼe ko he fakaloto mālohi ki toku ʼohoana pea mo ʼau.
ʼI tamā ʼosi gāue ʼi Palesi, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau liliu ko he tagata taupau feʼaluʼaki ʼi te potu hahake ʼo Falani. Neʼe ko he meʼa fakafiafia lahi tamā ʼaʼahi te ʼu kokelekasio lea Fakafalani pea mo Faka Siamani, pea mo fakaloto mālohiʼi te ʼu tēhina. ʼI tamā ʼaʼahi te kokelekasio ʼo Rombas ʼi Lorraine, neʼe ʼau fetaulaki mo Stanislas Ambroszczak. Neʼe ko te tagata mai Poloni neʼe solia ʼi te ʼu vaka ʼo te ʼu Mālohi Fakatahi lolotoga te tau, pea neʼe kau ʼi te ʼu tau ʼaē neʼe hoko ʼi te tai ʼo Norvège. Neʼe ma fefakafeagaiʼaki lolotoga tamā solia ʼi te ʼu vaka ʼi te tai ʼaia. ʼI te temi ʼaenī, kua ma tautēhina pea mo gāue fakatahi ʼo tauhi kia Sehova totatou ʼAtua. ʼI te tahi fakatahi ʼi Palesi, neʼe ʼau sio ki he tahi neʼe ʼau ʼiloʼi. Neʼe ko te tagata pule ʼo te lotoʼā ʼaē neʼe ʼau pilisoniʼi ai ʼi te potu tokelau ʼo Falani. Neʼe ma fiafia lahi ʼi tamā gāue fakatahi ʼi te ʼaho ʼaia! ʼE ko te mālohi ʼaia ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe ina fakaliliu he ʼu fili ʼi muʼa atu ko he ʼu tautēhina pea mo he ʼu kaumeʼa!
Meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe hili taʼu e 14 ʼi te gāue feʼaluʼaki, neʼe tonu ke ʼau tuku ʼuhi ko taku mahaki. Kae ko ʼau mo toku ʼohoana neʼe ma fia hoko atu tamā tauhi kia Sehova ʼo mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke ma fai. Koia neʼe ma maʼu tamā ʼapi pea mo te gāue ʼi te kolo ʼo Mulhouse, ʼi te potu hahake ʼo Falani, pea neʼe ma liliu ai ʼo pionie (fai faka mafola ʼi te temi katoa).
Ko te tahi fiafia lahi ʼi te ʼu taʼu ʼaia ko taku kau ki te laga ʼo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga. ʼI te taʼu 1985, neʼe kole mai ke ʼau fakatuʼu he kūtuga laga fale ki te potu hahake ʼo Falani. ʼI tamatou fakaʼaogaʼi he ʼu tagata popoto ʼi te fai fakatau pea mo akoako he ʼu hahaʼi, neʼe feala ai ke mātou fakatuʼu he kūtuga gāue neʼe kau ki te laga fale peʼe ko te fakafoʼou ʼo he ʼu fale fono e 80 tupu, ke tāu mo feʼauga te ʼu fale ʼaia mo te tauhi kia Sehova. Pea neʼe ʼau fiafia lahi ʼi te taʼu 1993, he neʼe ʼau kau ki te gāue laga ʼo te Fale Fakatahi pea mo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga e nima, ʼi Guyane Fakafalani, ʼi te potu Saute ʼo Amelika!
ʼE ʼAu Haga Haʼele Ki Muʼa Logope La Te ʼu ʼAhiʼahi
Kua feala haku ʼui, ko te ʼu taʼu e 50 ʼaenī ʼi te gāue faka teokalatike, neʼe lahi te ʼu fiafia pea mo te ʼu pilivilesio ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi toku maʼuli. Meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe ʼi Tesepeli 1995 neʼe mate toku ʼohoana ʼofaina, ʼaē neʼe ma nofo fakatahi ia taʼu e 43. Logope la neʼe ko he lakaga fakaloto mamahi ʼaupito kia ʼau—pea ʼe kei ʼau mamahi ʼi te temi ʼaenī—kae ʼe foaki mai e Sehova te mālohi ke ʼau kātakiʼi te faʼahi ʼaia, pea neʼe fakahā mai e toku ʼu tēhina mo tuagaʼane fakalaumālie tonatou ʼofa pea mo nātou tokoni kia ʼau, pea ʼaki te temi neʼe ʼataʼata ai toku mamahi ʼaia.
ʼE kei ʼau manatuʼi lelei te ʼui fēnei mai ʼa te tēhina fakanofo ʼi te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Munich, ʼi Siamani ʼi te taʼu 1963: “André, ʼaua naʼa ke sio ki te faʼahi hema pea ki te faʼahi mataʼu. Neʼe hoko te ʼu ʼahiʼahi ki te ʼu tēhina ʼaē neʼe nonofo ʼi te ʼu lotoʼā fakamamahi. ʼI te temi ʼaenī, ʼe fakalogo kia tatou tatatou hoko atu. ʼE mole tonu ke tou lotovaivai ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko mai kia tatou. Koia, haga haʼele mālohi ki muʼa!” Neʼe ʼau manatuʼi tuʼumaʼu te ʼu palalau ʼaia. ʼI te temi ʼaenī, ʼe mole kei lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke ʼau fai ʼuhi ko taku mahamahaki pea mo taku kua matuʼa, koia ʼe ʼau maʼu tuʼumaʼu he fakaloto fīmālie ʼi te vaega ʼo Hepeleo 6:10: “ ʼE mole heʼe agatonu te ʼAtua ke ina galoʼi takotou gāue pea mo te ʼofa ʼaē neʼe koutou fakahā ki tona huafa.” Ei, ko te gāue ʼi te tauhi kia Sehova ʼe ko te pilivilesio lahi tokotahi ʼaia ʼaē ʼe feala ke maʼu e he tahi. Talu mai te ʼu taʼu e 50 ʼaenī kua hili, neʼe ʼau fakatuʼutuʼu pea kei ʼau fakatuʼutuʼu pe ʼi te temi ʼaenī ke ʼau liliu ko “he tagata gāue ʼe mole ufiufi ʼi he meʼa.”—2 Timoteo 2:15.
[Paki ʼo te pasina 22]
Ko te faʼahiga vaka ʼaē neʼe ʼau solia ai ʼi te ʼu fjords ʼo Norvège
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko te fai faka mafola mo te ʼu lelue ʼi te potu tokelau ʼo Falani
[Paki ʼo te pasina 23]
Neʼe mātou fakatahiʼi ʼomātou pasikete ke fakaʼaogaʼi e te tēhina ohage ko he laupapa faiakonaki
[Paki ʼo te pasina 24]
Ko ʼau mo toku ʼohoana, ia Jeannette, ʼi tamā ʼohoana ʼi te taʼu 1952