ʼE Tofa e Sehova Te Ala
“Pea ka fagonogono anai te Logolelei aeni o te Puleaga.”—Mateo 24:14.
1. Koteā ʼaē neʼe hoko ʼaki te gāue fai faka mafola ʼi te ʼuluaki pea mo te 20 sēkulō?
MAI tona ʼuhiga ʼaē ko Sehova ʼe ko he ʼAtua ʼofa, koia “ko tona finegalo ke fakamauli te tagata fuape, pea ke natou kaku ki te iloi o te mooni.” (1 Timoteo 2:4) ʼUhi ko te faʼahi ʼaia, neʼe maʼua ai ke fai he fagonogono pea mo he fai akonaki ʼi te malamanei katoa. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe liliu te kokelekasio faka Kilisitiano ko “te pou mo te tafito o te mooni” ʼuhi ko te gāue ʼaia. (1 Timoteo 3:15) Ki muli age, neʼe hoko ai te temi loaloaga ʼo te ʼapositasia, ʼo teitei puli katoa ai te mālama ʼo te moʼoni. Mole heʼeki faʼa fualoa, lolotoga “te temi fakaʼosi,” neʼe toe tuputupu “te ʼatamai mālama moʼoni,” ʼo maʼu ai e te toko lauʼi miliona hahaʼi te ʼamanaki faka Tohi-Tapu ʼaē ke hāofaki nātou ʼo talu ai.—Taniela 12:4.
2. Koteā ʼaē neʼe fai e Sehova ʼo ʼuhiga mo te fai faka mafola?
2 Logola te faiga mālohi ʼa Satana ke ina tāʼofi te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, kae neʼe lava lelei te gāue fai faka mafola ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te 20 sēkulō ʼaenī. ʼE tou manatuʼi ai te lea faka polofeta ʼa Isaia. ʼO ʼuhiga mo te liliu ʼa te kau popūla Sutea ki Suta ʼi te ono sēkulō ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe tohi fēnei e Isaia: “Ke hikihiki te ʼu telea mālalo fuli, pea ke fakamālalo te ʼu moʼuga pea mo te ʼu sia fuli pe. Pea ko te kele ʼaē ʼe petepete ʼe tonu anai ke liliu ko he fenua ʼe halafalafa, pea ke liliu te kele ʼaē ʼe tokakovi ko he mafa.” (Isaia 40:4) Neʼe toe tofa foki pea mo fakatokatoka e Sehova te ala ke fai he fagonogono lahi ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te temi ʼaenī.
3. Koteā ʼaē ʼe feala ke fai e Sehova moʼo fakahoko tana ʼu fakatuʼutuʼu?
3 ʼE mole faka ʼuhiga leva neʼe takitaki fakahagatonu e Sehova te ʼu meʼa fuli pe ʼaē neʼe hoko ʼi te kele, ke lakalaka ki muʼa te faka mafola ʼo te logo lelei; pea ʼe mole faka ʼuhiga leva neʼe fia ʼiloʼi fakatomuʼa e Sehova te ʼu meʼa fuli ʼaē ka hoko. ʼE moʼoni, ʼe feala hana sio fakatomuʼa ki te ka haʼu pea mo fetogi te meʼa ʼaē ka hoko. (Isaia 46:9-11) Kae ʼe toe feala foki ke ina fai he ʼu gāue ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko. Ohage ko he tagata tauhi manu faiva ʼe poto ʼi te takitaki pea mo te puipui ʼo tana faga manu, ʼe feiā te takitaki e Sehova tana hahaʼi. ʼE ina taki nātou ki te hāofaki, ʼo ina puipui nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo ina uga nātou ke nātou fakaʼaogaʼi te ʼu faigamālie fuli moʼo fakalaka ki muʼa te fai faka mafola ʼo te logo lelei ʼi te malamanei katoa.—Pesalemo 23:1-4.
Ko He Gāue Faigataʼa
4, 5. He koʼe ʼe faigataʼa te faka mafola ʼo te logo lelei?
4 Ohage ko te faʼu ʼo te aleka ʼi te temi ʼo Noe, ko te faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼi te ʼuluaki sēkulō pea ʼi te temi ʼaenī ʼe ko he toe gāue maʼuhiga. ʼE faigataʼa te tala ʼo he logo ki te ʼu puleʼaga fuli, kae neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa neʼe tupu ai te faigataʼa ʼo te gāue ʼaia. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe tokosiʼi te kau ʼuluaki tisipulo. Neʼe matehi tonatou tagata Takitaki, ko Sesu, he neʼe lau ʼe ko he tahi ʼe fakatupu maveuveu ki te puleʼaga. Neʼe mālohi te Lotu Faka Sutea. Neʼe ʼi ai tana fale lotu matalelei ʼi Selusalemi. Neʼe toe mālohi mo te ʼu lotu matāpule ʼo te Tai Metitelanea, pea neʼe ʼi ai tanatou fale lotu pea mo tanatou kau pelepitelo. ʼO toe feiā pe, ʼi te kamata ʼo te “temi fakaʼosi” ʼi te taʼu 1914, neʼe tokosiʼi te kau Kilisitiano fakanofo, pea neʼe tokolahi te hahaʼi ʼo te tahi ʼu lotu neʼe nātou ʼui ʼe nātou tauhi ki te ʼAtua.—Taniela 12:9.
5 Neʼe fakatokaga e Sesu ki tana kau tisipulo, ʼe fakatagaʼi anai nātou. Neʼe ina ʼui fēnei age: “E natou tukuʼage anai koutou ki te fakataga, e tamatei anai koutou pea e fehia anai te atu puleaga ia koutou koteuhi ko toku huafa.” (Mateo 24:9) ʼO hilifaki ki te ʼu fihifihia ʼaia, pea tāfito ʼi “te u aho fakamuli,” ʼe nonofo anai te kau Kilisitiano ʼi “he u temi faigataa.” (2 Timoteo 3:1) ʼUhi ko te lahi ʼo te gāue, mo te ʼu fakataga, pea mo te faigataʼa ʼo te temi ʼaenī, neʼe fakahaʼuhaʼu ʼo faigataʼa te gāue fai faka mafola. Koia neʼe ʼaoga ai ke mālohi te tui ʼa te kau fai faka mafola.
6. Koteā te fakapapau ʼaē ʼe fai e Sehova ki tana hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te lava lelei ʼo tanatou gāue?
6 Neʼe ʼiloʼi e Sehova ʼe hoko anai te ʼu fihifihia, kae neʼe ina toe ʼiloʼi foki, ʼe mole he meʼa ʼe ina tāʼofi anai te gāue. ʼE ʼi ai te lea faka polofeta ʼiloa neʼe ina fakakikite ʼe lava lelei anai te gāue ʼaia, pea neʼe hoko moʼoni ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te temi ʼaenī: “Pea ka fagonogono anai te Logolelei aeni o te Puleaga ki te kelekele katoa.”—Mateo 24:14.
7. Neʼe lahi feafeaʼi te fai faka mafola ʼi te ʼuluaki sēkulō?
7 Ko te hahaʼi kaugana ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa pea mo te temi ʼaenī, neʼe nātou fonu ʼi te tui pea mo te laumālie maʼoniʼoni, pea neʼe nātou haʼele ki muʼa moʼo fakahoko tanatou gāue. Mai tona ʼuhiga ʼaē neʼe kau Sehova mo nātou, koia neʼe lava lelei ai tanatou gāue, ʼo laka age ʼi te ʼu meʼa neʼe nātou ʼamanaki kiai. ʼI te temi ʼaē neʼe faitohi ai Paulo ki te kau Kolose, hili kiai taʼu e 27 ʼi te ʼosi mate ʼa Sesu, neʼe ina ʼui ko te logo lelei “kua fakaha ki te keleatula fuape o te lalo lagi.” (Kolose 1:23) ʼI te kua vave ʼosi ʼo te 20 sēkulō ʼaenī, ʼe faka mafola te logo lelei ʼi te ʼu fenua e 233.
8. Koteā te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga ʼaē neʼe tali ai e te hahaʼi ia te logo lelei? Koutou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki.
8 Ko te toko lauʼi miliona hahaʼi kua nātou tali te logo lelei, pea ko te tokolahi ia nātou neʼe nātou tali te faʼahi ʼaia ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa—lolotoga te ʼu tau, mo te tapuʼi ʼo te gāue, pea mo te ʼu fakataga. Ohage la ʼi te tahi lakaga ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe kauʼi ʼakauʼi ia Paulo pea mo Silasi, pea pilisoniʼi nāua. Neʼe ko he ʼaluʼaga faigataʼa ʼaia moʼo fai ʼo ni ʼu tisipulo! Kae neʼe fakaʼaogaʼi e Sehova te faigamālie ʼaia moʼona fakahoko! Neʼe faka ʼāteaina ia Paulo pea mo Silasi, pea ko te tagata leʼo ʼo te pilisoni pea mo tona famili katoa neʼe nātou liliu ko he kau Kilisitiano. (Gaue 16:19-33) ʼE hā mai ʼi te ʼu faʼifaʼitaki ʼaia, ʼe mole feala ki te kau fakafeagai ke nātou tāʼofi te tala ʼo te logo lelei. (Isaia 54:17) Kae ko te hisitolia ʼa te Lotu Faka Kilisitiano, neʼe mole gata pe ki te ʼu fakafeagai pea mo te ʼu fakataga ʼaē neʼe fai hoholo. Tou vakaʼi ʼi te temi nei te ʼu meʼa lelei ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te temi ʼaenī, ʼaē neʼe tokoni ai ki te fakatokatoka ʼo te ala ke lava lelei te faka mafola ʼo te logo lelei.
Te ʼu Agamāhani Faka Lotu
9, 10. Neʼe fakatupu feafeaʼi e Sehova te nofo fakatalitali ʼa te hahaʼi ki te logo lelei ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te 20 sēkulō?
9 Tou vakaʼi te ʼu temi ʼaē neʼe fakahoko ai te gāue fai faka mafola. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe ʼi ai te lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo te ʼu vāhaʼa taʼu e 70 ʼaē ʼe maʼu ia Taniela 9:24-27, pea neʼe ina hinoʼi te taʼu ʼaē neʼe tonu ke hā ai te Mesia, neʼe ko te taʼu 29 ʼo totatou temi. Logope la neʼe mole mahino te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sēkulō ki te temi totonu ʼaia, kae neʼe nātou lolotoga fakatalitali ki te Mesia. (Luka 3:15) ʼE ʼui fēnei e te tohi Fakafalani Manuel Biblique: “Neʼe mahino ki te hahaʼi, neʼe kua vave ʼosi te ʼu vāhaʼa taʼu e fitugofulu ʼaē neʼe talanoa kiai Taniela; pea neʼe mole punamaʼuli he tahi ki te tala ʼa Soane Patita te kua ōvi mai ʼo te puleʼaga ʼa te ʼAtua.”
10 Neʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te temi ʼaenī? Ko te toe meʼa maʼuhiga ʼaē neʼe hoko, neʼe ko te fakanofo hau ʼo Sesu ʼi selo, ʼo kamata ai tana ʼi henī ʼi te mālohi ʼo te Puleʼaga. ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu, neʼe hoko te faʼahi ʼaia ʼi te taʼu 1914. (Taniela 4:13-17) Tahi ʼaē meʼa, neʼe lahi te ʼu lotu ʼo te temi ʼaenī ʼaē neʼe nātou fakatalitali ki te faʼahi ʼaia, he neʼe nātou mahino fakatomuʼa ki te meʼa ʼaē ka hoko. Neʼe toe fakatalitali foki mo te kau Ako Tohi-Tapu ki te faʼahi ʼaia, pea neʼe nātou kamata tā te nusipepa ʼaenī, ʼi te taʼu 1879, pea neʼe higoa ʼi te temi ʼaia ko te Le Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ. Koia, ʼi te ʼuluaki sēkulō pea mo te temi ʼaenī, ko te fakatalitali ʼa te kau Kilisitiano ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼamanaki hoko, neʼe ina tofa te ala ki te faka mafola ʼo te logo lelei.a
11. Koteā te ʼu agamāhani faka lotu ʼaē neʼe faigafua ai te faka mafola ʼo te logo lelei?
11 Ko te tahi faʼahi ʼaē neʼe tokoni ki te gāue ʼa te kau Kilisitiano ʼo te temi muʼa pea mo te temi ʼaenī, ʼe ko te mālama ʼa te hahaʼi ki te ʼu Tohi Taputapu. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe mavetevete te hahaʼi Sutea ʼi te lotolotoiga ʼo te ʼu puleʼaga Senitile. Ko te kau Sutea ʼaia, neʼe ʼi ai tanatou ʼu sinakoka neʼe fakatahi tuʼumaʼu ai te hahaʼi ke nātou fakalogo ki te lau ʼo te Tohi-Tapu pea ke nātou palalau kiai. Koia, neʼe feala ai ki te kau ʼuluaki Kilisitiano ke nātou fakatafito tanatou faka mafola ki te ʼu meʼa faka lotu ʼaē kua mālama kiai te hahaʼi. (Gaue 8:28-36; 17:1, 2) ʼI te kamata ʼo te sēkulō ʼaenī, neʼe feiā te ʼaluʼaga ʼa te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te fenua kehekehe. Neʼe maʼu gafua te Tohi-Tapu ʼi te ʼu fenua fuli ʼaē neʼe nofoʼi e te Keletiate, pea tāfito ʼi te ʼu fenua Polotesita. Neʼe lau te tohi ʼaia ʼi te ʼu ʼēkelesia; pea ko te toko lauʼi miliona hahaʼi neʼe ʼi ai tanatou ʼu Tohi-Tapu. Neʼe kua maʼu e te hahaʼi te Tohi-Tapu, kae neʼe tonu ke tokoni age he tahi ke nātou mahino kiai.
Te ʼu Fua Lelei ʼo Te Lao
12. He koʼe ko te lao ʼa te kau Loma neʼe ko he puipui ʼi te ʼuluaki sēkulō?
12 Ko te ʼu lao ʼo te ʼu puleʼaga neʼe tau tokoni ki te faka mafola ʼa te kau Kilisitiano. Neʼe pule te kau Loma ki te mālama ʼo te ʼuluaki sēkulō, pea ko tana ʼu lao neʼe nātou fetogi te maʼuli ʼa te hahaʼi. Neʼe puipui te hahaʼi e te ʼu lao ʼaia, pea neʼe fakaʼaogaʼi e te kau ʼuluaki Kilisitiano te faʼahi ʼaia. Ohage la, ʼi te fakaʼaogaʼi e Paulo te lao ʼa te kau Loma, neʼe faka ʼāteaina ai ia ia mai te pilisoni pea neʼe hāo ia ʼi tona fue. (Gaue 16:37-39; 22:25, 29) ʼAki te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu lao ʼa te kau Loma, neʼe tāʼofi ai te agamālohi ʼo he ʼu hahaʼi neʼe fakatupu maveuveu ʼi Efeso. (Gaue 19:35-41) ʼI te tahi lakaga, neʼe hāo Paulo ʼi te ʼu agamālohi neʼe hoko ʼi Selusalemi, he neʼe ina maʼu te ʼuhiga tagata Loma. (Gaue 23:27) Ki muli age, neʼe fakagafua age e te lao ʼa te kau Loma ke ina fakahā tana tui ia muʼa ʼo Sesale. (Gaue 25:11) Logope la neʼe fefeka te pule ʼa te ʼu Sesale, kae ʼaki te ʼu lao ʼo te ʼuluaki sēkulō, neʼe feala ai “te haofaki mo te poupouʼi o te Evaselio.”—Filipe 1:7.
13. Neʼe fua lelei feafeaʼi te lao ki te gāue fai faka mafola ʼi totatou temi?
13 Ia ʼaho nei, ʼe lahi te ʼu fenua ʼaē ʼe hoko ai te faʼahi ʼaia. Tatau aipe pe ko ʼihi hahaʼi ‘ ʼe nātou fakamamahiʼi tatou ʼaki te lao,’ kae ʼe lahi te ʼu fenua ʼaē ʼe maʼuhiga ai te ʼu lao ki te ʼāteaina faka lotu. (Pesalemo 94:20) ʼI tanatou ʼiloʼi ʼaē ʼe mole fakatupu maveuveu te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe lahi te ʼu puleʼaga neʼe nātou fakamoʼoni ki tatatou gāue ʼaki te lao. ʼI Amelika, ʼaē ʼe lahi tāfito ai te tā tohi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe feala ʼaki te ʼu lao ʼo te fenua ʼaia ke tā hoholo Te Tule Leʼo lolotoga taʼu e 120.
Te ʼu Temi Tokalelei Neʼe Mole Fai Ai He Fakafeagai
14, 15. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe fua lelei feafeaʼi ki te fai faka mafola te logo tahi ʼa te hahaʼi?
14 Neʼe toe fua lelei ki te gāue fai faka mafola te ʼu temi ʼaē neʼe tokalelei ai. Logope la neʼe tonu te fakakikite ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼuluaki sēkulō pea mo te temi ʼaenī, ʼi tana ʼui ʼaē “e malaga ake anai te puleaga o fakafehagai ki te puleaga,” kae neʼe ʼi ai te ʼu temi tokalelei neʼe feala ai ke lahi te faka mafola ʼo te Puleʼaga. (Mateo 24:7) Neʼe nonofo te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼi te Pax Romana, ʼaē ko te Tokalelei ʼa te kau Loma. Neʼe tohi fēnei e te tagata fai hisitolia: “Neʼe lahi ʼaupito te mālohi ʼo Loma ki te hahaʼi ʼo te ʼu fenua ʼo te Tai Metitelanea, pea neʼe ina fakagata te ʼu tau ʼaē neʼe fai hoholo talu mai ni ʼu sēkulō.” ʼAki te tokalelei ʼaia, neʼe feala ai ki te kau ʼuluaki Kilisitiano ke nātou folau haohaoa ʼi te ʼu fenua ʼa te kau Loma.
15 Neʼe faigaʼi e te Puleʼaga Loma ke ina fakatahitahi te hahaʼi ke nātou fakalogo ki tona takitaki. Neʼe faigafua ai te folau ʼa te hahaʼi, mo tanatou tali te ʼu agaʼi fenua ʼa ʼihi, pea mo te tahi ʼu manatu, pea neʼe toe feala ai foki ke fakatuʼu he ʼofa fakatautehina ʼi te ʼu fenua fuli. ʼE ʼui fēnei e te tohi On the Road to Civilization: “Ko te logo tahi ʼo te Puleʼaga [Loma] neʼe ina faka fealagia ke fai lelei [te gāue faka mafola ʼa te kau Kilisitiano]. Neʼe kua molehi te ʼu tuʼakoi fakafenua. Ko he tagata Loma neʼe ko he tagata neʼe tali ʼi te malamanei katoa. . . . Tahi ʼaē, ko he lotu neʼe ina akoʼi ki te hahaʼi te ʼofa fakatautehina, ʼe tali lelei anai ʼi he puleʼaga neʼe ina fakamuʼamuʼa te logo tahi ʼa te hahaʼi ʼi te malamanei katoa.”—Vakaʼi ia Gaue 10:34, 35; 1 Petelo 2:17.
16, 17. He koʼe neʼe lahi te ʼu faiga moʼo fakatuʼu te tokalelei ʼi totatou temi, pea koteā ʼaē neʼe mahino ai ki te tokolahi?
16 Neʼe feafeaʼi ki totatou temi? ʼI te 20 sēkulō, neʼe hoko te ʼu tau neʼe kovi tokotahi ai te ʼu maumau ʼaē neʼe hoko ʼi te hisitolia, pea ʼe kei hoko atu te ʼu tau ʼi ʼihi fenua. (Apokalipesi 6:4) Kae neʼe toe ʼi ai mo te ʼu temi neʼe tokalelei ai. Ko te ʼu mālohi tāfito ʼo te malamanei, kua taʼu 50 tupu tanatou mole kei fetauʼaki. ʼAki te ʼaluʼaga ʼaia, neʼe feala ai ke faka mafola ia te logo lelei ʼi te ʼu fenua ʼaia.
17 ʼAki te ʼu meʼa fakalialia ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu tau ʼo te 20 sēkulō, kua mahino ki te tokolahi ʼe tonu ke ʼi ai he puleʼaga ʼe ina takitaki te malamanei katoa. Ko te mataku ʼaia naʼa toe hoko he tau faka malamanei, neʼe tupu ai te fakatuʼu ʼo te Sosiete ʼo te ʼu Puleʼaga pea mo te Kautahi ʼo te ʼAtu ʼu Puleʼaga Fakatahi. (Apokalipesi 13:14) Ko te fakatuʼutuʼu tāfito ʼo te ʼu kautahi ʼaia, ko te fakatuʼu ʼo te tokalelei faka malamanei pea mo uga te ʼu puleʼaga ke nātou gāue tahi. ʼI te agamāhani, ko te hahaʼi ʼaē ʼe fakaʼamu ki te faʼahi ʼaia, ʼe nātou tali lelei te logo lelei ʼo ʼuhiga mo te puleʼaga faka malamanei—ʼaē ko te Puleʼaga ʼa te ʼAtua—ke ina fakatuʼu te tokalelei moʼoni pea mo tologa.
18. Koteā te manatu ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te lotu, ʼaē neʼe faigafua ai te gāue fai faka mafola?
18 Logope la neʼe fakatagaʼi mālohi te kau Kilisitiano ʼi ʼihi temi, kae ko te ʼuluaki pea mo te 20 sēkulō neʼe ko he ʼu temi neʼe tali ai te ʼu lotu kehekehe. (Soane 15:20; Gaue 9:31) Neʼe tali lelei e te kau Loma te ʼu ʼatua tagata pea mo te ʼu ʼatua fafine ʼo te ʼu fenua ʼaē neʼe nātou puleʼi. Neʼe tohi fēnei e te Polofesea ko Rodney Stark: “ ʼE lahi te ʼu ʼaluʼaga neʼe foaki ai e Loma he ʼāteaina faka lotu lahi, pea ʼe kei tou sio pe ki te faʼahi ʼaia ʼi te hili ʼo te Agatuʼu ʼa te hahaʼi Amelika.” ʼI te ʼu temi ʼaenī, ko te hahaʼi ʼo te ʼu fenua kehekehe neʼe nātou tali te ʼu manatu foʼou, ʼo tupu ai tanatou fia logo ki te logo faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe faka mafola e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Te ʼAoga ʼo Te ʼu Masini Foʼou
19. Neʼe fakaʼaogaʼi feafeaʼi te codex e te kau ʼuluaki Kilisitiano?
19 Moʼo fakaʼosi, tou vakaʼi pe neʼe tokoni feafeaʼi ia Sehova ki tana hahaʼi ke nātou fakaʼaogaʼi te ʼu masini foʼou ki tanatou gāue. Tatau aipe pe neʼe mole maʼuʼuli te kau ʼuluaki Kilisitiano ʼi he temi neʼe lahi ai te ʼu masini foʼou, kae ko te meʼa foʼou ʼaē neʼe nātou fakaʼaogaʼi ʼe ko te codex, peʼe ko te tohi ʼe ʼi ai tona ʼu pasina. Ko te codex neʼe ina fetogi te ʼu takaiga tohi. ʼE ʼui fēnei e te tohi The Birth of the Codex: “Ko te hahaʼi faitohi neʼe nātou fetogi māmālie te ʼu takaiga tohi ʼaki te codex, kae ko te kau Kilisitiano fuli ʼo te malamanei neʼe nātou tali atu aipe tona fakaʼaogaʼi.” ʼE toe ʼui fēnei e te tohi ʼaia: “Neʼe lahi ʼaupito te fakaʼaogaʼi ʼo te codex ʼi te lua sēkulō, koia neʼe lagi ʼuluaki fakaʼaogaʼi ʼi muʼa ʼo te taʼu 100 ʼo totatou temi.” Neʼe faigafua age te fakaʼaogaʼi ʼo te codex ʼi te takaiga tohi. Neʼe vave age takita maʼu te ʼu vaega. ʼE mahino ia, neʼe tokoni te faʼahi ʼaia ki te kau ʼuluaki Kilisitiano ohage ko Paulo ʼaē, neʼe nātou fakamahino te Tohi-Tapu ki te hahaʼi, kae neʼe nātou toe “fakamooni kia natou mai te Tohitapu” te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ako.—Gaue 17:2, 3.
20. Neʼe fakaʼaogaʼi feafeaʼi e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ia te ʼu masini foʼou ki tanatou gāue fai faka mafola ʼi te malamanei katoa, pea koteā tona tupuʼaga?
20 ʼE fakaofoofo te ʼu meʼa foʼou ʼaē kua maʼu ʼi totatou sēkulō. ʼAki te ʼu olotinatea pea mo te ʼu masini ʼaē ʼe tā tohi vave, kua feala ke tā fakatahi te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼi te ʼu lea kehekehe. ʼAki te ʼu olotinatea foʼou, kua vave ʼaupito te gāue ʼa te kau fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu. ʼAki te ʼu kamio, te ʼu saliote afi, te ʼu vaka pea mo te ʼu vakalele, ʼe mole kei tuai te momoli ʼo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki te kele katoa. ʼAki te ʼu telefoni pea mo te ʼu fax, kua faigafua te ʼu fakafelogoi. ʼAki tona laumālie, neʼe uga e Sehova tana hahaʼi kaugana ke nātou fakaʼaogaʼi fakalelei te ʼu meʼa foʼou ʼaia moʼo faka mafola te logo lelei ʼi te malamanei katoa. ʼE mole nātou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaia ke nātou ʼiloʼi pea mo popoto ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼu masini, kae ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito kia nātou, ke lelei age tanatou fakahoko te gāue fai faka mafola.
21. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tou tui papau kiai?
21 Neʼe fakakikite fēnei e Sesu, “Pea ka fagonogono anai te Logolelei aeni o te Puleaga ki te kelekele katoa.” (Mateo 24:14) Ohage pe ko te sio ʼa te kau ʼuluaki Kilisitiano ki te fakahoko ʼo te lea faka polofeta ʼaia, ʼo toe feiā pe ia ʼaho nei ʼe tou sio ki tona fakahoko lahi. Logola te lahi pea mo te faigataʼa ʼo te gāue, ʼi te ʼu temi faigamālie pea mo faigataʼa, ʼi te fetogi ʼo te ʼu lao pea mo te aga ʼa te hahaʼi, ʼi te ʼu temi tokalelei pea mo te ʼu temi tau, pea ʼi te maʼu ʼa te ʼu masini foʼou, kae neʼe faka mafola te logo lelei, pea ʼe kei faka mafola ia ʼaho nei. ʼE mole koutou ōfo koa la ʼi te poto ʼa Sehova pea mo tana sio fakatomuʼa? ʼE feala hatatou tui papau, ʼe fakaʼosi anai te gāue fai faka mafola ʼo mulimuli ki te temi ʼaē neʼe fakakatofa e Sehova, pea ʼe ina fakahoko anai tona fakatuʼutuʼu ʼofa moʼo tapuakina te kau agatonu. ʼE nātou maʼu anai te kele pea mo nātou nonofo ai anai ʼo talu ai. (Pesalemo 37:29; Hapakuke 2:3) Kapau ʼe tou faka ʼalutahi totatou maʼuli mo te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova, pea ʼe tou kau anai ʼi te hahaʼi ʼaia.—1 Timoteo 4:16.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Kapau ʼe koutou fia maʼu he tahi ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te ʼu lea faka polofeta faka Mesianike ʼaia e lua, koutou vakaʼi te tohi Te ʼAtamai Mālama ʼAē ʼe Ina Taki Ki Te Maʼuli Heʼegata, ʼi te pasina 36 mo te 97, pea mo te pasina 98 ki te 107, ʼaē neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Te ʼu Puani Ki Te Fakamanatu
◻ He koʼe neʼe faigataʼa te faka mafola ʼo te logo lelei?
◻ Neʼe lelei feafeaʼi te gāue ʼa te kau Kilisitiano ʼaki te ʼu fakatuʼutuʼu faka puleʼaga pea mo te tokalelei?
◻ ʼI te tapuakinaʼi e Sehova te gāue fai faka mafola, koteā ʼaē ʼe feala ke tou tui papau kiai ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu?