Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w00 1/5 p. 4-7
  • Tou Tauʼi Te Aga Fakahehema ʼAki Te Heletā ʼa Te Laumālie

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Tauʼi Te Aga Fakahehema ʼAki Te Heletā ʼa Te Laumālie
  • Te Tule Leʼo—2000
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE Lava Pulihi Feafeaʼi Te Aga Fakahehema?
  • ʼE Tapuʼi e Te Tohi-Tapu Te Aga Fakahehema
  • ʼAki Te Moʼoni Faka Tohi-Tapu ʼe Tou Lava Tauʼi Te Aga Fakahehema
  • “Ko Ia ʼAē ʼe Fehiʼa Ki Te ʼu Totogi Fakafūfū ʼe Maʼuli Anai”
  • He Koʼe ʼe Lahi Te Aga Fakahehema?
    Te Tule Leʼo—2000
  • Ko Te Fakapapau ʼo He Mālama ʼe Mole Toe ʼi Ai He Aga Fakahehema
    Te Tule Leʼo—1995
  • Te Aga Faka Kakā—ʼE Mafola Feafeaʼi?
    Te Tule Leʼo—2012
  • Te Aga Faka Kakā ʼe Pulihi Anai
    Te Tule Leʼo—2012
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2000
w00 1/5 p. 4-7

Tou Tauʼi Te Aga Fakahehema ʼAki Te Heletā ʼa Te Laumālie

“Koutou kofuʼi te ʼulugaaga foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni.”​—⁠Efeso 4:​24, MN.

ʼI TE temi ʼaē neʼe mālohi ʼaupito ai te Puleʼaga ʼo Loma, neʼe mole heʼeki he tahi kua sio ki he fakaʼaluʼalu lelei ʼaupito ʼo te puleʼaga. Neʼe lelei ʼaupito tana ʼu lao, pea ʼe lahi te ʼu fenua ʼi te temi nei ʼe nātou mulimuli ki tana faʼahiga fai ʼo te ʼu lao. Logola te ʼu meʼa makehe ʼaē neʼe fai e Loma, kae neʼe mole feala ki tana ʼu foʼi solia ke nātou mālo ʼi te fili kākā: ko te aga fakahehema. Moʼo fakaʼosi, neʼe tō vave ia Loma ʼuhi ko te aga fakahehema.

Neʼe maʼuli mamahi te ʼapositolo ko Paulo ʼuhi ko te ʼu hahaʼi ʼo te puleʼaga Loma ʼaē neʼe aga fakahehema. Neʼe mahino ki te kovana Loma ko Felise, ʼaē neʼe ina fakafehuʼi ia Paulo, neʼe mole ina fai he meʼa kovi. Kae ko Felise neʼe ko he kovana aga fakahehema ʼo tona temi, pea neʼe ina holo te fakamāu ʼo Paulo, he neʼe ina fakaʼamu ke ʼavage e Paulo he falā moʼo totogi tona faka ʼāteaina.​—⁠Gaue 24⁠:​22-​26.

Neʼe mole foaki e Paulo he totogi fakafūfū kia Felise, kae neʼe palalau fakahagatonu age ki ai ʼo ʼuhiga mo “he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni.” Neʼe mole fetogi e Felise tana aga, pea neʼe nofo Paulo ʼi te fale pilisoni kae neʼe mole ina faiga ke ina hāofaki ia ia ʼi te fakamāu ʼaki he totogi fakafūfū. Neʼe ina faka mafola he logo moʼoni pea mo fakahagatonu, pea neʼe ina maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina faka mafola. Neʼe ina tohi fēnei ki te kau Kilisitiano Sutea: “E matou tui, e matou mau he loto ateaina lelei pea mo tamatou fakaʼamu ke tuha tamatou fai omatou mauli i te meafuape.”​—⁠Hepeleo 13⁠:⁠18.

Ko te taʼi aga ʼaia neʼe kehekehe ʼaupito mo te aga ʼa te hahaʼi ʼo te temi ʼaia. Ko Palasi, te tēhina ʼo Felise, neʼe ko he tagata maʼu koloā ʼaupito ʼo te mālama ʼāfea ʼaia, pea neʼe fakafuafua ko tona ʼu koloā neʼe ko tola e 45 miliona, kae neʼe ina maʼu ʼaki pe te ʼu aga fakakākā. Kae ʼe mole faʼa maʼuhiga tona ʼu koloā ʼaia mokā fakatatau ki te ʼu lauʼi miliale tola ʼaē ʼe fufū ʼi te ʼu fale paʼaga e he kau takitaki aga fakahehema ʼo te 20 sēkulō. ʼE mahino ia, ʼe gata pe ki te hahaʼi ʼaē ʼe hoko tui ʼaē ʼe nātou manatu, kua mālo te ʼu puleʼaga ia ʼaho nei ʼi te aga fakahehema.

Mai tona ʼuhiga ʼaē, kua fualoa te fai ʼo te aga fakahehema, ʼe tonu koa ke tou manatu ʼe ko he agaaga pe ʼo te natula fakatagata? Peʼe feala ke fai he puleʼaki moʼo pulihi te aga fakahehema?

ʼE Lava Pulihi Feafeaʼi Te Aga Fakahehema?

Ko te ʼuluaki meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai moʼo pulihi te aga fakahehema, ʼe ko hakita mahino ki te kovi ʼo te aga fakahehema, heʼe fua lelei ki te hahaʼi agakovi pea mo fakatupu mamahi ki te tahi ʼu hahaʼi. Kae neʼe fai te ʼu meʼa lelei moʼo fetogi te ʼaluʼaga ʼaia. Neʼe ʼui fēnei e James Foley, ʼaē ʼe hoa ki te minisi Amelika ʼaē ʼe tokaga ki te ʼu felogoi mo te ʼu fenua tai: “ ʼE tou fakamoʼoni fuli ʼe lahi ʼaupito te ʼu fua kovi ʼo te aga fakahehema. Ko te ʼu totogi fakafūfū ʼe fakatupu tuʼutāmaki ki te takitaki lelei ʼo te puleʼaga, mo tona maʼuli faka ekonomika pea mo tona tuputupu, mo te faifakatau pea ʼe ina fakamamahiʼi te hahaʼi ʼi te malamanei katoa.” Ko te tokolahi ʼe nātou ʼio anai ki te faʼahi ʼaia. ʼI te ʼaho 17 ʼo Tesepeli 1997, ko te ʼu fenua maʼuhiga e 34 neʼe nātou sinie te “pepa ʼo ʼuhiga mo te aga fakahehema,” ko he pepa ʼe tonu ke ina “hikihiki mālohi te ʼaluʼaga ʼo te tauʼi te aga fakahehema.” ʼE ʼui e te pepa ʼaia, “ ʼe tauteaʼi te foaki ʼo he totogi fakafūfū ki he tagata maʼu tuʼulaga ʼe ina fakafofoga tona puleʼaga, pe ko te fakahā ʼo te meʼa ʼofa ʼaia, pe ko tona fakapapau kiai, moʼo maʼu ʼaki he ʼu kotala maʼuhiga ki te faifakatau ʼi te malamanei katoa.”

Kae ko te ʼu totogi fakafūfū ʼaē ʼe fai moʼo maʼu he ʼu kotala maʼuhiga ʼi te ʼu fenua tai, ʼe ko te kiʼi koga veliveli ʼaia ʼo te aga fakahehema. Moʼo molehi katoa te aga fakahehema, ʼe maʼua ke hoko he tahi meʼa ʼe faigataʼa ʼaupito: ko te fetogi ʼo te loto ʼo te hahaʼi. ʼI te potu fuli pe, ʼe tonu ke ako e te hahaʼi te fehiʼa ki te ʼu totogi fakafūfū pea mo te aga fakahehema. Pea hoki feala anai ke pulihi te aga fakakākā. Neʼe ʼui e te kaupepa Newsweek, ko te ʼu puleʼaga ʼe tonu ke nātou “fakaloto mālohiʼi te hahaʼi ke nātou fakaʼapaʼapa ki te lao.” ʼO toe feiā pe mo te hahaʼi ʼo te Transparency International, ʼaē e nātou uga te hahaʼi ʼo te puleʼaga ke nātou fai he ʼu lao moʼo tauʼi te aga fakahehema, ʼe nātou uga tanatou hahaʼi ke nātou “fakahū ‘te pulapula ʼo te agatonu’ ” ʼi te ʼu potu ʼaē ʼe nātou gāue ai.

Ko te tauʼi ʼo te aga fakahehema ʼe ko he tau ʼo te loto, koia ʼe mole feala ke kita mālo ʼi te tau ʼaia ʼaki pe te ʼu lao, peʼe ʼaki “te heleta” ʼaē ʼe ina fakatātā te ʼu tautea ʼo te lao. (Loma 13⁠:​4, 5) ʼE tonu ke to ʼi te loto ʼo te hahaʼi te ʼu pulapula ʼo te vilitute pea mo te agatonu. ʼE lavaʼi anai te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe fakaʼaogaʼi te meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai te ʼapositolo ko Paulo, “te heleta a te Laumalie,” te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼaē ko te Tohi-Tapu.​—⁠Efeso 6⁠:⁠17.

ʼE Tapuʼi e Te Tohi-Tapu Te Aga Fakahehema

He koʼe neʼe mole fia aga fakahehema ia Paulo? Koteʼuhi neʼe ina fia fai te finegalo ʼo te ʼAtua, “ ʼaē ʼe mole fakapulepule pea ʼe mole ina tali he totogi fakafūfū.” (Teutalonome 10⁠:17) Tahi ʼaē meʼa, neʼe manatuʼi e Paulo te fakatotonu ʼo te Lao ʼa Moisese: “ ʼE mole tonu ke ke aga fakapalatahi peʼe ke tali he totogi fakafūfū, koteʼuhi ko te totogi fakafūfū ʼe ina fakakiviʼi te ʼu mata ʼo te kau agapoto pea ʼe ina fakahalaʼi te ʼu folafola ʼo te kau agatonu.” (Teutalonome 16⁠:19) ʼO feiā mo te Hau ko Tavite, neʼe mahino kia ia, ʼe fehiʼa ia Sehova ki te aga fakahehema, pea neʼe ina kole ke mole fakakau e te ʼAtua ia ia ki te kau agahala, “ ʼaē ko tonatou nima mataʼu ʼe fonu ai te ʼu totogi fakafūfū.”​—⁠Pesalemo 26⁠:⁠10.

Ko nātou ʼaē ʼe tauhi fakamalotoloto ki te ʼAtua, ʼe ʼi ai te tahi ʼu tupuʼaga ke nātou līaki te aga fakahehema. Neʼe tohi fēnei e Salomone: “ ʼAki te faitotonu, ʼe fakatuʼu maʼu e te hau tona fenua, kae ko ia ʼaē ʼe mānumānu ki te ʼu totogi fakafūfū, ʼe ina maumauʼi [tona fenua].” (Tāʼaga Lea 29⁠:​4, New International Version) ʼAki te faitotonu​—⁠tāfito mokā maʼuliʼi e te hahaʼi maʼu tuʼulaga pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole faʼa maʼuhiga​—⁠ʼe feala ke tokalelei te fenua, kae ko te aga fakahehema ʼe ina fakamasiva te fenua ʼaia. ʼE lelei hatatou tokagaʼi te ʼui fēnei ʼa te kaupepa Newsweek: “ ʼE maumau anai te maʼuli faka ekonomika, ʼi he tuʼu ʼe loto ai e te hahaʼi fuli ke nātou maʼu he vahe ʼo te ʼu fua ʼo te aga fakahehema, pea mo nātou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi tona maʼu.”

Tatau aipe peʼe mole maumau katoa te maʼuli faka ekonomika, kae ʼe lotovaivai anai te hahaʼi ʼaē ʼe nātou manako ki te faitotonu kapau ʼe mole tāʼofi te tuputupu ʼo te aga fakahehema. (Pesalemo 73:​3, 13) ʼE toe fakatupu mamahi te faʼahi ʼaia ki totatou Tupuʼaga, ʼaē neʼe ina fakatupu tatou ʼaki te holi ki te faitotonu. ʼI te temi muʼa, neʼe molehi e Sehova te aga fakahehema lahi. Ohage la, neʼe ina ʼui fakahagatonu ki te hahaʼi ʼo Selusalemi pe koʼe ʼe ina līaki anai nātou ki tonatou ʼu fili.

ʼAki tana polofeta ko Mikea, neʼe ʼui fēnei e te ʼAtua: “Koutou fakalogo ki te faʼahi ʼaenī, ia koutou te ʼu pule ʼo te ʼapi ʼo Sakopo pea mo koutou te ʼu kamutoa ʼo te ʼapi ʼo Iselaele, ia nātou ʼaē ʼe fehiʼa ki te faitotonu pea mo nātou ʼaē ʼe nātou fakapikopiko te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe tonutonu. ʼE faifakamāu tana ʼu pule ki he totogi fakafūfū, ʼe faiakonaki tana ʼu pelepitelo ki he totogi, pea ʼe gaohi meʼa fakalauʼakau tana ʼu polofeta ki te paʼaga . . . Koia ʼuhi ko koutou, ʼe fuli anai ia Sione ohage pe ko he gāueʼaga, pea ko Selusalemi ʼe liliu anai ko te tuʼuga maka.” Ko te aga fakahehema neʼe ina maumauʼi te sosiete ʼo Iselaele, ohage ko tona maumauʼi ia Loma ʼi he ʼu sēkulō ki muli age. ʼO mulimuli ki te fakatokaga ʼa te ʼAtua, neʼe hili te sēkulō katoa ʼi te ʼosi tohi ʼa Mikea te ʼu palalau ʼaia, pea neʼe fakaʼauha ai ia Selusalemi pea mo līʼakina.​—⁠Mikea 3⁠:​9, 11, 12.

Kae ʼe mole he tagata pe ko he puleʼaga, ʼe tonu ke aga fakahehema. ʼE fakaloto mālohiʼi e te ʼAtua te kau agakovi ke nātou līaki tonatou faʼahiga maʼuli pea mo tanatou faʼahiga manatu. (Isaia 55⁠:⁠7) ʼE ina loto kia tatou fuli ke tou fetogi ʼaki te faitotonu, te loto mānumānu, mo te manatu kia kita totonu pea mo te aga fakahehema. ʼE fakamanatuʼi mai e Sehova, “ko ia ʼaē ʼe ina kaihaʼa ia ia ʼaē ʼe veliveli ʼe ina fakaufiufi tona Tupuʼaga, kae ko ia ʼaē ʼe ʼofa ki te masiva ʼe ina faka kolōliaʼi ia Ia.”​—⁠Tāʼaga Lea 14⁠:⁠31.

ʼAki Te Moʼoni Faka Tohi-Tapu ʼe Tou Lava Tauʼi Te Aga Fakahehema

Koteā ʼaē ʼe feala ke ina uga he tahi ke ina fetogi tana aga? ʼE ko te mālohi ʼaē neʼe ina uga Paulo ke ina līaki tona tuʼulaga Faliseo, ke liliu ko he tisipulo lototoʼa ʼa Sesu Kilisito. Neʼe ina tohi fēnei, “e mauli te folafola a te Atua, pea e gaue.” (Hepeleo 4:​12) Ia ʼaho nei, ko te moʼoni faka Tohi-Tapu, ʼe kei ina fakaloto mālohiʼi tatou ke tou aga fakahagatonu, tatau aipe pe neʼe tou fai he ʼu aga fakahehema ʼi muʼa atu. Koutou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼaenī.

ʼI te hili pe ʼo tona temi solia, ko Alexander ʼaē ʼe nofo ʼi te fenua ʼo Eulopa ʼi te Potu Esite, neʼe fakatahi mo te kūtuga agamālohi neʼe nātou fai te ʼu kaihaʼa pea mo fai he ʼu totogi fakafūfū.a ʼE ina fakamahino fēnei mai: “Neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau maʼu he paʼaga mai te hahaʼi faifakatau maʼu koloā, ʼaē neʼe nātou kole mai ke ʼau puipui nātou. Neʼe ʼau falala ki te tagata faifakatau, kae neʼe fakamatakuʼi ia ia e te tahi ʼu hahaʼi ʼo tomatou kūtuga. Pea neʼe ʼau ʼui age ki te tagata ʼaia, neʼe feala ke ʼau fakatokatoka te fihifihia ʼaia mo kapau neʼe ina totogi ʼau. Neʼe fakamālo mai te hahaʼi he neʼe ʼau tokoni age kia nātou moʼo tauʼi tonatou ʼu fihifihia, kae ko ʼau ʼaē neʼe tupu ai te faʼahi ʼaia. ʼE lagi mata faikehe, kae neʼe ʼau leleiʼia ʼaupito te agaaga ʼaia ʼo taku gāue.

“Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼau leleiʼia te paʼaga pea mo te fiafia ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi te taʼi maʼuli ʼaia. Neʼe ʼi ai taku motokā totogi kovi, neʼe ʼau nofo ʼi te kogafale fata matalelei, pea neʼe ʼau maʼu paʼaga ʼo ʼau lava totogi te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ʼau loto kiai. Neʼe matataku te hahaʼi ia ʼau, pea neʼe hage kia ʼau neʼe ʼau mālohi. ʼI taku manatu, neʼe ʼau mālohi ʼaupito pea neʼe mole feala ke tāʼofi ʼau e te lao. Neʼe feala ke fakatokatoka e te avoka faiva toku ʼu fihifihia fuli mo te kau polisi, he neʼe ina ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te lao moʼo hāofaki ʼau, pe neʼe feala ke ʼau totogi he tahi ʼaki he totogi fakafūfū.

“Kae ʼe tahitahiga te maʼu ʼo he ʼu kaumeʼa agatonu ia nātou ʼaē ʼe maʼuʼuli ʼi te aga fakahehema. Neʼe ʼi ai te tahi ʼi tomatou kūtuga neʼe fehiʼa kia ʼau, pea fakafokifā pe neʼe mole kei nātou leleiʼia ʼau. Neʼe faʼao taku motokā matalelei, taku paʼaga, pea mo toku kaumeʼa fafine. Pea neʼe nātou tā mālohi ʼau. Ko te fetogi ʼaia ʼo toku ʼaluʼaga, neʼe ina uga ʼau ke ʼau fakakaukauʼi lelei te ʼuhiga ʼo te maʼuli.

“ ʼI te ʼu māhina ki muʼa atu, neʼe liliu taku faʼe ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea neʼe ʼau kamata lau tana ʼu tohi. Neʼe ʼau fakakaukauʼi lelei te vaega ʼo Tāʼaga Lea 4⁠:​14, 15, ʼaē ʼe ina ʼui ‘ ʼaua naʼa ke hū ki te ala ʼo te kau agakovi, pea ʼaua naʼa ke ʼalu fakahagatonu ki te ala ʼo te kau agakovi. Fakamamaʼo mai ai, ʼaua naʼa ke hū ai, maliu mai ai pea ʼaua naʼa ke fakalaka ai.’ ʼAki te ʼu vaega ʼaia neʼe ʼau mahino lelei ai, ko nātou ʼaē ʼe māmio kovi, ʼe mole honatou ka haʼu moʼoni. Neʼe ʼau kamata faikole ai kia Sehova pea mo kole age ke ina takitaki ʼau ʼi te ala ʼaē ʼe totonu. Neʼe ʼau kamata ako te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea neʼe ʼau foaki toku maʼuli ki te ʼAtua. Talu mai te temi ʼaia, kua lelei toku maʼuli.

“Kae ʼi taku mulimuli ki te ʼu pelesepeto faitotonu, neʼe mole kei lahi ai leva taku falā. Kae ʼe ʼau logoʼi ʼi te temi nei, ʼe ʼi ai taku ʼamanaki ki te ka haʼu, pea kua ʼi ai te ʼuhiga moʼoni ʼo toku maʼuli. Kua mahino kia ʼau, ko toku faʼahiga maʼuli ʼāfea pea mo te ʼu meʼa totogi kovi ʼaē neʼe ʼau maʼu, neʼe hage pe ko he ʼapi ʼe mole mālohi tona faʼu pea ʼe feala pe ʼi he temi ke holo ai. ʼI muʼa atu, neʼe mate noa toku leʼo ʼo loto. ʼI te temi nei, ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako ʼi te Tohi-Tapu, ʼe nātou tāʼofi ʼau mokā ʼau fia fai he meʼa kovi​—⁠māʼiape la mo he ʼu kiʼi meʼa noa. ʼE ʼau faiga ke ʼau mulimuli ki te Pesalemo 37⁠:​3, ʼaē ʼe ʼui ai: ‘Falala kia Sehova pea fai te meʼa ʼaē ʼe lelei; nofo ʼi te kele pea nofo agatonu.’ ”

“Ko Ia ʼAē ʼe Fehiʼa Ki Te ʼu Totogi Fakafūfū ʼe Maʼuli Anai”

Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hoko kia Alexander, ʼe feala ki te moʼoni faka Tohi-Tapu ke ina uga he tahi ke ina līaki te aga fakahehema. Neʼe ina fetogi tona maʼuli ʼo mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui e te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana tohi ki te kau Efeso: “Koutou līaki tokotou ʼulugaaga ʼāfea ʼaē ʼe ʼalutahi mo takotou aga ʼāfea pea ʼe fakahehema ʼo fai pe ki tona ʼu holi kākā; . . . ʼe tonu ke koutou fakafoʼou ia koutou ʼi te mālohi ʼaē ʼe ina uga tokotou ʼatamai, pea mo koutou kofuʼi te ʼulugaaga foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni. Ke ʼaua naʼa toe kaihaʼa te tagata kaihaʼa, kae ke gāue kinakina ʼaki tona ʼu nima ke maʼu hana meʼa ke ina foaki ki ʼaē ʼe nofo ʼi te faigataʼaʼia.” (Efeso 4:​22-​25, 28, MN) Ko te ka haʼu ʼo te hahaʼi ʼe fakalogo ki te ʼu fetogi ʼaia.

Kapau ʼe mole lolomi te loto mānumānu pea mo te aga fakahehema, pea ʼe feala ke ina maumauʼi te kele, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ki te Puleʼaga ʼo Loma. Kae meʼa fakafiafia heʼe mole tuku feiā e te Tupuʼaga te malamanei. Neʼe ina fakatuʼutuʼu ke ina “maumauʼi . . . natou e natou maumauʼi te kelekele.” (Apokalipesi 11⁠:18) Pea ʼe fakapapauʼi e Sehova kia nātou ʼaē ʼe fakaʼamu ki te mālama ʼaē ʼe maʼa ʼi te aga fakahehema, kua vave hoko mai “he lagi foou mo he kele foou, e mauli i ai te susitisia.”​—⁠2 Petelo 3⁠:⁠13.

ʼE moʼoni, ia ʼaho nei ʼe mole faigafua te maʼuliʼi ʼo te ʼu lekula faitotonu. Kae ʼe tala papau mai e Sehova, ʼaki te temi, “ko te tagata loto mānumānu ʼe ina fakatupu maveuveu ki tona famili, kae ko ia ʼaē ʼe fehiʼa ki te ʼu totogi fakafūfū ʼe maʼuli anai.”b (Tāʼaga Lea 15⁠:​27, NIV) Kapau ʼe tou līaki te aga fakahehema ʼi te temi nei, pea ʼe tou fakahā ai tatatou fakamalotoloto mokā tou faikole ki te ʼAtua: “Ke aumai tau pule, ke fai tou finegalo i te kelekele o hage ko Selo.”​—⁠Mateo 6⁠:⁠10.

ʼI tatatou talitali ki te gāue ʼa te Puleʼaga ʼaia, ʼe feala kia tatou takitokotahi ke tou ‘to te ʼu pulapula ʼo te faitotonu’ kapau ʼe tou fakafisi peʼe tou līaki te aga fakahehema. (Osea 10:12) Kapau ʼe tou fai feiā, pea ʼe hā anai ʼi totatou maʼuli te mālohi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼAki te heletā ʼo te laumālie, ʼe kita mālo anai ʼi te aga fakahehema.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Neʼe fetogi tona higoa.

b ʼE mahino ia, ʼe kehekehe te totogi fakafūfū pea mo te meʼa ʼofa fakaʼofa. ʼE foaki he totogi fakafūfū moʼo fakahehemaʼi te faitotonu peʼe moʼo fai he ʼu meʼa kovi, kae ka tou foaki he meʼa ʼofa fakaʼofa, ʼe tou fakahā ai tatatou fakafetaʼi ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai maʼa tatou. Ko te faʼahi ʼaia ʼe fakamahino ʼi “Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi” ʼi Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼOketopeli 1986.

[Paki ʼo te pasina 7]

ʼAki te tokoni ʼo te Tohi-Tapu, ʼe tou lava maʼu te “ ʼulugaaga foʼou” pea mo tekeʼi te aga fakahehema

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae